828 matches
-
Scovronschi (membru ÎnOraș.ro), Nicoleta Munteanu (mediator Centrul Internațional de Mediere) și Emil Munteanu (coordonator Clubul de lectură Alecart), Alexandru Lăzescu (redactor-șef Revista 22, președinte Ziarul de Iași, profesor la Departamentul de Jurnalism și Științe ale Comunicării), Septimiu Panainte (prodecan Facultatea de Drept), Dan Stoica (conf. univ. Facultatea de Litere a Universității „Al. Ioan Cuza” Iași), Stelian Dumistrăcel (cercetător științific la Academia Română - Filiala Iași și colaborator al Ziarului de Iași) și Daniela Gîfu (cercetător științific și cadru didactic asociat la
PRESA LOCALĂ DE AZI – O DEZBATERE LA UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381252_a_382581]
-
sufletul ei, au urmat numai tratamente de recuperare și apelarea la diverși specialiști, pentru a minimaliza riscul de a nu deveni un om irecuperabil. Acum este bine și chiar se gândește să-și reia cursurile de la Universitate. Tocmai fusese numită prodecan, dar după șase luni de concediu medical trebuie să intre în comisie, ori se pensionează, ori merge la serviciu, așa că a apelat și la concediul de odihnă ca să-i poată menține Universitatea postul ocupat. Sunt deja voci care-l revendică
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
23-25 februarie 2010 la Universitatea Cambridge din Regatul Unit al Marii Britanii. Lector universitar doctor, Sofia Bratu, prezentă de asemena la conferințele de la Harvard, este licențiată în comunicare și relații publice, și doctor în sociologie - ambele obținute în cadrul Universității din București. Prodecan al Facultății de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice din cadrul Universității Spiru Haret din București profesoara Sofia Bratu a publicat cărți de specialitate la edituri recunoscute CNCSIS, articole în reviste străine BDI și comunicări la manifestări internaționale (desfășurate la universități precum
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
duhovnicească cu tema "Rolul terapeutic al pildelor", susținută de către Părintele Profesor Emanoil Băbuș de la Biserica “Sf. Ilie” Gorgani din București. 11 Iunie - seară duhovnicească cu tema "Taina Pocăinței și pregătirea lăuntrică pentru aceasta" susținută de către Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" din București. 16 Iunie - seară duhovnicească și lansare de carte cu titlul " Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie", invitat fiind domnul Claudiu Bălan - Președintele Asociației "Ortodoxia Tinerilor" din Galați. 30 Iunie
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
într-un pelerinaj de suflet la Mănăstirea Frăsinei, județul Vâlcea, unde am participat la Sfintele Slujbe. 15 Noiembrie - seară duhovnicească cu tema "Despre Sf. Ier. Grigorie Palama - Arhiepiscopul Tesalonicului și Maica Domnului - Isihasta" susținută de către Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" din București. 16 Noiembrie - seară duhovnicească cu tema: "Câteva incursiuni în viața, opera și activitatea bisericească a Fericitului întru pomenire Iustinian Marina - Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1948 - 1977", susținută de către Părintele
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
duhovnicească cu tema "Rolul terapeutic al pildelor", susținută de către Părintele Profesor Emanoil Băbuș de la Biserica “Sf. Ilie” Gorgani din București. 11 Iunie - seară duhovnicească cu tema "Taina Pocăinței și pregătirea lăuntrică pentru aceasta" susținută de către Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" din București. 16 Iunie - seară duhovnicească și lansare de carte cu titlul " Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie", invitat fiind domnul Claudiu Bălan - Președintele Asociației "Ortodoxia Tinerilor" din Galați. 30 Iunie
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” (1954-1958) și se afirmă în cadrul cercurilor științifice studențești. După obținerea licenței, își începe cariera didactică în învățământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu studiul monografic Aron Densușianu (1974). Colaborează cu studii de istorie literară și comentarii critice la revistele „Limbă
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
teza Le Signe linguistique (publicată în 1970). Între 1966 și 1970 este lector de limba și civilizația română, apoi conferențiar asociat la Universitatea din Montpellier. Întors în țară, este ales, în 1970 și în 1977, șef de catedră, în 1971 prodecan, iar între 1972 și 1976 decan. Din anul următor, după reunficarea facultăților de limbi străine, va fi decanul noii instituții până în 1986, anul unificării întregului învățământ superior filologic bucureștean sub emblema Facultății de Filologie, căreia îi este prodecan. În 1987
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
în 1971 prodecan, iar între 1972 și 1976 decan. Din anul următor, după reunficarea facultăților de limbi străine, va fi decanul noii instituții până în 1986, anul unificării întregului învățământ superior filologic bucureștean sub emblema Facultății de Filologie, căreia îi este prodecan. În 1987 este trimis ca lector de limba și civilizația română la Paris IV - Sorbona, din 1988 până în 1991 fiind profesor la Institutul de Limbi și Civilizații Orientale din Paris. După reîntoarcerea în țară își asumă conducerea, ca decan (1994-1995
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
timp după aceea, ca profesor suplinitor la Galați (1918), apoi este profesor de filologie romanică (1919-1947) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde, în 1929 și 1930, a fost și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
și Conservatorul din București (1895). Funcționează șase ani în magistratură - portărel la Tribunalul Ilfov, substitut la Brăila, supleant la Constanța, procuror și judecător sindic la Ploiești. Din 1900 este, o perioadă de zece ani, membru în Consiliul de disciplină și prodecan al Baroului Ilfov, iar în1933-1934 decan. Participă la primul război mondial, înaintând până la gradul de căpitan, într-un regiment de artilerie călare, fiind și redactor la ziarul „România” din Iași al Marelui Cartier General. Debutează în revista ,,Duminica” (1890), cu
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
aflat sub direcția profesorului Eugeniu Coșeriu. În Germania descoperă și valorifică parțial, împreună cu Flora Șuteu, un bogat fond de manuscrise Mite Kremnitz, între care se afla și un caiet eminescian, denumit de Perpessicius „caietul roșu” și socotit pierdut. A fost prodecan, apoi decan al Facultății de Filologie clujene, iar între 1976 și 1989 a condus Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. Din februarie 1990 până în decembrie 1994 este profesor invitat la Universitatea din Leipzig. De la 1 octombrie 1995 va
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
titlul de doctor habilitat în filologie, cu studiul Interferențe semantice dintre limbi (pe baza contactelor lingivstice slavo-române). Numit asistent în 1956, în 1975 devine profesor. Din 1976 până în 1999 deține și funcția de șef de catedră; în mai multe rânduri prodecan, decan ad-interim în 1970, din 1999 e profesor emerit al Universității „Taras Șevcenko”. A ținut cursuri de lingvistică generală, de istoria limbii române sau privind raporturile lingvistice slavo-române ș.a. și a participat la diverse congrese și conferințe internaționale, multe organizate
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
Naționale (1947-1948), inspector general în Ministerul Învățământului (1948-1952) și profesor la Liceul „Aurel Vlaicu” din București (1952-1961). Ulterior devine lector, apoi conferențiar la Institutul Pedagogic din Capitală, unde va preda până la pensionare (1976), fiind și șef al Catedrei de literatură, prodecan și decan al Facultății de Filologie. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu teza Memorialistica în opera cronicarilor, publicată în 1972. Debutează încă din perioada liceului, în 1925, la „Dimineața copiilor” cu versuri, și editorial cu monografia Poetul G.
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976. Face carieră juridică în calitate de judecător (1975-1980) și avocat (din 1980), prodecan al Baroului București (1993-1995). Colaborează la revista „Tribuna”. Volumul de debut al lui V., Drumul și timpul (1979), e conceput ca o inițiere poetică inversă, pornind de la lirica sofisticată, abstractă, modernistă, spre a ajunge la simplitatea versului în ritm popular
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
și redactor pentru emisiunile culturale (1948-1955), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1961) și la Editura pentru Literatură Universală (1961-1967), unde conduce redacția de critică și istorie literară; ulterior, până la pensionare (1989), este cadru didactic și o vreme prodecan (1968-1972) la Facultatea de Teatru a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și, în paralel, inspector general al teatrelor (1973-1980) în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Colaborează cu articole și cronici dramatice la „Gazeta literară”, „Teatrul”, „Scânteia”, „Familia
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
de doctor în filologie în 1976, cu teza Conceptul de specific național. Va lucra în învățământul universitar, din 1991 fiind conferențiar la Catedra de teoria literaturii a Facultății de Litere bucureștene, unde în 1997-1998 și din 2001 funcționează și ca prodecan. În iulie 1998 este numită membru în Consiliul Național al Audiovizualului. Debutează în 1965, la „Contemporanul”, cu un articol despre dramaturgia lui G. Călinescu, iar editorial cu monografia Destin teatral - Aurel Baranga, apărută în 1986. Anterior realizase câteva antologii tematice
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
de limba franceză, unde parcurge treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (1998). Își ia doctoratul la Universitatea din București (1984). În perioada 1991-1994 a fost lector la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (Franța). După întoarcerea în țară e ales prodecan al Facultății de Litere ieșene, în 1998 devenind decan. Debutează în „Convorbiri literare” (1976) și colaborează, mai cu seamă cu articole și studii de specialitate, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Cahiers roumaines d’études littéraires
POPESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288934_a_290263]
-
generală. Își va urma apoi maestrul la Catedra de limba română. Din 1939 face parte din comitetul de direcție al revistei „Dacoromania”, iar în 1941 îi urmează lui Sextil Pușcariu la conducerea Muzeului Limbii Române. A fost în câteva rânduri prodecan și decan al Facultății de Litere, iar când, în urma Dictatului de la Viena, Universitatea din Cluj a trebuit să se refugieze la Sibiu, a funcționat o vreme și ca prorector. Moartea l-a surprins în plină putere de creație pe acest
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Leningrad (1955-1959). Și-a susținut doctoratul în 1959, cu teza Raporturile vechii macedonene cu greaca veche. Urcă treptele ierarhiei până la gradul de profesor (1968). Activează ca șef al Catedrei de limbi orientale (1967) și al Catedrei de filologie clasică (1974-1976), prodecan al Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (1963-1970), director general în Ministerul Învățământului (1970-1972). Predă în calitate de visiting professor la universitățile Indiana, Michigan și Berkeley din SUA (1973-1974) și la Universitatea din Padova (1976-1979). Este secretar și vicepreședinte al Societății
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Maxim Gorki” din București, iar din 1955 și până la pensionare (1985) funcționează la Catedra de istorie a literaturii române de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, unde între 1968 și 1972 a îndeplinit și funcția de prodecan. A predat cursuri de istorie literară și în cadrul unor lectorate de limba și literatura română la Leipzig (1963-1965), Paris (1973-1975) și Grenoble (1976-1977). Debutează încă din vremea liceului, cu versuri, în „Universul literar” (1938). A fost membru al Cercului Literar
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția limba franceză, în cadrul căreia va funcționa încă de la încheierea studiilor, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (2000). După 1990 îndeplinește o serie de funcții administrative: șef al Catedrei de franceză (1990-1992), prodecan al Facultății de Limbi Străine (1992-1993), coordonator al Departamentului Lingua în cadrul Agenției Naționale Socrates (1996-1998), director al Centrului de Limbi Străine al Universității din București (din 1998), în 2000 fiind ales prorector. Pentru meritele sale științifice a fost distins cu
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
București, este chemat la Cluj, unde, din 1919 până în 1947, conduce Catedra de anatomie și embriologie la Facultatea de Medicină. Înființează Institutul de Anatomie Descriptivă și Topografică și revista „Clujul medical” (1920). Autor al unor tratate de anatomie devenite clasice, prodecan și decan al Facultății de Medicină clujene (1930-1932), fondator al Societății Române de Antropologie, membru al unor societăți academice europene, P. a fost un reputat om de știință. Concomitent, întemeiază un cenaclu literar (1930), pe lângă care apare revista „Darul vremii
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
docent în științe filologice. Este, din 1988, doctor honoris causa al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, iar din 1993 membru corespondent al Academiei Române. A fost șef al Catedrei de limbi slave sudice (1958-1961), al Catedrei de limbi slave (1961-1977, 1985-1990), prodecan al Facultății de Filologie (1960-1963), prodecan (1963-1967, 1979-1982) și decan al Facultății de Limbi Slave (1967-1972). A fost, de asemenea, secretar (1958-1966) și președinte (1990 și 1993) al Asociației Slaviștilor din România. Va funcționa, din 1990, ca redactor-șef al
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
1988, doctor honoris causa al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, iar din 1993 membru corespondent al Academiei Române. A fost șef al Catedrei de limbi slave sudice (1958-1961), al Catedrei de limbi slave (1961-1977, 1985-1990), prodecan al Facultății de Filologie (1960-1963), prodecan (1963-1967, 1979-1982) și decan al Facultății de Limbi Slave (1967-1972). A fost, de asemenea, secretar (1958-1966) și președinte (1990 și 1993) al Asociației Slaviștilor din România. Va funcționa, din 1990, ca redactor-șef al publicației „Romanoslavica” și ca director al
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]