155 matches
-
sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică de lume (sau doar de o anume lume, de cea profană): “N-o să-l mai vadă nimeni cu anii. / Numai de sus pretutindeni / l-a dovedi cu țipăt uliul / și buha cu scurte jelanii”, pune În cumpănă două lumi În cadrul unui ritual inițiatic. Asumarea haiduciei este moarte pentru lumea veche și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
despre înalte chestiuni de artă, litere, științe". În evoluția lor, "capuținiștii" au cunoscut două stadii: mai întâi, unul "clasic", având caracterul esoteric al unei comunități de inițiați, dar în care dezbaterile "începură să se facă în gura mare, așa că toată lumea profană [...] le putea auzi perfect... asta nu însemnează că le și putea pricepe. Numai aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet, încet, și din ce în ce mai numeroși, începură să iasă din rândurile lor o sumă însemnată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Myths to live by, p. 15. La arhetip se va reveni în discuția despre erou. 104 Ibidem, p. 67. 105 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, pp. 5-6. Mitul devine model nu doar pentru activitățile umane semnificative, ci și pentru cele profane, întreaga viață a colectivității structurându-se conform cu "harta" mentală schițată prin mit. Acesta "înfățișează modele pentru comportarea omenească și prin însăși aceasta conferă existenței semnificație și valoare. A înțelege structura și funcția miturilor în societățile tradiționale despre care este vorba
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a-și însuși alegerile sau de a le influența; și nu au precupețit nimic pentru a îndepărta din inima principilor această suspiciune. Pascal al II-lea îi scria lui Henric I, rege al Angliei: Inter ista, Rex, nullius tibi persuasio profana surripiat, quasi aut potestati tuae aliquid diminuere, aut nos in episcoporum promotione aliquid nobis velimus amplius sindicare (Eadmero, Lib. III, Histor. Novor.). Alexandru al III-lea (sec. XII) a fost atît de atent cu o astfel de chestiune, încît după
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de la început dispăruse total. Da, îmi șoptea gândul, iubirea poate să fie oricum, numai să fie! Poți să arăți ca un chimval răsunător, dar dacă dragoste nu e... spune evanghelistul. E vorba, desigur, de dragostea divină, dar a noastră, cea profană, are oare vreo limită care s-o împiedice să atingă granița divinului? Lăcașul ei nu e tot inima umană? Și îmi apăreau în minte altfel cuvintele Matildei, despre iubirea pricăjitului Artimon pentru fatala Tamara, cuvinte care îmi păruseră atunci ridicole
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și pentru a doua lege a termodinamicii, care străbate întreaga sa operă. Probabil realizând că fizica nu este totuși de viitor pentru el, alege să cutreiere pe mări, plătit de U.S. Navy, ca un yo-yo uman, anticipând peregrinările lui Benny Profane din romanul V. Când consideră că i-a venit mintea la cap și poate face o alegere înțeleaptă, se întoarce la Cornell, de unde își ia licența în anul 1959 la limba și literatura engleză. După absolvire, are din nou ocazia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o alege pe a patra: desenator tehnic pentru Boeing în celălalt colț al Americii, în Seattle (1960-1962). Această pendulare uneori de neînțeles (asemenea mișcărilor derutante ale unui yo-yo), precum și compania Yoyodine (Boeing?) pentru care lucrează mai sus numitul personaj Benny Profane din romanul V., par să dea impresia că un cadru destul de semnificativ există, pentru a integra viața și opera, într-o perioadă și la un autor ce sfidează de multe ori logica modernă și modernistă, prin petits récits și jocuri
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
A. Marino, Pentru Europa) Sunt îmbrățișați, de profil, față în față, ea cu mâinile pe umerii lui, cu față ridicată spre el, privindu-l cu supunere și dăruire; el, de asemeni, o ține îmbrățișată, privind-o protector și tandru. Dragoste profană, între bărbat și femeie, sau dragoste divină? Întrebare fără rost (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Lupte între catolici si protestanți la Dublin (EZ, 27.II.2006). Nearticularea lui N1 poate fi și consecința regimului unei prepoziții al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
aparent prozaică a recuzitei amintite, o sinceră pledoarie pentru credința creștină. El propune un mod mult mai subtil și profund de a propaga, pentru cine are disponibilitatea de a înțelege, decât o predică din amvonul bisericii. El se adresează lumii profane care, în locul unui lăcaș de cult, preferă să vizi- teze muzeul. Prin conținut, această compoziție se încarcă, alături de dimensiunile spațiale, și cu cea a timpului nemăsurabil. Pe spatele tabloului este însemnarea autografă: "Natură moartă, ceaslov, batistă, ochelari pe un scaun
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pluridimensionalitatea simbolurilor exprimă relații de tipul: pământ-cer, spațiu-timp. Orice simbol există în funcție doar de importanța pe care o are pentru un individ sau o colectivitate, ai cărei membri se identifică cu el. Astfel, simbolurile considerate sacre pentru unii, sunt profane pentru alții. Perceperea simbolului, adică epifania simbolică, situează individul într-un anumit univers spiritual, simbolurile nu trebuie să fie desprinse din viața cotidiană. Simbolul provine din mediul înconjurător, îndeplinind numeroase funcții: funcția de a explora tot ceea ce se află în jurul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
a redus optimismul și încrederea în progres caracteristice timpului. La scurt timp, Voltaire scrie Candide', un roman în notă parodică la adresa lui Leibniz, reprezentat de domnul Pangloss, și a Teodiceei sale. El face o distincție clară între istoria sacră și cea profană și contestă relatările biblice cu ajutorul criticismului istoric. Critica lui se îndreaptă și împotriva lui Bossuet, infirmând orice providență în istorie, ca și rolul central al evreilor, pe care-i tratează la fel ca pe sciți sau greci. În eseul Despre
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
scena istoriei. Scopul istoriei este îmbunătățirea condiției umane cu ajutorul rațiunii, pentru ca omul să devină "mai bun și mai fericit"95. Există progres în istorie, după cum există și regres, însă acesta este reflecția rațiunii umane. Istoria sacră este redusă la cea profană, iar credința în Dumnezeu este înlocuită cu încrederea omului în forțele proprii. 2.5. Timpul Marilor Narațiuni (Grand Narratives): Hegel și Marx Numai Dumnezeu este capabil să înțeleagă trecutul și să creeze viitorul. Când Hegel a încercat să le facă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
creștine ale istoriei, văzute ca alternative valide la filozofiile istoriei, denotă o remarcabilă diversitate. Astfel, Brunner, Toynbee și Dawson cred că o viziune lineară a istoriei este evidentă, spre deosebire de Bultmann. Pannenberg și Gutierrez arată unitatea istoriei mântuirii și a celei profane, în timp ce Bultmann le disociază categoric, iar Maritain ocupă o poziție intermediară când recunoaște întrepătrunderea lor relativă. Dooyeweerd și Maritain caută legi specifice ale istoriei, inițiativă contestată din fașă de Barth și C.S. Lewis în virtutea futilității ei. Eliot scoate în evidență
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fluier. Sunt cântece de jale, de neînțeles pentru mine. Este un obicei al stirpei ei, care-și petrece mare parte din timp cântând, mai ales seara, aceste cântece epice. Nu par a fi inspirate de muze, ci sunt cu totul profane. Melodiile lor sunt pline de duioșie și de melancolie. Alină rănile sufletului. Dietă ” Nu mânca decât ce simți că vrea să digere corpul tău. Fiind din carne, acesta refuză carnea. Nu omorî animale vii, ca să le mănânci carnea moartă. Hrănește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și în timpul serii. Agapa care urma era așadar o masă de seară. Ne putem însă închipui că aceasta era mai mult decât o simplă adunare. Sărutul păcii pe care îl schimbau atunci era fără îndoială semnul unei reîntoarceri la viața "profană" plină de riscuri, marcată mai ales de persecuțiile cărora creștinii le cădeau victime. Începute oficial în timpul lui Nero101, ca urmare a marelui incendiu de la Roma din 64, pentru care împăratul i-a considerat vinovați pe creștini, primele persecuții sistematice împotriva
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ceva minunat. Vrei nu vrei acolo îl descoperi pe Dumnezeu... Și-n viața asta liberă îl ai pe Dumnezeu, dar după o asemenea experiență, îți dai seama că el se-arată în mii și mii de chipuri, însă lumea asta profană nu-l vede, e nesimțitoare. Erați credincios sau nu erați preocupat de credință înainte de arestare? Aveam o credință, pentru că mama m-a învățat să mă închin de mic. Știam ce-i bine și ce-i rău, dar o credință profundă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
20 Subcriteriile referitoare la valoarea memorial simbolică sunt: a) evenimente istorice, culturale, politice sau sociale, respectiv personalități culturale, politice ori personaje legendare sau mitice, legate de locul respectiv și/sau reprezentate; ... b) tradiții locale - obiceiuri, activități specifice, sărbători religioase sau profane etc. - legate de locul respectiv; ... c) prezenta în memoria comunității, la nivel național sau local; ... d) clădiri dispărute, atestate documentar, care au existat pe locul respectiv. Capitolul 6 Criteriul referitor la rărițate/unicitate Articolul 21 Criteriul și subcriteriile se aplică
ORDIN nr. 2.013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127897_a_129226]
-
30. 43 Card. paul poupard, Credință și cultură, la cumpăna între milenii, Convorbiri cu Patrick Sbalchiero, Ed. Galaxia Gutenberg, București 2006, 104. 44 Cf. Card. p. poupard. o.c., 104. 45 Ibidem, 102. 46 m. eliade, Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chi‑ ra, Ed. Humanitas, București 1992, 12‑13. 47 Hierofanie - act prin care se manifestă sacrul; relevare a unei entități sacre în tradiția spirituală a unui popor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
DanCă W., Fascinația binelui.Creștinism și poste modernitate, Sapientia, Iași 2007. delaCroix h., Psihologia artei, trad.V. Ivanovici - V. Mazilescu, Ed. Me‑ ridiane, București 1983. dumea C., Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072. eliade m., Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie 155 ferenț e., Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
30. 43 Card. paul poupard, Credință și cultură, la cumpăna între milenii, Convorbiri cu Patrick Sbalchiero, Ed. Galaxia Gutenberg, București 2006, 104. 44 Cf. Card. p. poupard. o.c., 104. 45 Ibidem, 102. 46 m. eliade, Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chi‑ ra, Ed. Humanitas, București 1992, 12‑13. 47 Hierofanie - act prin care se manifestă sacrul; relevare a unei entități sacre în tradiția spirituală a unui popor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
DanCă W., Fascinația binelui.Creștinism și poste modernitate, Sapientia, Iași 2007. delaCroix h., Psihologia artei, trad.V. Ivanovici - V. Mazilescu, Ed. Me‑ ridiane, București 1983. dumea C., Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072. eliade m., Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie 155 ferenț e., Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numai fiindcă aceasta este o condiție care se impune tuturor oamenilor și tuturor grupurilor; dar o societate de credincioși tinde să distribuie între diferitele porțiuni de spațiu cele mai multe dintre ideile și imaginile care-i susțin gîndirea. Există locuri consacrate, altele profane, unele care sînt populate de dușmani ai lui Dumnezeu, unde trebuie să-ți închizi ochii și urechile, precum și unele asupra cărora apasă un blestem. Astăzi, într-o biserică veche sau într-o mănăstire, călcăm ne-păsători pe dalele care marchează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lumea valorilor în cadrul format de acestea. Nu e nimic de mirare în faptul că amintirile unui grup religios sînt retrezite de vederea anumitor locuri, am-plasamente și dispuneri ale obiectelor. Separația esențială pentru astfel de societăți, între lumea sacră și cea profană, se realizează material în spațiu. Cînd intră într-o biserică, într-un cimitir, într-un loc sacru, credinciosul știe că va regăsi aici o stare de spirit pe care a mai trăit-o și că, împreună cu ceilalți, va reconstitui, pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
celelalte: cea în care partea cea mai activă a societății, care este interesată de bunuri, locuiește în mod obișnuit, pu-nîndu-și amprenta asupra ei. În fine, se poate lua în considerare separația primordială din conștiința religioasă, între locurile sacre și cele profane, deoarece există porțiuni de pămînt și regiuni spațiale alese de grupul de credincioși și "interzise" celorlalți, unde cei dintîi găsesc totodată un adăpost și un sprijin pentru tradițiile lor. Astfel, fiecare societate decupează spațiul în felul său, dar urmînd de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
à l'objet, écart qui est au principe de l'art" [Thorel-Cailleteau, p.22]. 154 "În societate, esti de aceea în fond și în fapt ceea ce reprezinți" [Liiceanu, p.12]. 155 Teatrul se manifestă deopotrivă în sărbătorile sacre și cele profane, în ceremoniile religioase și cele carnavalești. Spectacolul se adresează tuturor formelor și nivelurilor culturii: de la farsă medievală la expozițiile internaționale, de la ceremoniile triumfale ale generalilor români la cucerirea Lunii transmisă la televizor. Acest spațiu este definit în modul cel mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]