932 matches
-
-se de sine, a reușit gândirea să se depășească, să-și creeze motivații noi pentru reconfigurarea și recucerirea unor teritorii neștiute sau pe care credea că le cunoaște. Prin Descartes, spiritul modern a descoperit și a acceptat ca o moștenire problematizarea continuă, dar și necesitatea unui criteriu de certitudine de fundal. Pentru Descartes, fundamentul Întregului edificiu al științelor este metafizica, ea singură fiind capabilă să garanteze, prin principiile sale, adevărurile celorlalte științe. Chiar dacă În urma criticii kantiene edificiul baroc al argumentului ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Mediul înconjurător și rolul său în însușirea limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1970, 56-65. [29] FAICIUC, ELISABETA, Un manual „revizuit” care necesită ... revizuiri [Limba română pentru clasa a VI-a], RLIT, 3, nr. 15, 1970, 29. [30] GOIA, RODICA, Problematizarea și descoperirea în analiza operei epice, în “Limbă și literatură”, nr. 1, 1970, p. 113-117. [31] GUIU, MARIANA, Câteva probleme legate de predarea complementului direct la studenții străini, AUBLBR, 19, nr.2, 1970, 119-132. [32] GUȚU ROMALO, VALERIA, Metodologii în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de Valeriu Vlad, Voichița VladBudoiu și Patriciu Știrbu, București, 1970], RPed, 20, nr. 2, 1972, p. 64-68. [37] MICLĂU, PAUL, Didactica limbilor și lingvistica [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă], îL, 197-209. [38] MUNTEANU, GEORGETA, Redescoperire, problematizare și exerciții structurale în învățarea programată a gramaticii, Rev. Ped., XXI, 1972, nr. 12, p. 65-73. [39] NEACȘU I., Un cabinet de literatură pentru liceu, în “Tribuna școlii”, nr. 45, 1972. [40] NEACȘU, ALEXE, Preocupări metodologice în reliefarea valorii stilistice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
15 (gramatică). [13] BĂLĂCEANU, CONSTANTIN, Un model teoretic pentru sistemele lingvistice instruibile [cu rezumate în engleză, franceză și rusă]. în: îL, p. 95-110. [14] BEJAT, ELENA, Valoarea didactică a exercițiilor în instruirea programată, București, 1973. [15] BELDESCU, G., „Descoperire” și „problematizare” în lecțiile de limba română, IL, nr. 4, 1973, 827-832. [16] BELDESCU, GEORGE, Ortografia în școală, Ed. didactică și pedagogică, 1973, 276 p. [17] BERINDE, EUGENIA, Contribuția unor elemente de instruire programată la sporirea eficienței lecțiilor de gramatică, Rev. Ped
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru spanioli (I). în: TribRom, 2, nr. 21, 1973, p. 11; (II), nr. 22, 1973, p. 11; (III), nr. 24, 1973, p. 11; (IV), nr. 25, 1973, p. 11; (V), nr. 27, 1973, p. 11. [24] CERGHIT, ION, Descoperire și problematizare în lecțiile de limba română, în "Limbă și literatură", nr. 4, 1973. [25] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Programa de limba română - concepție și interpretare, LL., 29, nr. 2, 1973, 381-386. [26] CIUBOTARU, VALERIAN, [La rubrica: Cronica limbii] Gramatica, profesorul, elevul, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
civică și profesională a tinerilor, Scânteia, 46, nr.10 700, 14 ian. 1977, 4. [28] CAZACU, DIMITRIE, Limba română pentru specialitatea tehnologia construcțiilor de mașini (subingineri), Brașov, [f.e.], 1977, 63 p. multigr. (Universitatea din Brașov). [29] CHINEZU ANA, Utilizarea problematizării în impunerea unui punct de vedere științific în analiza literară și în receptarea estetică a operei literare. în Metode active de predare învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 134-138. [30] CONSTANTINESCU, ANTONIA; DUDA, GABRIELA, Culegere de texte tehnice. Vocabular și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățământul superior, LL, 1, 1977, 63 64. [54] IVĂNESCU, G., Istoria limbii române în universitățile din România, LL, 1, 1977, 42-44. [55] JEBELEANU MINODORA, Compuneri concepute pe interdisciplinaritate, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, nr. 2, 1977. [56] LAZĂR MONICA, Problematizarea în contextul metodologiei de studiere a operei litere în Metode active de predare învățare în lecții, Tîrgu Mureș, 1977, p. 121-125. [57] LEFTER, MARILENA, Formarea unor deprinderi fundamentale de limbă româna la studenții străini în prima etapă a cursului intensiv
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
integrale a limbii române (compunere și gramatică) RPed, 26, nr.7, 1977, 38-40. [68] MOISE ION, Predarea verbelor în școală, în Școala Argeșului, Pitești, CCD, 1977, p. 96-97 (Insp. Șc. Jud. Argeș, Sind. înv. CCD). [69] MOȘCA IOAN, Aspecte ale problematizării în predarea literaturii la învățământul seral, în Modalități active de predare-învățare în lecție, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 147-150. [70] MUNTEANU, GEORGETA, Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor ortografice, RPed, 26, nr.1, 1977, 29-34. [71] MUSTER, DUMITRU, PUȘCAȘU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1977, 36-41. [121] VRABIE, DUMITRU, Limbajul profesorului și efectele lui asupra dezvoltării psihice a școlarului [cu o fig.]. Catedra-Galați, 1977, 201 - 206. [122] ZDRENGHEA, MIRCEA, Cursul și seminarul de limbă româna contemporană, LL, 1977, 142 143. 1978 [1] ANDREI ALEXANDRU, Problematizarea - metodă eficientă în realizarea comentariului pe text, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 262-267 (Insp. Șc. CCD București). [2] ANDREI, ALEXANDRU, Comentariul de text, ca modalitate eficientă de analiză literară (cu aplicații la Scrisoarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lexical în seminarele de limba română cu studenții străini, CȘIC, 56-63. [44] FLAIȘER, MARIANA, Culegere de exerciții de limba română. Pentru studenții anului pregătitor. Iași, TUI, 1978, 139 p. multigr. (Universitatea “Al.I.Cuza”, Facultatea de filologie). [45] FUNIE DUMITRU, Problematizare și descoperire în consolidarea cunoștințelor despre pronume, însușite în clasa a VI-a, în Caiet metodic pentru limba română (ciclu primar și gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 212-216. [46] GEHL, IOAN, Texte de limba română. Pentru studenții străini (Profil electrotehnică). Timișoara
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
38] BUGA, MARIN; CĂLIMAM, TIBERIUS; PETRE, DAN, Curs practic intensiv de limba română pentru anul pregătitor. Partea I, Bacău, [AMIBa], 1979, 305 p. multigr. (Institutul de învățămînt superior Bacău. Colectivul pentru școlarizarea studenților străini). [39] BURCESCU, GH., Contribuții ale aplicării problematizării în consolidarea cunoștințelor de limbă și literatură română, ProblSLLR, 157-162. [40] BUTUMAN, MONICA, Unele probleme ale predării topicii limbii române la studenții străini, Topica determinantului adjectival în cadrul sintagmei heterofuncționale bimembre, PredLRSS, [1], 167-176. [41] BUZINSCHI, FLORICA, Rolul noțiunilor de teorie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nov. 1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5. [96] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie și antonimie paronimică, ȘA, 1981, 114-124. [97] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bibliografie], PredLRȘ, 9-13. [98] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat în predarea limbii și literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981, 119-122. [99] COSTE, ILEANA; FRĂȚILĂ, FLORENTINA; VLĂDUȚU, ION; BOLDUREANU, VIOREL; AVRĂMUȚ, HORIA, Limba română. Manual pentru studenții străini. Anul pregătitor. Semestrul al II lea. Profil tehnic. Coordonator: Emil
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
88 p. [70] IONESCU, CRISTINA. Mihai Eminescu: Scrisoarea I. în: SC, 1992, p. 32-34. [71] IONESCU, CRISTINA; CERKEZ, MATEI, Exerciții de gramatică a limbii române. Editat cu avizul Ministerului învățămîntului și Științei. București, EDC, 1992, 256 p. [72] IVĂNUȘ DUMITRU, Problematizarea în predarea-învățarea limbii române în ciclurile gimnazial și liceal, în seria "Prelegeri pentru perfecționare", Craiova, 1992. [73] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Dificultăți gramaticale și lexicale în rezolvarea subiectelor de limba română date la admiterea în facultăți, 1991, (I), Universitas, 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CARMEN. Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a [pentru manualul de la editura Radical, 2002] / Carmen Iordăchescu. - Pitești, Carminis, 2002. [64] IRIMIA ION, LORICA MATEI, Carte de lectură II IV, E.D.P., București, 2002. [65] JĂMNEALA, AUREL, O metodică a problematizării. [Paula Busuioc, "Aspecte teoretice și experimentale în studiul literaturii în școală", Iași, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, 2000.]. în: Ateneu, v. 39, 2002 ian, nr. 1, p. 18 [66] JERCEA VALENTINA, Carte de lectură V-VIII, E.D.P., București, 2002. [67
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
puternic decât era în realitate și, din alt unghi, are efect legitimator al comportamentului pasiv al actorilor sociali. Mai putem adăuga, tot printre slăbiciuni, evidențierea contrastelor/diferențelor în defavoarea eventualelor asemănări sau a unor trăsături incomparabile care ne-ar conduce spre problematizarea incomensurablitității regimurilor (capitalist și socialist de tip sovietic), o direcție deloc lipsită de interes și consecințe epistemologice și morale. Pe de altă parte, developarea contrastelor poate crea iluzia opunerii totale a celor două regimuri, viziune proliferată intens în timpul „războiului rece
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de modul În care au fost aplicate metodele de Învățare. Sporind valențele participative ale expunerii, exercițiului, observației, demonstrației, transformând conversația Într-un dialog prin care Însăși eleva pune Întrebări sau folosind metode activ-participative propriu-zise (modelarea, jocul didactic, unele etape ale problematizării) se procedează În fapt la o activizare permanentă În plan mental, condiție obligatorie pentru atingerea obiectivelor propuse. Îmbinate cu fișele, textele, ilustratele, planșele, obiectele sau jetoanele cu cifre ori litere, metodele Își sporesc valențele cu condiția ca mijloacele utilizate să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
formulate sub formă de joc; O7să asocieze anotimpul cu muzica, desenul, literatura, abilitățile practice și matematica; O8-să își exprime emoții și sentimente prin cât mai multe moduri artistico-plastice. Strategii didactice: a) Metode și procedee : conversația euristică, explicația, exercițiul, munca independentă, problematizarea, jocul didactic, munca în echipă. b) Resurse: coli de hârtie,markere,manual de limba română, fișe de lucru, casetă audio, planșă și imagini de iarnă c) Bibliografie: M.E.C.-Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare la cunoașterea mediului,București 2003
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
și psihologice umane: vorbirea interioară/limbajul interior, reflecția, conceptele referitoare la sine, interacțiunile imaginate, funcționarea creierului etc. Specialiștii care susțin conceptul sunt de părere acest tip de comunicare constă în procesul de transformare și interpretare a diferitelor semnificații, în interiorul individului; problematizarea, formularea de întrebări și răspunsuri, monologul interior dau substanță acestui tip de comunicare 19. S-ar putea spune că natura să intrapersonală îi conferă valente speciale: poate avea loc în lipsă a o serie de componente imperative (emițător, canal, proces
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu există decât semnul, problematizarea comunicării și a tehnicilor specifice acesteia având că substrat tocmai modul în care este structurată realitatea, concretul, adică: ceea se poate comunica. Pragmatică vine să întregească, să atribuie adevărată dimensiune procesului de comunicare, după cum tot ea este cea care face
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
putând fi împărtășită și celorlalți colegi; - valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor în desfășurarea lecțiilor noi și rezolvarea unor sarcini de lucru în perechi sau grupuri mici; - utilizarea situațiilor de joc în învățare (jocuri de rol, dramatizarea, jocul didactic etc.); - folosirea problematizării pe secvențe didactice și aplicarea rezultatelor prin metode și procedee de expresie ca desenul, povestirea, lucrul manual, modelajul etc.; - rezolvarea creativă a conflictelor în clasă, colaborarea cu familia și valorificarea resurselor din comunitate ca tehnici de sprijinire a învățării, predării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Bunescu, 1988; Mucchielli, 1982; Moise, 1996; Cucoș, 2002), putem efectua următoarele clasificări ale metodelor de învățământ: 1. din punct de vedere istoric: a) metode clasice sau tradiționale - expunerea, conversația, exercițiul, demonstrația etc.; b) metode de dată mai recentă sau moderne - problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programată etc.; 2. în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode verbale - bazate pe cuvântul scris sau rostit; b) metode intuitive - bazate pe observarea directă, concret‑senzorială a obiectelor și fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
metode intuitive - bazate pe observarea directă, concret‑senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora; sau: a) metode de comunicare orală: - metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; - metode interogative - conversația euristică; - metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstorming‑ul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstrația, modelarea, experimentul; 3. după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b) metode activ‑participative - favorizează activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Din complexul de metode de predare - învățare, care permit individualizarea actului educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
Din complexul de metode de predare - învățare, care permit individualizarea actului educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]