214 matches
-
macroeconomic. 2.5.1. Metode de studiere a volatilității pe piețe financiare emergente Ca și în cazul piețelor financiare mature ale Țărilor dezvoltate, pe piețele emergente riscul este evaluat utilizând două mari grupe de metode: 1) metode empirice; 2) metode probabiliste. \n 1) Metodele empirice se utilizează fie pentru ajustarea parametrilor unui proiect investițional (de exemplu, cash-flow-ul sau rata de actualizare a venitului), fie pentru a analiza de senzitivitate a întregului proiect. În cazul ajustării parametrilor proiectului investițional se pleacă de la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și se compară rezultatele care s-ar obține dacă ar avea loc fiecare dintre cele trei scenarii posibile. Această metodă este însă foarte sensibilă la estimațiile subiective ale parametrilor care intervin în fiecare scenariu, optimist, probabil sau pesimist. 2) Metodele probabiliste evaluează riscul utilizând măsuri matematice și statistice. Astfel, dacă notăm cu E( ) operatorul de medie, cu V( ) - varianța și cu σ( ) - abaterea medie pătratică, atunci putem scrie. Riscul financiar al investiției considerate este apreciat, de regulă, utilizând abaterea medie standard
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile directe și indirecte ce se stabilesc între componentele sale, între factorii obiectivi și subiectivi controlabili și necontrolabili, toți, stabilind cea ce D. Todoran (1946ă numea „câmp educativ”; - în fine, educația este un proces organizat, expresie a două laturi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și Aristotel. 4. Înțelegerea naturii în termenii probabilității Drumul explicației darwiniene a originii noilor varietăți și specii prin selecție naturală a fost deschis și de trecerea de la examinarea corelațiilor dintre cauze și efecte potrivit tiparului determinist tradițional la o abordare probabilistă. Orientarea deterministă a gândirii îl conduce pe naturalist să caute explicația apariției unor noi specii în primul rând în acțiunea directă exercitată de schimbările care au loc în caracteristicile ambianței fizice, în condițiile de climă, sol, relief ș.a.m.d.
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a anumitor specii de plante și animale. Pentru Darwin ele păreau să indice că aceste căi ale explicației - cea deterministă și cea finalistă - sunt închise și că trebuie căutată o cale alternativă. Alternativa a reprezentat-o o gândire de tip probabilist. Atât observațiile prilejuite de practica crescătorilor de plante și de animale, cât și cele făcute în natură evidențiază că indivizii care provin din aceiași părinți și trăiesc în aceeași ambianță prezintă un spectru larg de variații ale caracterelor. Acestea sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de exemplare din fiecare nouă generație, și anume a acelor care sunt mai puțin adaptați. Supraviețuirea celor mai bine adaptați în lupta pentru existență se realizează însă numai ca tendință. Ea va reține atenția cercetătorului care este înclinat să gândească probabilist, și nu determinist. Acele variații întâmplătoare ale caracterelor - care oferă anumitor indivizi avantaje în ceea ce privește adaptarea la condițiile de climă și de sol, în privința găsirii hranei sau a apărării de dușmani, a găsirii unor parteneri pentru reproducere sau a îngrijirii urmașilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
între indivizii aceleiași varietăți și specii, precum și între speciile aceluiași gen, decât între genuri diferite de viețuitoare. Toate aceste fapte sunt aduse în centrul atenției și capătă o deplină semnificație doar din perspectiva pe care o deschide gândirea populațională și probabilistă. Este perspectiva care va favoriza și observarea faptului că adaptări impresionante ale constituției și comportării organismelor la condițiile ambianței în care trăiesc sunt, totuși, imperfecte. Ceea ce înseamnă că organismele vii nu sunt nici pe departe atât de perfect adaptate pe cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de perfect adaptate pe cât ar trebui să fie ele dacă ar fi fost create anume pentru anumite condiții de viață sau dacă structura lor ar fi fost modelată în mod determinist de către aceste condiții. Tocmai adoptarea unei perspective populaționale și probabiliste explică de ce lui Darwin i-a atras atenția o mare diversitate de fapte semnificative în acest sens, care au scăpat atenției celor mai mulți din colegii lui naturaliști. Există multe specii cu o constituție și o structură care nu sunt bine adaptate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a convins că ea dă socoteală de toate faptele pe care le explicau teoriile care circulau pe atunci în lumea naturaliștilor și, mai ales, explică multe observații pe care aceste teorii nu le puteau explica. Naturalistul care gândește populațional și probabilist, spre deosebire de cel care gândește în mod creaționist sau determinist, nu va fi surprins de asemenea constatări, de exemplu de aceea că, alături de instincte ce ne apar drept admirabile, pot fi întâlnite nu puține instincte neadecvate din punctul de vedere al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În sfârșit, cei care împărtășesc o imagine asupra științei modelată de idealurile de cunoaștere ale fizicii clasice vor fi înclinați să aprecieze drept nesatisfăcătoare o teorie care propune o abordare populațională, care atribuie un rol proeminent individualității și apreciază explicațiile probabiliste ca fiind de nedepășit. Pentru a înțelege multitudinea formelor pe care le-au cunoscut opoziția și rezistența, este important de asemenea să se stabilească ce anume aveau în vedere cei care se refereau la „teoria lui Darwin“. După cum poate constata
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au vrut să se pronunțe. Sondajul a fost realizat în perioada 4 - 6 septembrie, pe un eșantion de 900 de adulți și are o eroare maxim tolerată de +/- 3,3%, pentru un interval de încredere de 95%. Tipul eșantionului este probabilist, stratificat, cu selecția aleatorie a punctelor de eșantionare și a respondenților. Selecția gospodăriilor s-a făcut după metoda random-route, iar cea a persoanelor, după regula persoana din gospodărie care și-a serbat ultima ziua de naștere. Puteți consulta graficul sondajului
Sondaj-şoc: Câţi bucureşteni vor eutanasierea maidanezilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72744_a_74069]
-
26% au preferat să se abțină. Sondajul a fost realizat în perioada 28.09 - 8.10. 2013, pe un eșantion de 1.800 persoane adulte de 18 ani și peste și acceptă o eroare maximă de +/- 2,31%. Eșantionul este probabilist, stratificat, iar interviurile au fost realizate față în față cu respondentul.
Sondaj Avangarde: PNL, umăr la umăr cu PSD la europarlamentare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34849_a_36174]
-
străduțe înfundate și blocându- te în fața unor false uși desenate pe perete. Realitatea, atât de impenetrabilă adesea, dintr-o dată cedează, se destramă; călătorul, spune Cees Noteboom, simte «curenții de aer printre crăpăturile clădirii cauzale». Realul se arată într-o formă probabilistă, indeterminat, supus neașteptatelor colapsuri cuantice care fac să dispară unele din elementele sale, înghițite, devorate de vârtejurile spațiului și ale timpului, turbioane ale mortalității tuturor lucrurilor, dar și ale imprevizibilei nașteri ale unei noi vieți. Călătoria este o experiență musiliană
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
mai multe rezultate posibile. N-aveam decît să Încerc experiența și vom vedea rezultatul. Doar nu era să renunț la efort sub pretextul că la sfîrșit mă așteptau răspunsuri dezamăgitoare. Doar nu era să mă las intimidat multă vreme de probabilistul meu amator. Am avut ocazia să vorbesc despre acest aspect cîteva luni mai tîrziu cu un matematician pe care l-am Întîlnit În casa unui prieten. M-am ferit să-i spun că sursa mea era un chelner de cafenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene a Universității „Lucian Blaga”. Datele anchetei au fost culese între 6 și 20 iulie 2004, fiind intervievate 1.921 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este de tip probabilist și stratificat, criteriul de stratificare fiind secțiile de votare din municipiu. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a municipiului, eroarea maximă fiind de ± 2,25%. Acesta a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2002 și ale Direcției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
17 europene. Sondajul face parte, în același timp, dintr-un program mai amplu desfășurat de FSD, denumit Barometrul de Opinie Publică (BOP).5 Eșantionul utilizat este de 1776 de repondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 3.3.2.1 Dimensiuni ale participării Așa cum descopereau Barnes și Kaase în anii '70 și cum aminteam mai sus, participarea se diferenția
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în Sibiu de către Facultatea de Științe Politice a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Datele anchetei au fost culese între 6 și 20 iulie 2004, fiind intervievate 1921 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este de tip probabilist și stratificat, criteriul de stratificare fiind secțiile de votare din municipiu. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a municipiului, eroarea maximă admisă fiind de ±2,25 %. Acesta a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2002 și ale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
17 europene. Sondajul face parte, în același timp, dintr-un program mai amplu desfășurat de FSD, denumit Barometrul de Opinie Publică (BOP).8 Eșantionul utilizat este de 1776 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 5.2.1 Atitudini favorabile democrației Sprijinul pentru democrație este măsurat, așa cum am văzut în discuția anterioară referitoare la operaționalizarea și măsurarea democrației
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
mediului în care se ia decizia; modalitatea/procedura de decizie. În funcție în special de nivelul de certitudine/incertitudine, Zamfir (1990) a identificat patru modele de luare a deciziei: decizia certă, într-o lume strict deterministă; decizia certă, de tip probabilist; decizia în incertitudine persistentă; modelul cibernetic de decizie. Mihaela Vlăsceanu (1993) a identificat, de asemenea, patru modele sau strategii decizionale: modelul clasic de luare a deciziei; modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ) de luare a deciziei. Cele patru modele identificate de cei doi autori sunt în bună măsură echivalente, anumite diferențe și interpretări specifice apărând în special la modelul deciziei certe de tip probabilist. Alți autori, sintetizând, de asemenea, diverse modele de decizie, au formulat modele care au denumiri diferite, dar sunt cu totul identice cu clasificările de mai sus. Jones (2004) și L.M. Mareș (Pop) (1994), pe lângă cele patru modele „clasice” de decizie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
strict deterministă Completă - Stabil, predictibil - Determinist - Nu există incertitudine - Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv ia decizia (alege soluția) perfectă Nu există 2. Modelul raționalității limitate Modelul deciziei certe de tip probabilist Limitată Stabil în interiorul grupului care ia decizia (coaliția) - Raționalitate limitată - De satisfacere - Interesul coaliției - Satisfacere - Subiectivă - Cea mai bună soluție dintre cele disponibile Scăzute 3. Modelul nestructurat Modelul antreprenorial/al deciziei în incertitudine persistentă Nu este disponibilă - Foarte instabil - Evenimente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
turilor de succesiune �ntre fenomene, asupra rela?iilor cauzale care �ncep s? fie distinse de simplele covaria?îi. Altfel spus, dincolo de (voin??( exist? fapte asupra c?rora omul nu are influen??, fapte care se supun unor (legi( generale (de tip probabilist), proprii societ??ilor umane, dar care s�nt concepute dup? modelul legilor fizicii. Quetelet vorbe?te astfel de echilibru social prin compară?ie cu reglarea fluxurilor, revolu?ia corespunz�nd, dup? el, unei acumul?ri periculoase de for?e care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
constantă în cazul unei transformări reversibile și crește pentru orice transformare ireversibilă. Abordarea statistică a teoriei cinetice a gazelor, datorată lui J. W. Gibbs -1839-1903I-a permis fizicianului austriac Ludwig E. Boltzmann -1844-1906să definească entropia unui ansamblu de molecule în termeni probabiliști. Entropia constituie o măsură a nedeterminării sistemului. Evoluția viitoare a acestuia este cu atât mai previzibilă cu cât entropia sa este mai mică, căci comportarea elementelor ce compun un sistem entropic este mai dezordonată decât a acelora aparținând unuia caracterizat
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități este un sistem probabilist. Imprecizia sau incertitudinea din descrierea sistemului se datorează acestei caracteristici proprii sistemului. Natura, tehnica, economia sau societatea, oferă multiple exemple de procese sau sisteme a căror
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități este un sistem probabilist. Imprecizia sau incertitudinea din descrierea sistemului se datorează acestei caracteristici proprii sistemului. Natura, tehnica, economia sau societatea, oferă multiple exemple de procese sau sisteme a căror cunoaștere nu atinge un anumit nivel fie din cauza complexității lor structurale, fie din cauza impreciziei
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]