267 matches
-
Erwin Leibfried, Kritische Wissenschaft vom Text. Manipulation, Reflexion, transparente Poetologie (1970), Stuttgart 21972. 137 Ibid., 243. 138 Ibid., 247. 139 Ibid., 244. 140 Vezi și F.K. Stanzel, "Zur Konstituierung der typischen Erzählsituationen", 574-575. 141 Wilhelm Füger, "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292. 142 S. Chatman, "The Structure of Narrative Transmission", 213-257. 143 John Austin, How to Do Things with Words (1955), New York 1962. 144 S. Chatman, "The Structure...", 233. 145 Ibid., 229
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
XI, 325-328, 359-363, XII, 330-331, 349-350, 373, 386-387; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 5-57; Petru Manoliu, Teologia lui Tudor Arghezi, CL, 1934, 2; Iorga, Ist. lit. cont., II, 234-235, 241-244, 289, 291-292, 295-296, 323; Sebastian, Jurnal, 220-224, 243-250; D. Caracostea, Prolegomena argheziană, București, 1937; Munteano, Panorama, 275-283; G. Călinescu, Tudor Arghezi, Iași, 1939; Pompiliu Constantinecu, Tudor Arghezi, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 724-736, Ist. lit. (1982), 808-819; Vianu, Opere, III, 129-135, 475-503, V, 224-234, 543-548; Cioculescu, Aspecte, 59-92; Umberto Cianciòlo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
University Press, Stanford, 1975. Norén, Coco, Reformulation et conversation: de la sémantique du topos aux fonctions interactionnelles, Acta Universitatis Upsaliensis, Uppsala, 1999. O'Keeffe, Anne, Investigating Media Discourse, Routledge, Londra, 2006. Olariu, Florin-Teodor, Dimensiunea ludic-agonală a limbajului. Prolegomene la o abordare interacționistă a structurilor conversaționale, Editura Universirății "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007. Oléron, Pierre, L'argumentation, Presses Univertaires de France, Paris, 1983. Oprea, Ioan, Elemente de filozofia limbii, Institutul European, Iași, 2007. Oprea, Ioan, Lingvistică și filozofie, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E. Coșeriu și mulți alții). Lucrări de referință: Principes de grammaire générale, Bianco Lunos Bogtrykkeri, Copengahen, 1928; Omkring spragteoriens grunglaeggelse, Akademisk Forlag, København, 1943; (trad. engl. Prolegomena to a theory of language University of Wisconsin Press, 1963; trad. rom. Preliminarii la o teorie a limbii, Tipografia Universității București, 1967); Sproget, Berlingske Forlag, København, 1963 (trad. engl. Language. An Introduction, University of Wisconsin Press, 1970); Structural Linguistics and
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, Humanitas, București, 2008). Edmund HUSSERL (1859-1938), filozof german, întemeietorul direcției fenomenologice. Lucrări de referință: Über den Begriff der Zahl. Psychologische Analysen, Heynemann, Halle, 1887; Logische Untersuchungen. Band 1, Prolegomena zur reinen Logik, Niemeyer, Halle, 1913 (ediția I, 1900); Logische Untersuchungen. Zweiter Teil: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis. Niemeyer, Halle, 1901 (trad. rom. Cercetări logice, Humanitas, București: I. Prolegomene la logica pură, 2007; Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Psychologische Analysen, Heynemann, Halle, 1887; Logische Untersuchungen. Band 1, Prolegomena zur reinen Logik, Niemeyer, Halle, 1913 (ediția I, 1900); Logische Untersuchungen. Zweiter Teil: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis. Niemeyer, Halle, 1901 (trad. rom. Cercetări logice, Humanitas, București: I. Prolegomene la logica pură, 2007; Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii, II/1, 2009, II/ 2, 2012, II, 3, 2013); Philosophie als strenge Wissenschaft, 1911; Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
culturale și în analiza discursului. Lucrări de referință: Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte, physikalisch erwogen, 1754; Kritik der reinen Vernunft, 1781 (trad. rom. Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969); Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, 1783 (trad. rom. Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987); Kritik der praktischen Vernunft, 1788 (trad. rom. Critica
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte, physikalisch erwogen, 1754; Kritik der reinen Vernunft, 1781 (trad. rom. Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969); Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, 1783 (trad. rom. Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987); Kritik der praktischen Vernunft, 1788 (trad. rom. Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972); Kritik der Urteilskraft, 1790 (trad. rom. Critica facultății de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Storia Lausiaca. Introd. de C. Mohrmann, text critic și comentariu de G. J. M. Bartelink, trad. de M. Barchiesi, Fondazione Lorenzo Valla, Mondadori, Milano, 1974; textul e o reviziune a ed. lui C. Butler, The Lausiac History of Palladius, I. Prolegomena; II. Introduction and Text, 2 vol. (TS 6), Cambridge 1898-1904, al cărei prim volum e constituit dintr-un studiu încă fundamental al tradiției manuscrise și al operei; pentru polemica stârnită de ediția Butler, se poate porni de la ultima intervenție a
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
EIBMBOR, București, 1996. Michelfelder, Diane P. & Richard E. Palmer (ed.), Dialogue and Deconstruction: The Gadamer-Derrida Debate, SUNY Press, Albany, NY, 1989. Milbank, John, & C. Pickstock, G. Ward (ed.), Radical Orthodoxy, Routledge, Londra, 1999. Milbank, John, „Can a Gift Be Given? Prolegomena to a Future Trinitarian Metaphysic”, Modern Theology 11 (1995) 11, pp. 119-161. Milbank, John, „Postmodern Critical Augustinianism: A Short Summa in Forty-two Responses to Unasked Questions”, în G. Ward (ed.), The Postmodern God, Blackwell, Oxford, 1997. Milbank, John, „The Ethics
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Encounter with Hellenism, Yale University Press, New Haven, 1993. Pelikan, Jaroslav, Credo. Historical and Theological Guide to Creeds and Confessions of Faith in the Christian Tradition, Yale University Press, New Haven, 2003 Pelikan, Jaroslav, Development of Christian Doctrine: Some Historical Prolegomena, Yale University Press, New Haven, 1969. Pelikan, Jaroslav, Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei. Vol. I: Nașterea tradiției universale (100-600), trad. rom. de S. Palade, Editura Polirom, Iași, 2004; Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei. Vol. II: Spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
raportarea constantă la Kant nu capătă însă, la Benjamin, forma unui neokantianism dogmatic. Una dintre proble matizările specifice acestuia din urmă privește relația dintre „certitudinea“ universală a cunoașterii și „integritatea“ experienței. Prin distincția anterioară pe care Kant o face în Prolegomene între judecățile de percepție și judecățile de experiență, domeniul experienței este adus în proximitatea celui atemporal, infinit al cunoașterii pure. Altfel spus, experiența intră în atenția filo zofiei numai întrucât ea poate să devină (singurul, de altfel) obiect al cunoașterii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acea schimbare ar putea să ne armonizeze și să se integreze cu tot restul modului său de a fi, de a gândi și de a simți și să se înlănțuiască cu amintirile sale". ÎNSEMNĂRI PENTRU UN TRATAT DE COCOTOLOGIE 7 PROLEGOMENE În această parte se va trata totul despre divin și uman, despre cunoscut și necunoscut, ieșind pentru totdeauna, pentru a putea exista, din nebuloasa și omogenitatea primitivă, dacă acestea au existat cu adevărat. Este de foarte mare interes, înainte de toate
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
contextul folcloristicii, amplă cercetare asupra personalității și operei lui Artur Gorovei, asupra programului și ideilor pe care revista editată de acesta la Fălticeni le-a promovat, U. optează pentru un demers estetic preponderent teoretic, realizat în lucrările Poetică folclorică (1976), Prolegomene la o estetică a folclorului (1980), Eseuri etnologice (1986), Etnoestetica (1998), Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală (2001). Sunt programatice pentru el reformularea definițiilor culturii tradiționale, detașarea netă de practicile studiilor tematiste, conținutiste, de abordarea cantitativă, descriptivistă, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
de gândire și propune alte criterii de valorizare, iar folcloriștilor le reproșează neabordarea creației orale de pe pozițiile etnoesteticii, ceeea ce ar presupune o bună cunoaștere a esteticii savante. Dacă în Poetică folclorică aplică teoria artei la literatura orală, iar în Prolegomene la o estetică a folclorului schițează o teorie a valorilor și a frumosului, în Etnoestetica încearcă apropierea problematicii esteticii literaturii orale de „modelul unei discipline de-sine-stătătoare”. Secțiunile cărții tratează despre cadre axiologice, capodopera folclorică, categorii ale etnoesteticii, poetica folclorului, forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
ascuțite, prin finețea disocierilor, iar după caz, a asociațiilor, prin mult curaj”, multe sentințe populare fiind apte să constituie „reper în fundamentarea unei teorii a comicului și a râsului”. SCRIERI: „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Poetică folclorică, Iași, 1976; Prolegomene la o estetică a folclorului, București, 1980; Eseuri etnologice, București, 1986; T. Maiorescu esteticianul, București, 1987; Camera Sambô. Introducere în opera lui Mircea Eliade, Iași, 1993; Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Etnoestetica, Iași, 1998; Mic tratat de estetică teologică, Iași, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Asachi, București, 1928; Lenore. O problemă de literatură comparată și folclor, București, 1929; Opera lui Mihai Eminescu, București, 1931-1932; Balada poporană română, București, 1932-1933; Istoria literaturii române moderne. Epoca Renașterii ardelene, București, 1934-1935; O problemă de versificație românească, București, 1937; Prolegomena argheziană, București, 1937; Arta cuvântului la Eminescu, București, 1938; ed. îngr. Nina Apetroaie, introd. Ion Apetroaie, Iași, 1980; Simbolurile lui Eminescu, București, 1939; Semnificația lui Titu Maiorescu, București, 1940; Le Préromantisme de G. Asaki, București, 1940; Expresivitatea limbii române, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Aspectul psihologic al războiului”, CL, 1922, 3; V. Bogrea, O rectificare, CL, 1924, decembrie,; Tudor Vianu, „Personalitatea lui Eminescu”, G, 1926, 4-5; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 139-141, II, 220, 231; Lovinescu, Critice, V, 66-77, VI, 157-164; Ovidiu Papadima, „Prolegomena argheziană”, G, 1938, 1; Ovidiu Papadima, „Arta cuvântului la Eminescu”, G, 1938, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631-632, Ist. lit. (1982), 710-711; Ovidiu Bârlea, Dumitru Caracostea, RITL, 1966, 3; Sperantia, Figuri, 52-58; Piru, Panorama, 437-439; Rotaru, O ist., II, 767-770
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Editura Științifică, București, 1972, pp. 173-174. 7 Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991, pp. 215-216. 8 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969; Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987. 9 Kant, Critică rațiunii practice, pp. 121-122, 165-167, 170-171, 175-176, 178, 183-186, 204, 207, 251. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969. KANT, Immanuel, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Immanuel, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985. KANT, Immanuel, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987. KANT, Immanuel, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991. KANT, Immanuel, Tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept [al subiectului], îi aparține totuși" (CRP p. 57) nu mai poate fi experiența, ci "trebuie să se ceară... ajutorul intuiției, căci numai prin mijlocirea ei este posibilă sinteza" (Prolegomene, p. 66; CRP, p. 61). Cum aceste judecăți sunt a priori, intuiția pe care se sprijină nu este empirică, ci pură. Dar ce sunt aceste intuiții pure? Pentru a răspunde la această întrebare, Kant se folosește de doctrina idealismului transcendental
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ceea ce e cerut de natura oricărei certitudini apodictice), au ajuns la convingerea că și principiile ar fi cunoscute pe baza principiului contradicției" (CRP, p. 59) iar aceasta este clar greșită. După Kant, "nici una dintre axiomele geometriei pure nu este analitică" (Prolegomene, p. 66). Pentru a arăta asta, el ia drept exemplu axioma că "linia dreaptă este linia cea mai scurtă care unește două puncte." Pentru a fi analitică, ar trebui ca în această judecată conceptul unei linii drepte între două puncte
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dintre acestea stă la baza cunoașterii filosofice, iar cealaltă stă la baza cunoașterii matematice. Am ajuns astfel la ceea ce Kant consideră a fi esențial pentru cunoașterea matematică: "nu pot înainta câtuși de puțin prin concepte, ci întotdeauna prin construirea conceptelor" (Prolegomene, p. 67). Acestea fiind spuse, să revenim la problema de la care am plecat. Ce a stârnit toată această discuție a fost încercarea noastră de a afla dacă putem ajunge la o teoremă matematică doar cu ajutorul analizei conceptuale. Am văzut că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematica să fie aplicabilă la lumea empirică? Dacă luăm cazul geometriei, răspunsul este următorul: "spațiul, așa cum îl gândește geometrul, este tocmai forma intuiției sensibile pe care o găsim a priori în noi și care conține temeiul posibilității tuturor fenomenelor exterioare." (Prolegomene, p. 89). Cum spațiul, înțeles ca formă a sensibilității, este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor, cunoașterea la care ajunge geometrul în legătură cu acesta va fi valabilă și despre tot ce poate fi întâlnit în spațiu. Putem dezvolta considerații
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
On the nature of mathematical truth", American Mathematical Monthly, vol. 52. Horgan, T. 1984 "Science normalized". Horgan, T. 1987 "Science normalized properly". Kant, Immanuel 1998 Critica ratiunii pure, Editura IRI, București (trad. Nicolae Bagdasar și Elena Moisiuc). Kant, Immanuel 1998 Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura All (trad. Mircea Flonta, Thomas Kleininger). Kennedy, H.C. 1972 "The Origins of Modern Axiomatics: Pasch to Peano", The American Mathematical Monthly, vol. 79, pp. 133-136. Kitcher, Philip 1975
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]