200 matches
-
sunt victimele unei mentalități tribale moștenite din familie. Teoretic, pentru creștini, nici o circumstanță istorică nu este o fatalitate. Din punct de vedere practic, problema integrării sociale a țiganilor ne permite totuși să observăm carențele existente la capitolul cateheză, misiune sau profetism. Transferând responsabilitatea instrucției religioase pe umerii laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
moderne, la biserici, secte și școli pseudo-oculte, neospiritualiste sau așa-zis ermetice, pentru că aceste fenomene țin tot de sfera religiozității, deși reprezintă, aproape fără excepție, aspecte aberante de pseudomorfoză. Nu facem câtuși de puțin aluzie la numeroasele mișcări politice și profetisme sociale, a căror structură mitologică este ușor de ghicit, ca să nu mai vorbim de fanatismul religios. Ajunge să dăm un singur exemplu, amintind structura mitologică a comunismului și sensul său eshatologic. Marx preia și prelungește unul din marile mituri eshatologice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Bavariei, cu excepția nebuniei. Tânărul Rege e bun prieten al scriitorului romantic și istoricului Alexandro Herculano, cea mai desăvârșită și mai onestă figură a liberalismului portughez. Ca și Alexandro Herculano, Don Pedro V este un intelectual care înțelege istoria prin dialectica profetismului demo-liberal; pentru el, istoria se reduce la conflictul dintre "poporul" dornic de libertatea cântată de Victor Hugo și "tirania" reacționarilor (iezuiți, regi, nobili). Herculano a jucat și el un însemnat rol politic dar pe neașteptate s-a retras din viața
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al istoriei noastre, de trei secole încoace", scria Antero de Quental. Tinerii intelectuali formați la Coimbra se zbat între un exasperant complex de inferioritate - care-i face să privească scârbiți și cu ură moravurile, instituțiile și cultura tradițională - și un profetism revoluționar plin de candoare. Cincizeci de ani de pseudo-liberalism transformă Portugalia într-o caricatură; nu mai exista monarhia tradițională de odinioară - dar Portugalia nu devenise încă o țară europeană, asemenea Franței. În comparație cu Parisul, pentru "generația de la Coimbra" nu este nimic
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
revoluționare" - luptaseră pentru monarhia constituțională, pentru drepturile poporului, pentru libertatea individului. Fiecare din ele purta încă, în propria sa tradiție, imboldul Revoluției Franceze. Dar acum deveniseră forme moarte, împietrite; nu mai corespundeau nici spiritualității contemporane - răscolite de pesimism și de profetismul revoluționar - nici nevoilor politice. În loc să se reorganizeze ținând seama de realitățile politice ale țării, partidele de guvernământ se mențineau confortabil pe vechile poziții; cultivarea clientelei electorale, acapararea consiliilor de administrație, opoziție guvernului. În același timp, pentru a nu părea retrograde
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
atât de radical încât ar coincide cu cea a politicianului? În acest caz, discursul s-ar schimba și ar face ca filosofia să dispară în practica politică. O altă posibilitate ar fi ca politica însăși să sfârșească în forme de profetism. Amplitudinea articulării atâtor posibilități ne oferă măsura problemelor implicite. Cu toate acestea, dacă ne referim la experiența comună, ce se poate întâlni în mari zone ale activității politice din zilele noastre, vedem cum apar de fapt, atitudini asemănătoare celor pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cea mai norocoasă pe care a cunoscut-o până acum istoria României. Nici înainte, nici după generația noastră, România n-a mai cunoscut libertatea, belșugul și disponibilitatea de care ne-am bucurat noi”. Generația lui N. Iorga fusese confiscată de profetismul național care a pregătit războiul pentru întregirea neamului. Generația frontului a fost sacrificată pentru a se realiza o Românie Mare, liberă și bogată. „Am avut o libertate care se cucerise cu foarte mult sânge și cu foarte multe renunțări și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ar fi, e bine venit. Mi-e sete. Bău fericit, închizînd pe jumătate ochii. - Vino la subiect, îi spuse Orlando. Ce facem cu politica? - Dacă nici poezia nu reușește, nu mai e nimic de făcut. Am încercat tot: religie, morală, profetism, revoluție, știință, tehnologie. Am încercat, pe rând sau împreună, toate aceste metode, și nici una n-a reușit. N-am putut schimba omul. Mai precis, nu l-am putut transforma în om adevărat. Din-tr-un anumit punct de vedere - și este singurul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
imediate". Astfel, morala/rațională, morala/juridică, morala/politică, dar acestea nu sunt decât niște tautologii, morala nu este deci decât un avatar al preocupării moderne pentru viitor, a cărei origine, dacă îl urmăm pe Karl Löwith, "este de căutat în profetismul evreiesc și în escatologia creștină"22. Ea se sprijină pe un adevăr universal, acela în progresul continuu al umanității către un paradis. Fie acesta ceresc sau pământesc, asta nu schimbă cu nimic datele problemei. Mitul progresului. Paradox al profetismului iudeo-creștin
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în profetismul evreiesc și în escatologia creștină"22. Ea se sprijină pe un adevăr universal, acela în progresul continuu al umanității către un paradis. Fie acesta ceresc sau pământesc, asta nu schimbă cu nimic datele problemei. Mitul progresului. Paradox al profetismului iudeo-creștin care face din viitor singurul element temporal valabil. G. Steiner vorbește chiar despre "futuritate". Și, într-adevăr, pornind de la această structură temporală precisă se va elabora morala producției: munca în calitate de realizare de sine, morala reproducerii, singura sexualitate legitimă. Pe
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
figurile instituționale reprezentate de suverani și de demnitarii lor, e foarte probabil ca tehnicile prin care se ajungea la cunoașterea voinței divine să fi fost larg răspândite în toate păturile populației, după cum o arată polemica biblică frecventă împotriva acestor practici. Profetismul Concepția actuală despre profet ca sever reformator religios și importantă figură etică se bazează pe imaginea pe care ne-o oferă despre ei cele cincisprezece cărți atribuite profeților scriitori ca: Osea, Isaia sau Ieremia. Există însă riscul mare ca această
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și importantă figură etică se bazează pe imaginea pe care ne-o oferă despre ei cele cincisprezece cărți atribuite profeților scriitori ca: Osea, Isaia sau Ieremia. Există însă riscul mare ca această concepție să nu reflecte întocmai fenomenul religios al profetismului atestat în Israel și Iuda în perioada preexilică. În mod asemănător, atunci când se dă credit detaliilor istorice din povestirile din mai sus amintitele cărți profetice (acelea care în canonul ebraic sunt numite „profeți posteriori”), poate duce la ambiguități destul de mari
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
face nicio aluzie la criticile drastice și oracolele de condamnare din Cartea lui Amos, ci se menționează doar împlinirea profeției victoriei anunțate de un profet de curte pe nume Iona (2Rg 14,25). După cum am amintit deja mai sus, fenomenul profetismului în Israel și Iuda îndeplinește un rol religios precis, în principal, acela de a comunica mesajul divin unui destinatar uman (Am 3,7); profetul poate fi definit drept cel care, simțindu-se inspirat de Dumnezeu și primind o revelație sau
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ûrîm, nici prin profeți”. Profeția din Israel și Iuda reprezenta, prin urmare, doar unul dintre diferitele feluri prin care se putea ajunge la cunoașterea voinței divine (cf. și Ier 27,9 și 29,8). Pentru a descrie foarte succint realitatea profetismului în epoca monarhică, e bine să ținem cont că toate cărțile profetice atribuite profeților scriitori au fost reelaborate substanțial din punct de vedere literar, iar teologia lor a fost unificată semnificativ astfel încât imaginea profeților să fie cât mai asemănătoare cu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
distinctivă a profeției antice israelite și iudaice. În ciuda neîncrederii recent exprimate cu privire la caracterul realmente istoric al povestirilor profetice și a atenției sporite asupra calităților literare ale cărților profetice, nu se poate exclude existența unei profeții critice față de monarhie deja din profetismul preexilic. Funcțiunea critică religioasă putea fi exercitată de profeți chiar dacă nu erau inserați direct în structura palatului, după cum ne demonstrează criticile aspre la adresa suveranului făcute de profeții zeului Haddu în vechiul regat sirian Mari (secolul al XVIII-lea î.C.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui B. Fundoianu din prefața la Imagini și cărți din Franța (1922) sau de articolele lui N. Davidescu din Flacăra aceluiași an cu privire la inexistența unei tradiții literare românești presimboliste (amblele - combătute ferm de către E. Lovinescu în Sburătorul), dar și de profetismul vaticinar al tînărului Emil Cioran, care va face tabula rasa din tradiția culturală autohtonă, sau de complexul provincial care transpare din articolele tînărului Eugen Ionescu. Remarcînd faptul că „Febrilitatea afirmării, bucuria intelectuală cu care Vinea consemnează prezențe românești peste hotare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, cuvînt-înainte de Marco Cugno, postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, Pitești, 2004 Dugneanu, Paul, Suprarealismul poetic românesc, prima perioadă: 1928-1945, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 Eliade, Mircea, Profetism românesc, vol. I și II, ediție și prefață de Dan Zamfirescu, Editura Roza Vînturilor, București, 1990 Emilian, Constantin I., Anarhismul poetic, Tipografia „Bucovina”, București, 1932 Enescu, Theodor, Scrieri despre artă, I. Ștefan Luchian și spiritul modern al picturii românești, cuvînt-înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aceea, în toate culturile mari, dimensiunile viziunii mesianice se conturează în proporții grandioase. Dimpotrivă, popoarele timide cu ele și cu lumea concep meniri imediate, aproape meschine în accesibilul lor. Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui moment istoric. Ce posibilități de mesianism există în România, când nu ne-am proiectat niciodată un destin monumental? Nu este înfricoșător cazul lui Eminescu, care în loc să se atașeze de un viitor al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care în loc să se atașeze de un viitor al României a proiectat mărimile neamului în obscuritatea sinistră a trecutului nostru? România n- a avut gânditori mesianici; căci toți vizionarii ei n-au depășit o profeție locală și mărginirea unei clipe istorice. Profetismul național românesc, care n-a întrecut limitele și problemele etnicului, a fost un profetism pe evenimente, iar nu pe dimensiuni intemporale. Eminescu a fost un profet național à rebours. Bălcescu însuși, care a cunoscut atmosfera mesianismului polonez - atât de promițător
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
obscuritatea sinistră a trecutului nostru? România n- a avut gânditori mesianici; căci toți vizionarii ei n-au depășit o profeție locală și mărginirea unei clipe istorice. Profetismul național românesc, care n-a întrecut limitele și problemele etnicului, a fost un profetism pe evenimente, iar nu pe dimensiuni intemporale. Eminescu a fost un profet național à rebours. Bălcescu însuși, care a cunoscut atmosfera mesianismului polonez - atât de promițător altădată și atât de compromis practic -, n-a fost mai mult de un profet
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
polonez - atât de promițător altădată și atât de compromis practic -, n-a fost mai mult de un profet al trecutului. Față de acest exces romantic, un Iorga, un Pîrvan sânt numai tradiționaliști; ceea ce înseamnă un echilibru între trecut și viitor. Un profetism național, în deosebire de tradiționalism, pune centrul de greutate pe viitor, considerat ca o comoară de împliniri naționale. Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nimb. Destinul englez fixează axa lumii în bunuri, nu în pasiunea de dominare printr-un complex de forme spirituale. Ideea unei stăpâniri pur exterioare a lumii, fără ideea de reformă a acesteia, nu răsare nici din universalism și nici din profetism național. În cadrul marilor culturi, fenomenele de gigantism ocupă un loc periferic. Dominația extensivă, exclusivismul material elimină intensitatea din evenimentul istoric și ca atare îl diluează. Anglia este un exemplu de cum nu trebuie să fie o mare cultură. Interesele care nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Zi și noapte, românii discută despre România. Dar trebuie să recunosc că am descoperit prea puțini pentru care ea să fie o problemă serioasă, un crez și un destin. Întâlnești prea des o viziune mediocră a României și lipsa de profetism național pare a fi unul din defectele naționalismului nostru. Vom rămâne mai departe condamnați a reface căile altora, a ne mulțumi cu un rost biologic, vom rămâne noi numai popor? Pentru istorie, încă nu există o națiune românească, fiindcă o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sentimentul puterii naționale, prin câștig sau pierdere de spațiu. Revoluția creează o nouă respirație; războiul, un nou ritm. Nu există profeți ai războaielor și nimeni nu varsă sângele pentru vărsarea de sânge care e războiul; revoluția este anticipată într-un profetism frenetic. Există o mistică revoluționară; n-are rost una a războiului. Oamenii se prepară de război, deși nu-l vor; toată lumea dezmoșteniților se prepară și vrea revoluția. Războiul este o soluție temporară; altcum nu se explică frecvența lui. După fiecare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mult superioară. Există un Ev Mediu bulgăresc, dar - din păcate - nu prea există unul românesc, în ciuda atâtor "întîmplări" care mi s-ar opune și care totuși nu m-ar convinge. Orgoliul nostru național este superficial, lipsit de sevă și de profetism. Ne mulțumim a crede că bulgarii au fost tot timpul grădinari, iar noi numai eroi, fără să ne întrebăm de ce sîntem atât de mizerabili după atâta risipă de eroism. Este desigur o rușine inevitabilă a condiției noastre de a fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]