632 matches
-
reda intențiile, trage liniile la Întâmplare și nu le conferă valoare și semnificație. Nici desenul nu Începe să capete organizare lineară, iar obiectele nu sunt redate prin contururi, care ar trebui să aibă funcții de simboluri sau să fie Încărcate proiectiv. Există Însă o tendință de stereotipizare În care copilul utilizează aproximativ aceeași formă (clișeu) În desene și jocuri, specific celor de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
ființă a naturii nu are aspirații transcendente. La el este dominant instinctul de conservare, cel de autoapărare, legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale interiorizate, eu mă deschid. Îmi pot construi idealuri. Nutresc speranțe. Construiesc proiecte și lupt ca să mi le realizez. Ca ființă umană, a naturii, totul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tale. Apare un conflict al conștiinței. Vinovăția, deși Îți aparține ca act, din punct de vedere moral ea este atribuită celui care a ordonat și a impus executarea acțiunii. astfel, prin refuzul de a te considera vinovat, tu vei returna proiectiv, printr-un act de transfer, vinovăția asupra celuilalt. Această situație poate fi comparată cu complexul lui Pilat. Pus să-l judece pe Iisus, Pilat nu-i găsește acestuia nici o vină și face următoarea afirmație, ca o concluzie a judecății sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră”, iar mulțimea răspunde: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei, 27, 24-25Ă. Prin răspunsul dat actului lui Pilat, mulțimea preia asupra ei culpabilitatea. Ritualic, printr-un transfer proiectiv, culpabilitatea a fost deturnată de la Pilat la mulțime. Aceasta Însă În plan formal, Întrucât Pilat va purta vinovăția morală a condamnării lui Iisus, iar mulțimea va avea, la rândul ei, vinovăția morală a celor care, prin presiunea exercitată, au determinat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Este nevoie de „a-fi-cu-celălalt” sau de „a-fi-Împreună-cu-ceilalți”. Este deschiderea prin comuniune, dar concomitent este, Într-o formă mascată, și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
partenerului la care aspir, Îmi identific partenerul cu această imagine ideală pe care o port În mine. În felul acesta, iubirea devine o completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine imorală sau antiumană. Este o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau antiumane pe care le va lua aceasta. Din punct de vedere psihologic, agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de personal. Ea așteaptă de la viitor ceea ce trecutul nu i-a oferit și În, plus, o soluție favorabilă, reparatorie, ceea ce a omis să facă sau la ceea ce a fost nedrept, nedemn În trecutul său. În sensul acesta, viitorul, ca spațiu proiectiv al speranțelor mele, este, În primul rând, un câmp al valorilor În care vreau să intru și cu care doresc să mă identific. Trecutul este cert, prin evenimentele vieții trăite, iar semnificația pe care o atribui eu acestora este de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei factori cu roluri bine determinate, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-l imite, căruia să i se conformeze și să-i rămână cel puțin fidel, dacă nu poate să-l depășească și să-l perfecționeze. Modelul pozitiv stimulează și oferă posibilitatea personalității de a se dezvolta și de a se identifica proiectiv rapid, dar și de a se menține în această situație. f) Principiul cooperării. În conformitate cu acest principiu, educația sănătății mintale trebuie să urmărească integrarea persoanei în grup, antrenarea sa în activități colective, evitarea izolării, a conduitelor de refugiu, a inflației sferei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic este un act care, din punct de vedere simbolic, subsumează fie refuzului bolii psihice, fie temerilor societății față de boala psihică. Dar, în egală măsură, acest gen simbolic al reprimării sociale a bolnavului psihic coincide cu tendința de a transfera proiectiv răul social asupra bolnavului. Atitudinea inversă este a considera că societatea nu are nici un rol în geneza bolii psihice, aceasta fiind o invenție exclusivă a psihiatriei și a psihiatrilor, care „confecționează cadre clinico-medicale psihiatrice”. Negarea bolii psihice de către antipsihiatrie este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cuvinte, primele care îți vin în minte după fiecare rezolvare. 1. ploaie - vară; 2. vară - cald; 3. dulce - gust; 4. covor - dușumea; 5. calorifer - căldură; 6. cereale - grâu; Proba se dă spre rezolvare timp de 3 minute. Are o parte proiectivă (partea a doua). Evidențiază structura fluidă a asociațiilor mentale. Interesează numărul de greșeli, omisiuni și cantitatea de asociații făcute. 6. PROBA GENERATIV METAFORICĂ Acestor probe cu conținut psihologic li s-a adăugat proba „generativ - metaforică”. Ea cuprinde un număr de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
J. So, acesta este format din întreprinzători autohtoni, nu din politicieni sau din consilierii occidentali. În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus alcatuirea unui ghid de interviu si constituirea bateriei de teste care sa evidentieze anumite caracteristici : Matricele Progresive Raven, Chestionarul personalitatii accentuate, Inventarul de ostilitate, Testul proiectiv Koch (cu caracter orientativ). La finalul investigatiei s-a constatat că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
schimbări” morbide „în” și „prin” trup. Sentimentul subiectiv al schimbărilor care este interpretat ca „venind din exterior” sau ca „venind din interior” are tot o adresă sau determinare corporală ca spațialitate a persoanei. Suferința psihică este interioară, prin urmare raportată proiectiv la „corpul intern” așa cum apare el în sfera conștiinței de sine a propriului Eu. Fenomenele psihice morbide, deși sunt tulburări psihice, sunt „trăite” prin intermediul trupului, iar suferința și drama acestuia sunt cantonate în sfera corporalității bolnavului. Chiar și în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru medic sau psiholog. Am desprins în sensul acesta câteva aspecte principale, după cum urmează în continuare. Funcțiile „discursului bolnavului”, respectiv „narațiunea clinică” a acestuia sunt următoarele: a) funcția expresivă de a comunica în exterior, celorlalți, propria sa suferință; b) funcția proiectivă de exteriorizare a suferinței resimțit ca ceva „străin”, „impropriu”; c) funcția de transfer, înrudită cu precedenta, constă în actul de separare sau de desprindere a persoanei de propria sa suferință; d) funcția de catarsis, are semnificația „descărcării tensionale” pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau precizarea cunoașterii clinice a bolnavului prin faptul că ne oferă un caracter obiectiv sau de „obiectivare” al tulburărilor psihice observate la pacientul respectiv. Se vor efectua, în sensul acesta, probe de atenție, memorie, gândire etc. Se vor aplica teste proiective de personalitate, scale de evaluare, chestionare, teste de inteligență etc. V) Ancheta socială privind persoana bolnavului poate reprezenta, când este sinceră și serioasă, riguros efectuată, o sursă unică de informații la care nu putem avea acces direct și care ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unor situații de deficiență de intelect sau a unor stări de deteriorare (leziuni organice cerebrale, demențe etc.), precum și a unor stări defectuale post-procesuale (de regulă post-psihotice). 2) Testele de personalitate vor utiliza fie chestionarele (MMPI, Cattell, Eysenck), fie testele proiective (TAT, Rorschach, testul pomului, testul persoanei umane etc.). 3) Scalele de evaluare reprezintă un mijloc standardizat de evaluare a datelor furnizate de examenul clinic și ele sunt reprezentate prin următoarele: inventare generale de simptomatologie, scale de evaluare pentru bolnavii psihotici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru a intra într-un mediu nou, necunoscut, care este spitalul. Relația „medic - copil” are un caracter ambiguu, pe care-l putem pune în evidență prin „testele de desen” sau prin „jocul de-a doctorul”. În aceste desene-test cu valoare proiectivă, doctorul se caracterizează prin trei elemente: costum sobru, pălărie, geantă neagră. Ele sunt atributele accesorii ale prestigiului și autorității pe care le incarnează medicul. Aspectul general este de ceremonial, ca o dramatizare a vizitei medicale, în planul reprezentărilor copilului bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului respectiv, care-i modifică personalitatea, concepțiile, conduita, acțiunile și relațiile cu ceilalți și cu lumea în general, așa cum spuneam mai sus. Din punct de vedere psihodinamic, se consideră că în procesul de formare a delirului intervine și un mecanism proiectiv, dar diferit de cel din cazul nevrozelor. De fapt este vorba despre o încărcare a individului cu trăiri ideo-afective cu un conținut incompatibil unor relații concordante dintre bolnav și lume. Aceasta duce la „ruptura” dintre bolnav și realitate, la un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problemă de conștiință. Din acest motiv, explicarea mecanismelor contra-reacțiilor are în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane, de regulă din anturajul imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic, persoana sau persoanele care l-au frustrat. În sensul acesta, persoana bolnavului se va situa într-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]