383 matches
-
formale și informale sunt absolut necesare atât pentru funcționarea societății ca întreg, cât și pentru existența și împlinirea personalității umane. Studierea sistematică (științifică) a diverselor grupuri sociale face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exemplu, grupul de Apostoli creștini. Psihologii sociali au întreprins cercetări minuțioase asupra proceselor temporale ce afectează viața și performanța grupurilor mici și mijlocii, legate de forma acestora, structurările, destructurările și restructurările ce intervin în compoziția și parametrii grupului. Sintagme ca „procesualitatea temporară”, „evoluția grupului”, „formarea și dezvoltarea”, „dimensiunea diacronică” ar putea denomina respectiva realitate. Păstrând simetria cu „mediu fizic” și „mediu social”, o alta îndreptățită este cea de „mediu temporal” (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998), care are virtutea de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Trebuie să vedem În acestea, În primul rând faptul că omul este o valoare care reunește trei calități psiho-morale: a fi, a avea și a Însemna ceva specific. Toate acestea sunt concentrate și se manifestă sub forma existenței, În cursul procesualității devenirii acestuia. Aceste teme ale existenței concentrează În ele principalele probleme de viață pe care persoana și le pune ei Însăși, Încercând prin aceasta să se justifice și să se explice pe sine față de ea și față de ceilalți. În felul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă a sensului, a. devenind sinonimă cu o serie de alte noțiuni precum frustrarea, starea de nesiguranță, înstrăinarea, izolarea psihică etc. Integrarea socială procesualitatea interacțiunilor dintre individ sau grup și mediul social specific sau integral, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcțional al părților. „Integratul” poate fi o persoană cât și un grup de persoane, o categorie socială, o organizație, o comunitate teritorială, un
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
vedere următoarele: - analiza datelor relatate de bolnav; - analiza modului în care se face relatarea de către bolnav (atitudinea acestuia față de propria sa suferință). Semiotica diacronică este o semiologie a evoluției, care ne revelează faptul că boala psihică are un caracter de procesualitate. Ea reconstituie „istoria bolii” iar prin aceasta ne dezvăluie dimensiunea ontologică a bolii psihice care, în felul acesta, se înscrie în „psihobiografia” bolnavului. Semiologia psihiatrică are ca scop să reconstituie sau, mai exact, să construiască domeniul „cunoașterii clinice” sau „epistemologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru privilegiat de referință (anchetele de acest tip juxtapunând, de obicei, secțiuni cronologice de mărime egală, pentru a face, apoi, inventarul asemănărilor și al deosebirilor dintre ele și a deduce o anumită procesualitate), în sfera de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
estetic și documentar sunt cele care decid în principal antologarea materialelor. Ambele criterii sunt subordonate principiului reprezentativității, astfel încât textele oferă de regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile să rețină specificul zonei și să îi fixeze locul în contextul creației populare
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
insatisfăcută de realitatea sa actuală (ideea de progres este efectiv expresia unei insatisfacții acute față de realitatea prezentă) și să spere că viitorul îi va aduce îmbunătățiri fundamentale pentru a formula ideea de progres. Este nevoie totodată să existe ideea unei procesualități. Atitudinile utopice sunt foarte vechi. Utopia nu este caracterizată printr-o viziune progresivă, ci statică asupra societății. Structura sa este complet atemporală. Pe de o parte, avem realitatea trecută și cea actuală care din foarte multe puncte de vedere sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îl vor transpune în practică, atunci se va schimba întregul mod de viață. Istoria nu duce în mod necesar la instaurarea unei asemenea stări ideale. Instaurarea ei reprezintă o discontinuitate absolută. Ideea de progres este asociată în mod structural cu procesualitatea în timp. Este nevoie de acumulări în timp care să ducă treptat la schimbări sociale progresive. Timpul însuși reprezintă o trecere treptată de la stări mai puțin satisfăcătoare la stări mai satisfăcătoare. Este inclusă aici o altă perspectivă asupra timpului decât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni sunt mai raționali, iar alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
genul), statutul marital, educația, etnia/rasa și afilierea religioasă. Este de subliniat Însă cu tărie că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor de ,,curs al vieții”, ,,efect de cohortă”, ,,vizibilitate socială” a unor caracteristici de statut sau de relații dintre parteneri. De pildă, mariajul este o relație de lungă durată și vizibilă, sexualitatea este explicită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și administrative în sistemul de formare inițială a cadrelor didactice" În ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, aceasta se va realiza organizat, în sistemul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic. Structura curriculară a modulului psihopedagogic cuprinde o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acestora în cadrul aceleași structuri; amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să aibă componenta ei de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
originea în latinescul virtus, care înseamnă „putere”, „forță”. În filosofia Evului Mediu, virtualul se referea la acel ceva care exista ca putință, și nu ca act. Virtualul nu se opune realului sau realizabilului, ci actualului, „prezentificării” de acum. Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mișcare inversă actualizării, de mutare a unui lucru sau a unei activități în sfera posibilului, a evoluțiilor și capriciilor ulterioare, a indeterminării spațiale și temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele se întrepătrund parțial, se potențează reciproc, se presupun unele în altele. Procesul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Managementul cunoașterii esteă Ăo manieră de a examina mecanismele care facilitează procesele critice de organizare, de evaluare a performanței și dezvoltării soluțiilor practice antrenate de unul sau mai multe obiective (Chiuță, 2002). Cu alte cuvinte, această realitate rezidă în acea procesualitate complexă de fructificare, de cogenerare și creare permanentă a unei dinamici a cunoașterii, care să o facă fertilă și aplicativă. La nivelul unei entități oarecare centrată pe căutarea și transmiterea savoir-ului (cazul școlii, de pildă), obiectivele fundamentale ar putea fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ordin -, cea digitală. A deține deprinderi minimale de manipulare a noilor tehnologii constituie o condiție necesară activării acestui mod de a face educație. Conceptul de e-learning prezintă și o latură complexă (vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 182), întrucât alianța dintre procesualitatea învățării și contextul tehnologic ridică o serie de probleme. Să le trecem succint în revistă. În primul rând, cele două elemente pretind o anumită punere de acord și o compatibilizare, neștiindu-se cu siguranță care dintre ele va face mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai multe locuri (prin informații detaliate, prin sinteze, prin temele de rezolvat), dar și în mai multe locuri (acasă, în centrele de resurse, în biblioteci, în parc, în tren etc.), în funcție de performativitatea tehnologiei pe care o posezi. Actul educativ, ca procesualitate, suportă o intervenție minimală a formatorului, iar aceasta este destul de evanescentă. În principiu, poți intra în relație cu formatorul sau cu alți coechipieri ai activității de învățare. Trebuie să te rezumi însă la transmiterea acelor cunoștințe, stări și valorizări pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
procesului informațional Deși existența definiției conform căreia între un stimul și un răspuns sunt etape, procese separate a fost îndelung popularizată și recent argumentată de înțelegerea dată de psihologia cognitivă privitoare la acest lucru , totuși conceptul general al etapizării și procesualității este destul de învechit, datând de la fizicianul olandez Donders (1868 -1969) acum un secol. Gândirea Donders-iană cuplată cu recentele eforturi susținute existente în psihologia cognitivă a lui Sonders (1980) și Sternberg (1969) au condus la părerea că diversitatea acestor non-suprapuneri de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
profesionalismului prin divizarea cunoașterii în teritorii separate, fiecare cu metodele sale potrivite de investigație. Întrucât cunoașterea academică este specifică disciplinei (unei discipline), disciplinele - compuse din experți - sunt protejate de opiniile celor din afară, ale persoanelor nespecializate (nonexperții). Acest tip de procesualitate și dinamică disciplinară se petrece în spirală și implică: Figura 7. Procesualitatea disciplinară Disciplinaritatea presupune existența personalului specializat care activează într-un cadru instituțional bine definit și produce lucrări scrise, validate de critica de specialitate, exprimate într-un limbaj specializat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de investigație. Întrucât cunoașterea academică este specifică disciplinei (unei discipline), disciplinele - compuse din experți - sunt protejate de opiniile celor din afară, ale persoanelor nespecializate (nonexperții). Acest tip de procesualitate și dinamică disciplinară se petrece în spirală și implică: Figura 7. Procesualitatea disciplinară Disciplinaritatea presupune existența personalului specializat care activează într-un cadru instituțional bine definit și produce lucrări scrise, validate de critica de specialitate, exprimate într-un limbaj specializat, accesibil numai la nivelul comunității academice (interne) a disciplinei. Buna înțelegere a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
activ la propria instruire. • Se acordă un rol central gândirii (critice), reflexivității și învățării cu sens. Am surprins anterior evoluția dinspre această perspectivă către cea a curriculumului ca praxis. Dacă ne oprim la una dintre modalitățile frecvente de ilustrare a procesualității curriculumului („optul curricular”), prezentată în figura 26, putem face unele considerații preliminare cu privire la fazele procesului curricular, din perspectiva abordării cross-curriculare. 1. Proiectare 2. Dezvoltare 3. Implementare 4. Evaluare 5. Revizuire Figura 26. Faze/etape ale procesului curricular 1. Proiectarea curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pulsația ființării într-o iluzie atemporală, într-un crepuscul de basm ce, în mod firesc, nu putea estompa fluxul temporal dar îl neglija total neraportându-se la el. A ignora timpul înseamnă, în acest context, a închide privirea ce sesizează procesualitatea disoluției generale și efemeritatea oricărei structuri profane. Alături de cel drag, aceste coordonate fundamentale vieții circumscrise materiei devin nesesizabile, factori banali ce nu își merită numele de trăsături implacabile ale aventurii umane terestre. Aici conștientizarea deșertăciunii impuse de timp este neutralizată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]