3,972 matches
-
va îngreuna, daca nu cumva va face imposibilă, traducerea într-o altă limbă de circulație. Sînt cîteva piedici importante pe care autorul și le ridică singur și care vor face ca piesa să rămînă descifrabiă doar în cod românesc, desi problematică îl făcuse pe Ion Mircea să treacă frontieră. Ți-e ciuda, aproape, ca zborul piesei nu se înscrie pe un culoar absolut liber, dincolo de frămîntări... provinciale, românești.
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
engleză, germană, ajungînd la amețitoarea cifră de 21. În fața acestui edificiu, lectură lui Indian Summer e mai mult decît un duș rece. Ea provoacă dezamăgire, iritare, plictiseală și-n cele din urmă frustrante regrete... Indian Summer aparține că tematica unei problematici esențiale secolului nostru: exilul. Emigrarea medicului Dan Damiano în Nacada, țara tuturor și a nimănui, anagrama oarecum gratuită a Canadei, va inaugura lungul și dificilul traseu de integrare în continentul-tară de adopție. Oferta unui asemenea "context" e plurala și are
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
găsi ceva în lume, ci pentru a-și spori propria spiritualitate. Aceasta este, categoric, cheia de lectură a eseurilor cuprinse în volum. Interesante nu sînt concluziile lui Simmel la diversele chestiuni pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu-mă nu la toate eseurile din
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le prezintă cu limpezitoare conciziune în postfața pe care o semnează: ideea că literatura e o structură, că ea are un caracter (non) mimetic (în funcție de cum definim mimesisul), că are o functie epistemologica (prin capacitatea să
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
că povestitorul este un sfătuitor, nu în sensul de pisălog didactic, ci mai degrabă ca ins capabil să descopere acele canale de comunicație între oameni, vieți, destine. Povestea există în virtutea faptului că experiența umană e comunicabilă. De îndată ce această comunicabilitate devine problematică, facultatea epică își pierde rostul și vlaga. Un sfat, după Benjamin, nu este răspunsul la o întrebare, ci o propunere de continuare, într-un fel sau altul, a unei povești deja în desfășurare. Or, în acest volum al lui Tournier
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
Sakagami an unicul concert de Mozart ănscris an "Memorialul" Dinu Lipatti atestă o realitate considerabil modificată, acum an preajma anului 2000 - față de jumătatea veacului. Accesul muzicienilor asiatici (japonezi, ăn primul rând) la stilemele muzicii clasice și romantice europene era dificil, problematic. Tehnică nu depășea un fel de...blocaj spiritual. Iată-ne astăzi contemplând interpretări extraordinare editate pe CD-uri la "case" grele. Mozartiana și ea, de stil și suflet, Hiroko Sakagami ași susține cu brio un premiu I la concursul "Clară
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
trăgând cu urechea la ce spun ei alături, așezați la masă, autorul ni-i prezintă: ..." Erau patru din cei mai ăndrăzneti cormorani născuți din spumă ce ăncoronează talazurile neăncetat reănnoite ale generației prezente; niște băieți drăguți a caror existența este problematică, despre care nu se știe că ar avea rente ori averi, si care o duc bine. Acești spirituali condotieri ai industriei moderne, devenită războiul cel mai crâncen ai lasă pe gânduri pe creditori, ei negăndindu-se decât la plăcerile lor, neavând
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
Gabriel Dimisianu Am în față două cărți memorialistice, diferite una de alta prin multe aspecte (construcția narativă, mediile evocate ș. a.), dar apropiate prin ceea ce numim îndeobște problematică. Mă refer la Cronica unei vieți. Internaționala mea de Ion Ianoși și la Ce a fost - Cum a fost, convorbirile lui Paul Cornea cu Daniel Cristea-Enache. Au apărut amândouă cam odată, în 2013, bucurându-se de ecouri, mai ales ultima
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
Lecția de demnitate conturată în această carte este, în fond, însoțită de un recurs, lipsit de orice stridență retorică sau edulcorare, la memorie. O memorie neconcesivă, de exemplară acuitate și expresivitate etică. Norman Manea e, desigur, un scriitor emblematic - și problematic - al literaturii exilului. Exilul său este dual: pe de o parte, geografic, pe de altă parte, lăuntric. Expresie a unei ființe ce și-a resimțit mereu condiția identitară sub spectrul marginalizării și al marginalului, scriitura lui Norman Manea este expresia
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
lui Norman Manea, reiterate, problematizate, prin care „povestea vieții”, sau „istoria unei boli” sunt rescrise cu concursul printr-o gramatică narativă fracturată, ce restituie nu doar trecutul ființei, dar mai ales modul ei de reacție la negativitatea dizolvantă a ideologiilor. Problematică și densă, scriitura lui Norman Manea nu e, în fond, reductibilă la stereotipiile critice care au încercat să-i capteze individualitatea. Etica scriitorului e una a problematizării, a interogației, a singularității, dar și a dialogului cu Celălalt. Sentimentul purificării anamnetice
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
pe românii conflictivi. Angajații primăriei au instalat miercuri dimineața primele camere video de supraveghere într-o piață din oraș, Plaza Antonio Machado, unde potrivit ziarului catalan, nu există aproape deloc trafic rutier. Piața se afla însă într-un cartier considerat problematic pentru că acolo s-au stabilit mai mulți țigani romani și se afirmă că aceștia ar o sursă de probleme pentru conviețuirea dintre localnici, informează . Pe stâlpii pe care au fost instalate camerele de luat vederi au fost agățate și panouri
Un primar din Spania a montat camere speciale pentru români () [Corola-journal/Journalistic/24389_a_25714]
-
la propriul său volum Jazz Icons: Heroes, Myths and the Jazz Tradition (Cambridge University Press, 2010), Whyton explorează căile prin care relatările non-ficționale despre jazz pot fi interpretate drept fictive, jucând un rol esențial în edificarea fanteziilor și a miturilor problematice. Pe de altă parte, el examinează potențialul narațiunilor ficționale de a deveni comentariu critic, cum se întâmplă în cărțile unor Michael Ondatjee, Geoff Dyer și Roddy Doyle. Tot de la un volum propriu a pornit și jazzologul olandezo-belgian Matthijs De Ridder
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
fond de l’Inconnu pour trouver du nouveau!” (subl. lui Baudelaire) („A te arunca în adâncul abisului, Infern sau Cer ce contează? În adâncul Necunoscutului pentru a găsi ceva nou!” (trad. mea - P.V.) În același timp, Adorno surprinde întregul caracter problematic al modernității: „Conceptul de modernitate, deși calitativ, suferă de abstractitate. El este privativ, mai mult negația a ceea ce acum nu mai trebuie să existe, decât o formulă pozitivă”. Invocând istoricitatea radicală a artei, Adorno subliniază că istoria este imanentă operelor
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
anonimatului. Era deci pe undeva firesc ca Alexandru Grama, mandatar al acestui curent de opinie, să nu exulte la poezia lui Eminescu. Nu e, desigur, o scuză și de altminteri nici n-o folosesc ca atare. Dar mi se pare problematic ca această mefiență, întinsă pe aproape două sute de pagini (în ediția de față) să fie redusă de comentatori la câteva citate ritualice. Dincolo de aceste nefericite izbucniri (de felul echivalării lui „blazat în cuget” cu „tâmpit” sau al paragrafului-concluzie, în care
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
nu sînt simpli vînători ai valorii. Sînt însă scriitori care nu se simt învinși nici de faptul că scriu cam pe gratis, debutanți care visează la o carieră de scriitor, desi știu că ăsta nu le va aduce decît o problematică glorie - nu cred că de o direcție normata au ei nevoie. Aici cred că trebuie să dau dreptate celor care afirma că marile direcții în literatura mai întîi se produc, apoi sînt contabilizate și în cele din urmă se transformă
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
îl are occidentalul de azi față de legea juridică derivă dintr-un instinct de conservare, din frică să de a nu rămîne singur pe lume, izolat de semenii lui. Comunicarea "individului" rațional cu sinele, cu aproapele și Dumnezeu a fost dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi și instituții. Dacă ordinea juridică a societății este încălcată, omul vestic este pierdut, nu se mai poate baza pe acel "ne leagă un Dumnezeu" care
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
punct de vedere al luptelor și partizanatelor politice. Cu o experiență de două decenii în domeniul știrilor TV și al reportajelor realizate în teatrele de război, precum Irak, Afganistan, Iran, Turcia, Spania, Iugoslavia, Israel, Cristina Liberis s-a specializat în problematici politico-sociale naționale și globale, fiind recunoscută ca unul dintre cei mai apreciți jurnaliști români dar și ca o ferventă apărătoare a drepturilor omului. Considerând oferta postului Kanal D o provocare, Cristina Liberis își propune să mențină pe primele locuri în
Cristina Liberis, News Manager la Știrile Kanal D () [Corola-journal/Journalistic/21610_a_22935]
-
existența. Oare e puțin lucru, mai ales pentru făptura veacului nostru, entuziasmată și speriată în egală măsură de un SF care promite/amenință să devină realitate? Un experiment de reîntinerire precum cel descris mai sus comportă ceva mai multe aspecte problematice decît obișnuite lifting faciale. Ca experiment mental, așadar ca situație ipotetică, el e menit să deschidă discuția privind felul în care înțelegem concepte precum "identitate" și "supraviețuire". De întîlnit îl întîlnim într-o paradigmă de-acum devenită convențională pentru un
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
vedem: America nu e în fond nici mesianică nici satanică. Ea este mai curând un instrument, sau, și mai bine, (din motive istorice) o zonă preferențială a schimbărilor experimentale care apoi se răspândesc în toată lumea." Fascinantă și disprețuită, frivolă și problematică, puritană și libertină, America face subiectul noului număr din Secolul XX, care-și găsește sinteza în cuvintele lui Virgil Nemoianu. Încercând o prezentare exhaustivă a realității americane actuale, revista radiografiază câteva elemente definitorii pentru spațiul american, din domeniul societății civile
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
pe care ni le spunem în fiecare clipă sînt, înainte de orice, povestiri despre noi înșine. Abia apoi despre ceilalți. O asemenea teorie nu e complet nouă. Dusă pînă la ultimele ei consecințe logice și metafizice, ea se poate dovedi destul de problematică, în măsura în care e incompatibilă cu alte ipoteze despre felul în care se formează identitatea personală sau despre cît de accesibil înțelegerii noastre este universul lăuntric al altei făpturi. Avantajul lui Damasio este că argumentele lui au forța de seducție (valabilă pentru
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
prin motto-uri bine găsite și declarații de intenții, la elaborarea acestei crărți și a celei următoare), pe "porexcitatul" părinte al futurismului care a fost Filippo Tommaso Marinetti, în fine, pe inamicul de neînduplecat al crustaceelor - aceste "insecte" cu "conștiință problematică", după cum sintetizează M.O. prea indigesta aversiune - Jean-Paul Sartre. Se înțelege că pentru un autor care încurajează belșugul în administrarea sa cea mai concret senzorială, erudiția expunerii este mai mult decât necesară - e în fapt o funcție de nutriție a intelectului
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau în Poarta neagră ale lui Arghezi, însă nici ele nu instituie o direcție, oricît de ștearsă. În al doilea caz, limbajul cu totul aparte și viziunea singulară asupra pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar, este destul de riscant să încerci ceva în cadrul unui astfel de discurs, fără rădăcini la noi, și după o perioadă în care el a dispărut cu desăvîrșire. Lipsa de tradiție a generat o sărăcire drastică
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
Chimet (Dosar. Mihail Sebastian). Diferența dintre cele două este destul de mare. Primul aduna fără metodă cam tot ce s-a scris mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei problematici actuale. În prefață, Iordan Chimet propune o nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
părțile "neimplicate politic", în alt fel schimbarea adusă de război. Discursul lor suferă de o schizoidie care nu există la Sebastian. Schizoidia este a noastră, a contemporanilor care nu se mai satură de criterioniști brilianți, abia vizibili în epocă, de problematici false, dacă nu ipocrite (vorbind despre comunism, vorbind despre fanatismul acelor intelectuali, reflex esopic prelungit după '89). Iordan Chimet strecoară un text fundamental (inedit), care nu este despre Sebastian, dar care aduce o corecție extrem de necesară discursurilor inflamate de atunci
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându-se ,,à l'échelle humaine". După filsosoful praxisului, moralitatea nu e decât calea de mijloc... Iată textul aristotelician pe care
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]