55,049 matches
-
demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum observă și Constantin Schifirneț în studiul introductiv, G. Călinescu n-a elaborat studii teoretice, din care să rezulte concepția sa despre etnic și național. Abordând, fără să insiste, probleme de etnopsihologie și antropologie, el procedează empiric și subiectiv. Cu alte cuvinte, nu e un doctrinar, un psiholog, precum C. Rădulescu-Motru sau un sociolog, ca Mihai Ralea. Observațiile lui sunt oarecum spontane, când se raportează la realitățile naționale și sociale, de obicei, prin intermediul culturii, mai exact
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
De aceea pentru marele critic "Istoria literaturii române nu poate fi decât o demonstrație a puterii de creație române, cu actele ei specifice, arătarea contribuției naționale la literatura universală." În acest sens îi va invoca mereu pe corifei, și antologatorul procedează adecvat reproducând texte de înaltă valoare, precum M. Eminescu, poet național, Creangă în timp și spațiu. Realismul și chiar unele prelegeri și cursuri universitare, cu toate că nu au totdeauna legătură directă cu tema în discuție. Sensul clasicismului și Domina bona. Adevăratul
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
conjectură, mai ales că a făcut posibilă existența comediei satirice într-o epocă a elogiului necondiționat. Să mai adăugăm că, pe patul morții, Aurel Baranga și-a renegat opera scrisă la comandă, recomandând tinerilor dramaturgi să nu facă precum a procedat el. Problema este însă alta: are teatrul său, de nejucat în zilele noastre, calitatea de a figura printre primii o sută? Noi credem că nu. Argumentul contrar s-ar susține pe aceea că sectorul dramatic, mai slab decât celelalte, nu
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
joacă mai mult, cum fac pisicile și felinele, în general, cu prada abia prinsă. Până ce, în cele din urmă, filtrul galben de carton al țgării consumate cedând și scăpând afară conțnutul carbonizat, nu mai rămase decât un rotocol negru. Așa procedau și criminaliștii versaț în cercetările lor lungi, anevoioase, amănunțte. Aceeași tehnică. Numai că aici nu era vorba de vreun omor, ci de un delict special, abstract, a cărui definițe încă nu o cunoșteam; deși urma probabil s-o aflu în
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
ales că eticismul nu se regăsește în toate scrierile autorului și, pînă și acolo unde se regăsește, el e prezentat „cu tact", evitîndu-se predica și făcîndu-se „doar simpatică virtutea", după chiar aprecierea lui Călinescu. Acest fel din urmă de a proceda este și singura sugestie a naționalismului lui Agârbiceanu (în Istoria sa, și Călinescu îl așează în capitolul Tendința națională, lîngă Goga și sămănătoriști), îndeajuns de obiectiv ca observator al satului de peste munți și cu un idealism moral bine temperat. La
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
românilor acuzați că plănuiau răpirea vedetei a fost suspendat. Principalul martor al acuzării a fost plătit de ziarul care a lansat scandalul". Îndoielile Cronicarului porneau tocmai de la mărturia albanezului din Kosovo, care în loc să se ducă la Poliție, cum ar fi procedat oricine în locul lui, a ales redacția unei publicații de scandal. l Un scandal de presă mai mic, dar mai plauzibil, a agitat recent spiritele la Alba Iulia. Soția prefectului Rus și presupusa amantă a acestuia s-au luat la păruială
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
asistam, invizibil, la această scenă și la furia lui inutilă, aflându-mă undeva într-un colț al biroului. A doua zi îl omoram pe Goebbels, de pildă. De acolo mă deplasam la Roma căci eram și invizibil și ubicuu și procedam la fel cu Mussolini. Între timp mă strecuram în dormitorul unei femei încântătoare și acolo, tot invizibil, tolănit într-un fotoliu, o priveam cum se dezbracă. După care îmi reînnoiam ultimatumul către Führer, care făcea o criză de nervi. Și
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
spune azi că suntem urmașii unui Cicero, ai unui Brutus, Cato etc. Nici pomeneală. Așadar, înapoi la geto-daci căci, neștiindu-le limba, putem în impunitate călca în picioare cum voim gramatica românească. Iar în ceea ce privește combaterea corupției, din moment ce nu știm cum procedau Burebista și Decebal, o lăsăm și noi patriotic baltă. Emisiunea la care mă refer este însă un act foarte grav, astfel că voi reveni curând.
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
permite, decât să debutați cu poezii într-o revistă de prestigiu. Doriți să deveniți colaboratorul nostru, ne cereți sprijinul și îndrumarea, dar nu ne-ați oferit nici un text, cum s-ar fi cuvenit, motivând că nu ați ști "cum se procedează". Abia după ce ne veți arăta că aveți un talent literar remarcabil, și nu numai dorința de a "contribui la realizarea activității revistei" pe care o citiți și spuneți că vă place, abia atunci vom fi în măsură să vă arătăm
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
istoric ar fi rămas pe loc: În timpul lui Ceaușescu, se cerea insistent scriitorilor să scrie apologetic despre minerit, despre siderurgie, despre șantierele de construcții. O autoare din Petroșani, Maria Dincă, răspunde cu o întîrziere de peste doisprezece ani acestei solicitări. Ea procedează ca și cum n-ar ști că în România s-a terminat de multă vreme cu comunismul (cel puțin oficial). Cartea are un subtitlu care dovedește o precară cunoaștere a limbii române («reportaj în mineritul Văii Jiului» - cum adică în?), dar și
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
situații extreme, antropofagul ca subiect al disputelor teologale și filosofice privind soarta materiei care a alcătuit corpul uman, în momentul de grație al resurecției și, în fine, antropofagul înțeles astăzi drept o creație a circumstanțelor și a educației. Cătălin Avramescu procedează tactic, își împarte subiectul în unsprezece capitole și face din fiecare o "poveste" în sine, în aparență ruptă de cea de dinainte. Stabilește în felul acesta căi de acces către miezul demonstrației sale. Șalupa hobbessiană pornește de la acuzația adusă unor
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
recunoașteți, să schimbați acriturii liniile aspre cu altele ceva mai blânde și înțelepte, îndulcindu-i trăsăturile și, poate, astfel găsindu-i justificări la toate câte le face din iubire pentru învățăcei orice dascăl. Citindu-vă, ne-am gândit cum ați proceda la clasă, ca profesor de matematici, când unul sau mai mulți dintre elevii pe care vreți să-i notați conform nivelului lor real catastrofic, replica lor în acel moment fiind că se simt nedreptățiți, că de fapt dvs. nu sunteți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
sponsor. Laureatele au fost Alexandra Ciocârlie și Anca Manolescu pentru două eseuri foarte temeinice și originale. Spre deosebire de prima ediție, am acordat anul acesta doar două premii în loc de trei cîte au fost anul trecut. Reducerea numărului nu are rațiuni economice. Am procedat așa spre a da un semnal scriitorilor tineri, editurilor și, nu în ultimul rînd, iubitorilor de literatură. Considerentele vor decurge din cele ce urmează. Am constatat, încercînd să ne facem o idee de apariția unor debuturi meritorii, că alcătuirea unei
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
două fețe ale puterii: politica și banul", "două zeițe răutăcioase". Pornit de jos (e fiu de țărani), sârguincios la învățătură, chipeș, de o frumusețe bărbătească puțin demodată, de actor american interbelic, acest "Julien Sorel de la țară" este un ambițios care procedează totuși cu moderație, fără a forța primejdios marginile admisibilului. O singură dată se pripește, când interpretează greșit un gest "mai liber" al Nadiei Martinetti, soția profesorului, pe care crede că și-o poate face amantă. Se năpustește, gafând, asupra "stăpânei
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
mare nevoie și el, așa învelit în anteriul lui Arvinte cum se găsește. Din toate azimuturile i se cer sume ori de se prăbușește piciorul podului lui Traian, ori de-i zboară gospodarului acoperișul. Iar el, el n-are. Cum procedează insul căruia nu-i ajung veniturile, așa cum se întâmplă, în posesia unei plapume de mărimea unei batiste? Firește, n-o va folosi la ștersul nasului, ci se va chirci sub dânsa, de maniera fachirilor. Cartofi fierți la masă, dacă este
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
cum se spune, multă sănătate unul și-a dat chiar foc într-o groapă. Pare cumplit, te revoltă în prima clipă. Dar să ne întoarcem la istorie, cea care, singura, oferă răspunsuri la toate. Încă mai adânc în timp, cum procedau oamenii zorilor civilizației cu uzații și ruginiții lor veterani? Nu-i cățărau ei din ram în ram, în vârful unor mlădioși arbori seculari, scuturându-i, apoi, cu energie? Iar unde copaci nu creșteau, triburi de oameni ai ghețurilor, nu-și
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
să ne îndreptăm privirile către Occidentul în care încet, dar sigur, ne integrăm. Acolo, legislații permit, în condiții bine precizate, eutanasierea bătrânilor la dorință. Medici, asistente medicale, în spitale de toată onorabilitatea, se ocupau de necazul lor chiar mai dinainte, procedând la o lesnicioasă trimitere pe lumea cealaltă a unor pacienți care o doreau sau ar fi fost cazul să o dorească. O asemenea harnică asistentă a declarat mai bine de două duzini de bătrâni trimiși dincolo. Deocamdată, problema este în
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
amîndouă. Eu, spuse el, pledez pentru un principiu de viață mai simplu: a nu exagera. Pe loc, acest lucru mi s-a părut și mie destul de simplu, e destul să fii avertizat asupra pericolelor conduitei contrarii, mi-am spus, ca să procedezi așa cum se cuvine, cu alte cuvinte, e suficient să vrei ca să poți. Întrebîndu-l pe prietenul meu de profesie scriitor dacă dorește să citească cîteva texte, ale mele și ale altora, legate într-un fel sau altul de unele din subiectele
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
marea "victorie": gazdele au acceptat ca traducerea să fie simultană, așa că aveam un sfert de oră fiecare la dispoziție. Evident că nu ne-am jenat să depășim substanțial timpul alocat. Dar traducătorii nu se aflau într-o cabină, așa cum se procedează în orice țară civilizată, ci stăteau în sală la un loc cu participanții, o sală de altminteri de mici dimensiuni, astfel încât spaniola se suprapunea englezei și invers; așa se făcea că ieșea un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
naturaliști, descriptivi, interesanți, mari maeștri, care, după cum spuneam eu, ... inclusiv poeții care transfigurează datele realului. Din a doua categorie fac parte marii zănateci începand cu Cervantes, cu Shakespeare, o parte din marile sale creații, și maestrul meu Dostoievski; eu am procedat cam la fel, am proiectat pe o masă nevăzută o realitate... inventată de mine... și ca urmare, romanele mele sunt fiction... ficțiune. Și... foarte rapid eu m-am debarasat de elementele biografice, ele se găsesc în primul meu roman Francesca
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
merg pe tipuri temperamentale, pe structuri care să meargă în logica structurii; cum zicea Cehov: dacă pui pe masă un pistol, până la sfârșitul piesei trebuie să tragi cu el - ori dacă eu construiam un temperament, să spunem isteric, trebuia să procedez într-un anume fel ca să-și păstreze structura. Mă rog... sunt amănunte... Marian Ilea: Există o desprindere de lumea pe care o propune, ficțională, în momentul în care un scriitor își termină o carte? Și dacă da, credeți că memoria
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
a o împrospăta, renova, salva, tinerii se văd obligați ca mai întâi s-o demoleze, ca pe o șubredă clădire. Ceva din adânc le spune că au dreptate, chiar dacă întâmpină dificultăți în a se exprima în privința modului în care vor proceda. De aceea ideologiile revoluționare cu doar un miez de nucă doctrinar decid să acționeze din mers. Ele nu greșesc, greșește istoria, când evenimentele iau o întorsătură nefericită. Nostalgicii lor o clamează în toate ocaziile în care vine vorba de cauzele
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
prin efracție într-un apartament, cum să folosim aspiratorul în orele de liniște pentru a-i îmbolnăvi pe vecinii cu probleme cardiace; cum să punem în practică metode eficiente, rapide și sigure de prădare a unei bănci... Cum trebuie să procedăm, aflându-ne în arest sau chiar la pușcărie, pentru a convinge că suferim de claustrofobie, că suntem bolnavi de cancer pulmonar, iar în ceea ce privește ficatul, aici e deja vorba de metastază, așa că... nu mai e mult până. Astfel, avem șansa ieșirii
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
perioadă, la finele căreia însă, ne vom obișnui. Adaptabilitatea a fost arma cu care am durat, scoțând din istorie ostrogoți, huni, avari - tot fiare cu chip de om al căror viitor părea a nici nu se pune în discuție. Astfel procedând, poate că vom șterge de pe harta lumii nume de mari popoare care, folosindu-ne la cules de căpșuni, habar n-au ce le așteaptă. Cum nu știm nici ce pe noi înșine într-un viitor nu prea îndepărtat ne paște
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
că n-a avut vreodată de-a face cu oamenii de la "Ochiul și Timpanul". Apoi, că singurele sale contribuții la tezaurul de hârtii al sinistrei instituții au fost niște banale documente de serviciu. Mai mult, că la fel ar fi procedat și Traian Băsescu, pe vremea când era comandant de vas. În fine, într-un acces de furie și disperare, a afirmat, megalomanic, că toți angajații din vremea statului comunist, adică vreo opt milioane de inși, au colaborat cu Securitatea. Nu
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]