KorAP: Find »[drukola/base=producțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...16 >

388 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

dovedesc că aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de acestea e muzica ca manevrare a unui instrument; aceasta se află afară de personalitate și nu se naște sunetul propriu, ci unul străin, și scopul nu-i * de-a descoperi o frumuseța personală, ci una artistică. Se poate ca și producțiunea muzicală pe instrument ca să rezume mișcarea frumoasă a propriei vieți interne, însă cum că este mai mult opera chemărei pentru arte decât a culturei asta se vede deja din împrejurarea cum că, afară de dispozițiunea sufletască, {EminescuOpXIV 924} mai e nevoie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de cuceriri, Bajazid I Ilderim (Fulgerul), care căuta să răzbune în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și își apropria totodată cu puterea toate părțile câte constituise odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
I Ilderim (Fulgerul), care căuta să răzbune în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și își apropria totodată cu puterea toate părțile câte constituise odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis, mai riguros și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
odinioară împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 935} {EminescuOpXIV 936} [ECONOMIE POLITICĂ] PRODUCȚIUNE 2270 Cuvântul producțiune în limbajul ordinar însemnează acțiunea care dă naștere, acțiune[a] producerii, fără a ține seamă de utilitatea lucrului produs, nici de cheltuielile pe care le exige această producțiune. În știință cată să aibă un înțeles mai precis, mai riguros și mai absolut. Cuvântul se aplică în economia politică la acea ramură particulară a științei care are de obiect crearea valorilor, considerată separat de distribuirea și de consumarea lor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu poate fi aplicat decât la opera din care rezultă un produs de-o valoare superioară sau cel puțin egală cu valoarea serviciilor de tot soiul pe cari. le-a absorbit operațiunea. Numai obținîndu-se această balanță se poate vorbi de producțiune adevărată. În ipoteza inversă ar fi destrucțiune, adecă valoarea produsă s-ar găsi inferioară sumei valorilor ce-au trebuit consumate pentru a o obține și aceasta-i atât de adevărat încît, dac-am voi să repetăm de câteva ori aceeași

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sfârși prin a distruge suma întreagă a valorilor pe cari le-ntrebuințasem de la-nceput pentru a-ncerca lucrul și că material ar deveni imposibil de-a le reface. Deci nu mai e îndoială că-n economia politică ceea ce se numește producțiune, singurul soi de operațiune susceptibil de-a fi calificat de productiv, nu ar fi decât acela care, în rezultat și după încheierea socotelei, dă o sumă de valori superioară sau cel puțin egală cu aceea a cărei jertfă au exigat-o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu care s-au plătit toate lucrurile; este cea din urmă și cea mai reală măsurătoare după care se poate prețui și compara valoarea ei. Mac Culloch "munca e singurul izvor al avuției" - nici apă, nici frunze, nici piei, nici o producțiune spontană a naturii nu are valoare afară de valoarea muncii care s-a întrebuințat la câștigarea ei. Se poate însă ca unul sau mai mulți indivizi să-și aproprieze puterile naturii sau să și le aroge cu excluderea oricărui altuia, și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se pierde pentru totdeuna. Oriunde unde nu există comerț înăuntru și omul e silit a atârna de-un negoț străin, nouă din zece părți ale muncii fizice și intelectuale a comunității se irosesc. Munca consistă în aplicarea facultăților omului la producțiune. J. D. Say o definește astfel: "Acțiunea stăruitoare la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar important a cerceta natura acestui agent indispensabil, în ce condiții poate fi pus în serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar important a cerceta natura acestui agent indispensabil, în ce condiții poate fi pus în serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă. Fiece industrie cere din partea muncitorului punerea în acțiune a unor facultăți particulare. Lucrătorul cu mâna și hamalul (portefaix) nu dezvoltă, lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și artistul. Aceștia nu se servesc decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de bumbac de ex. lucrătorul torcător sau țesător nu are să desfășure aceleași facultăți ca mecanicul, contramaistrul sau directorul. Într-o armată soldatul nu are a dezvolta aceleași facultăți ca generalul etc. Într-un cuvânt, munca își are

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
reclamă concursul forței musculare si a forței intelectuale a omului s-a modificat progresiv și că cea din urmă a ajuns a se substitui aproape cu totul celei dentăi. Obținem același rezultat studiind acțiunea progresului intelectual în celelalte ramuri ale producțiunii și ajungem la concluzia importantă că industria modernă cere în proporție mai mică decât cea din primele veacuri ale lumii intervenția puterii musculare a omului, dar că reclamă, din contra, ba încă într-un grad mai mare concursul facultăților intelectuale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dezvoltă decât putere musculară, e în josul scării salariilor, pentru că întreținerea necesară lucrului cu mâna se reduce la puțin lucru. Când, din contra, e vorba de concursul facultăților intelectuale ale lucrătorului cheltuielile de întreținere necesare acestuia, în alte cuvinte cheltuielile de producțiune ale muncii sale, se ridică mult mai sus. [Î]i trebuie o alimentare mai rafinată, o întreținere mai completă; altfel facultățile ce le pune-n lucrare nu vor întîrzia a se stinge. Inegalitatea între munca musculară și cea intelectuală se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui are trebuință. Nu realitatea funcțiunii o contest, a fost foarte util semnalată și foarte exact definită. J. B. Say..., ridicând valoarea unui product prin transportul dintr-un loc în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
transformarea sau transportarea ei se poate spori cu folos; dar nu mai înainte. În cazul Angliei suma de muncă întrebuințată pentru transformarea materiei brute se-nmulțește în raport direct cu împuținarea necesității acestui soi de muncă, iar suma întrebuințată la producțiunea brută se-mpuținează în acelaș raport în care se-nmulțește mașinăria pentru transformarea și prefacerea produselor brute. De aceea se sporește din ce în ce numărul oamenilor ce trebuiesc hrăniți și-mbrăcați și scade pe de altă parte numărul persoanelor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
materiilor brute, pe când trei părți sânt sau cu totul neocupate, sau ocupate cu operarea schimbărilor de loc, formă ori posesiune a aceloraș obiecte, urmează cu necesitate că partea cea mai mare a lucrurilor produse e înghițită în calea de la locul producțiunii la locul consumațiunii. Cum că așa este ne-o spune o însemnată revistă engleză ("North British Review", November, 1852), care spune cititorilor că numărul negustorilor de detaliu și de precupeți e cu totul afară de orice proporție cu trebuințele societății sau

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
zece negustorași pentr-o singură afacere pe care unul singur ar putea-o face cu de prisos, cel puțin aceasta e opinia lui John Stuart Mill. Oricât de harnici și energici ar fi acești oameni, ei nu adaugă nimic la producțiunea, deci la bogăția comunității; ei împart numai aceea ce alții au produs. Mai mult, în măsura în care se-nmulțesc ei scad bogăția comunității. E drept că mulți trăiesc prin aceea că iau îmbucătura din gura celuilalt, însă totuși trăiesc și câștigă adesea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
le aparține mașinăria sau de acei cari supraveghează munca, de acei ce conduc guvernul, de acei ce poartă arme, de acei ce trăiesc de pomană, c-un cuvânt de numărul tuturor acelora cari în mii de chipuri se interpun între producțiunea mijloacelor de trai și consumațiunea lor. Omul sărac în Irlanda apuseană e bucuros să capete 5 pence pe-o pereche de găini cari în Londra se vând pentru tot atâția șilingi, și astfel el capătă 8 procente ca preț al

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
la vacile din țara aceasta decât la ocazii deosebite și anume în prezența reală a vițelului. Dacă piere vițelul 374 r laptele încetează de-a curge și numai ținând pe vițel peste zi lângă mumă-sa poți mulge noaptea lapte. Producțiunea permanentă de lapte din partea vacilor din Europa e o funcțiune modificată a economiei animale, produsă printr-un obicei artificial continuat în șirul mai multor generații.

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

sale, sporite de la anul nou încoace, oamenilor speciali cari cunosc întreaga însemnătate a cestiunii? Când a fost vorba de electivitatea magistraturii "Romînul" a făcut loc la o sumă de studii privitoare la cestiune, dar aci, unde milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pe care i-l fac proprietarii, căci aceștia îl împrumută în adevăr, întemeiați pe cunoscuta onestitate a țăranului nostru, deși nu e nici vina proprietarului, nici a țăranului, daca creditul cerut e cu desăvârșire în disproporție cu puterea sa de producțiune. Dar - zice " Romînul" - d-nul ministru de interne a voit să rezolve o cestiune de existență națională. A voit! Iată vorba cea mare care se pune înainte. Iadul asemenea e pavat cu bunevoințe. Cestiunea e daca a putut; daca o

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
proprietarii mari și mici, sunt cei mai competenți în materie nu va tăgădui nici " Romînul" Singura teză ce se poate stabili a priori este că orice măsură menită a lovi interesele proprietății mari se va traduce în rele incalculabile asupra producțiunii în genere și a proprietății mici îndeosebi, precum și viceversa. Încolo nu se poate decreta nimic a priori, necum ideile nesănătoase ale unei gazetării care-n toată viața ei s-a ocupat cu orișice, numai cu condițiile economice ale producțiunii agricole

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
asupra producțiunii în genere și a proprietății mici îndeosebi, precum și viceversa. Încolo nu se poate decreta nimic a priori, necum ideile nesănătoase ale unei gazetării care-n toată viața ei s-a ocupat cu orișice, numai cu condițiile economice ale producțiunii agricole nu. De-aceea bine - au făcut proprietarii de peste Milcov cerând anchete compuse din bărbați competenți și nepărtinitori, căci oricât de competent ar fi fost fiecare din ei, și desigur fiecine cunoștea materia mai bine decât apologistul lui Blanqui, experiența

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
altă origine. Dar ceea ce credem, întemeiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab, e că țara este, în linia întîia, elementul național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta și caracterul acestui stat. Avantaje trecătoare ale producțiunii, cauze economice și politice pot în adevăr să grămădească înlăuntrul espresiei geografice elemente străine și cu drept cuvânt împăratul Emanoil Paleologul zice că oameni mai toleranți, mai primitori de străini ca românii nu mai sunt pe fața pământului, deci în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]