308 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IZVORUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Milostivirea vreau s-o iau din Primăvară Pun sufletul chezaș, trimit solie, Îl scutur de îngheț și promoroacă Și îl îmbrac în haină de iubire vie. Adun seninul cerului din Liturghie, Atunci cănd se jerfește iarăși Mielul, De-am înțelege taina Ta cea sfăntă, Tristețea ar fi rănd, pe rănd, înfrăntă. Potirul dimineți-și varsă roua, Să spele
IZVORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341872_a_343201]
-
de cafea, o spălă și se pregăti să iasă în oraș. Afară ziua era însorită dar soarele, deși sclipea, părea să nu emane niciun pic de căldură. Gerul înroșea obrajii și împodobea fularele ridicate până peste nasuri ale trecătorilor cu promoroacă. Oamenii treceau grăbiți, cu umerii strânși într-un gest de înfrigurare, fără a se privi unii pe alții, preocupați doar de a găsi porțiunile de trotuar mai puțin lunecoase. Nici vorbă nu putea fi de a-și mai prelungi ieșirea
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
sânge, clocote fierbinți; luați mereu de proști și de gură-cască, ei - sclavii cei vânduți pe treizeci de arginți - s-au trezit, cu toții, că-i doare la... bască! și la trântă dreaptă, cu brazii seculari, s-au luat deodată, plini de promoroacă, dar niște iscoade, trimise-n lăutari, i-au încins la sârbă și acum tot... joacă. și eu prin casă, sculat din mahmureală, încerc să-mi țin pasul după Zorba grecul; de nu-i mondială, criza e vrăjeală! cât, în damigeană
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
geamul și florile din glastră iar câinii-și latră frigul cu urlete de lup e iarna deznădejdii cu ochi mărunți de vrăbii cu dinți ieșind din soare cu lame de pumnal o casă sfârtecată de țurțuri și de săbii și promoroaca strânsă-ntr-un nechezat de cal zăpada nesfârșită lucește ca o salbă nici timpul nu mai este ce-a fost într-altă viață avem priviri pierdute în depărtarea albă și-n suflete antarctici de moarte și de gheață Referință Bibliografică
PASTEL ÎNGHEŢAT de SORIN OLARIU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340652_a_341981]
-
de stele, să ne rugăm tăcerilor din spații când iernile se-abat cu albul rece pe inimi și pe vise în vibrații. Să ne rugăm la gheața ce inundă tăcerea ce în noi a mai rămas, la crivățul ce pune promoroaca pe-al înserării noastre ultim ceas. Cu brațe-mpreunate-a rugăciune să spunem iernii care a venit că dorul încă-n suflete ne cerne o primăvară fluturând zenit. Și îmbrăcați cu-odăjdiile firii să fim iar preoți pe al nostru-altar, oficiind din
SĂ NE RUGĂM de LEONID IACOB în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343886_a_345215]
-
din Cer: mărturisesc - cu fulgere pe scut: iubirea,-n veci, se ctitorește-n ger! doar îndurând calvaruri și golgote poți învăța să scrii pe nenufar - doar spintecând prin ghețuri și prin grote pe Făt Frumos trezescu-l din zadar! ...s-așterne promoroacă de tăceri și pulberi de lumină ning în palmă: e veste plină-a misticelor veri care vor refuza să intre-n toamnă! ...n-au mai rămas din noi nici vorbe și nici fraze: doar două mâini unite-n pod de
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
deșteptarea și pregătirea de plecare la serviciu. Nu puteai risca să absentezi, să nu-ți pierzi locul de munca care se găsea foarte greu în acea perioadă și zonă a țării. Când ieșea afară din casă să plece la serviciu, promoroaca îi albeau sprâncenele, iar buzele îi crăpau din cauza gerului. Geamurile camerei în care dormea, erau desenate cu flori din gheață. Așa erau mai tot timpul până în primăvară, când razele soarelui începeau să mai prindă ceva putere. Ca să vadă ce se
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
juvenile ,maturate zbenguiau neregulat pe piatra cubică. copitele covrigilor calzi, religioși, de la Luca sau Petru atingeau buzele nocturnului .. dragobetian de cupru , cioranian apoi, pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. timpul ne sabota săruturile zero. oglinzile edenului din pastă miorlăiau a promoroacă lirică. dragobetian de cupru, cioranian, pașii mei, pașii tai, umbrele noastre, inimile noastre, genele sufletelor noastre. Referință Bibliografică: iubirea mea ești tu... / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2247, Anul VII, 24 februarie 2017. Drepturi de Autor
IUBIREA MEA EȘTI TU... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340217_a_341546]
-
pierdut în gânduri fără formă, cu nepăsarea tânărului ce nu cunoaște grija. Pașii mă purtau, într-un mers legănat fără direcție stabilită; deși ger, era plăcut, nu bătea vântul, tinerețea mea era o haină destul de călduroasă, nu-mi păsa de promoroaca ce se strînsese pe sprâncene și smocul de păr ce ieșea de sub căciula de oaie. Cu mâinile adânc înfipte în buzunarele paltonului din stofă maro, căutam cu privirea pierdută spre nicăieri, spre un orizont abia schițat în gândul meu, când
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
în veșmânt sărbătoresc. Satul întreg și colnicele au devenit peste noapte un decor de poveste, asemănător celor din felicitările de sărbători. De dimineață, satul se înfățișează privirilor în strai de sărbătoare. Bradul din fața casei își pleacă crengile verzi sub povara promoroacei, streșinile sunt dantelate cu salbe de cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite, printre flori argintii de gheață, ce au început să lăcrimeze intimidate de lumina cernută, a zilei de
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
zănatic Moș Crăciun, Fir-ar el, Moșul, să fie! Pe drumeagul troienit Se lasă cu greu la vale. “Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale. “Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean Moșul Din barba-I de promoroacă. “Știam noi că ai să vii, Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adună Pe plac Moșului să-I fie. Dau năvală toți să-I spună Un cântec, o poezie... Și-i mai spun c-
MOȘ CRĂCIUN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380456_a_381785]
-
dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură, Iarna în veșmântul hlamidei de nea, Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori, Emaosul așteaptă drumeți și pelerini... Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură,Iarna în veșmântul hlamidei de nea,Peste pământ, peste viață se scutură,Peste bucuria din care sufletul bea.Pământ și Cer sunt în veșminte albe,Regală se așterne heralda promoroacă,Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe:Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori,Emaosul așteaptă drumeți și pelerini...Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori.Drumul Strămoșilor în Dorul lor
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
fior: „Fără iubire ce pot fi?/ (...)O cumpănă fără fântănă (...)/ Copac cu frunzele-n țărână/ O mare fără de corabii ( Fără iubire ce pot fi?)”. Aceeași frumusețe a seninătății și jocului liric și-o regăsește într-un pastel citadin, Pastel cu promoroacă, unde zăpada i-a înflorit iernii copacii. Întreg volumul de poezii se vrea însă și un jurnal poetic, pare a fi o biografie poetizată, unele texte deliricizându-se pe seama acestei intenții și abandonând podoabele stilistice, dar tocmai din cauza aceasta se produce
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
împreună cu alți vreo zece-unsprezece mai mărunți), așa cum îi furase el din haos, spre-ai ține de urât în depărtări sihastre - căci Neptun este-un uriași bătrân în cosmos, morocănos și orb, cețos, pătat cu două pete negre și plin de promoroacă, scăldat în nori metanic ori chiar cu falnici cirrus (deși de-amoniac) - și bâjbâind cu greu poteca Soarelui ce-apar mic în negre depărtări, târându-se pe-orbită gâfâind în rotocoale mari, ghidat de trei inele aproape-ntunecate. PLUTO Planetă
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
pe jos. Ce maiestuos alai prin curți se-adună, Pe câmpuri îmbrăcând mantale noi! Povești la gura sobei iar răsună. Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi. E noapte. Iese luna în înalturi Și scărțâie zăpada sub picior, Ia forme promoroaca de pe garduri Sculptată de Maestrul artelor. Eu mă confund cu totul și cu toate. Citește mai mult Azi bate la fereastra vieții melePoemul din zăpezile de-argintși cad din cer cristale mii, rebele,Dumnezeiește tot împodobind.Se-mbracă-n straie-alese de
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
întins pe jos.Ce maiestuos alai prin curți se-adună,Pe câmpuri îmbrăcând mantale noi!Povești la gura sobei iar răsună.Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi.E noapte. Iese luna în înalturiși scărțâie zăpada sub picior,Ia forme promoroaca de pe garduriSculptată de Maestrul artelor.Eu mă confund cu totul și cu toate.... XXVIII. O PALMĂ DE OMĂT, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. O palmă de omăt ascunde calea O palmă de omăt
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Toate Articolele Autorului Lacrima zăpezii în mii de cristale Casele-s gătite, toate și-au pus zale, Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua-i primenită! Muguri de lumină crengile le-mbracă Unii spun că-i nea, alții promoroacă, Iarna toarce firul alb de borangic Muntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii, zarva e în toi Câtă bucurie poate crește-n noi, Un copil alergă, cerul să-l atingă Iernile de vis vrea să îl tot
LACRIMA ZĂPEZII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371610_a_372939]
-
în: Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Port în mine ape vii și un câmp de maci în floare Mă aprind în bucurii și fur razele de soare, Frunzele ce-s încă verzi le feresc de promoroaca Și la piept am să le țin până frigul o să treacă... În adâncuri duc fântână și o cumpănă plecată Rugăciunea-i da să bea apă care-i mai curată Car și pietrele de moară ele stau de gâtul meu Și
RASARIT DE SOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374902_a_376231]
-
-mi fruntea inundată de sudoarea emoției, nici n-am observat că din sală se îndreaptă spre mine, cu pași mărunți dar apăsați, o doamnă mărunțică de statură, cu ceva riduri și pistrui ce marcau trecerea anilor, cu părul nins de promoroaca senectuții, pe acordurile stinse ale sunetului divin de orgă ce intonase urarea: nobila și răbdătoarea doamnă învățătoare, Aretia Răuță. Respirația mi s-a oprit pentru o clipă în îmbrățișarea strânsă a brațelor fragile, mă lăsam pentru o fracțiune de timp
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
din casă pe care le punea la păstrat până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a fi rodnice și a le proteja de dăunători. Se credea că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor da rod bogat . Bătrânii povesteau că la miezul nopții dinspre Bobotează, animalele din grajd vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile. În ajunul Bobotezii, preotul trecea de la o gospodărie la alta pentru a stropi și binecuvânta casele, curțile
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
întunericul - stele prin arbori Ospăț de vrăbii-n vița de streșini prinsă- motan la pândă Bătrânul nuc și-a slobozit fructele - atât de singur! Râul din vale gerul i-a-mpietrit apa - luna captivă Bordeie de lut sub văl de promoroacă - vilele la fel Noapte de iarnă - în urma unei sănii stele sfărâmate Referință Bibliografică: Autori români de haiku,MARGARETA -ILDIKO (Mariko) JUVERDEANU / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
-
Toate Articolele Autorului Cad stelele din ceruri se gudură prin iarbă Pe băncile din parcuri nu-i nimeni să-nțeleagă Că vremea o să plimbe încrederea beteagă Spre alte bolți de stele îți beau un strop din barbă Un vânt cu promoroacă o să ți se topescă Pe mâini încătușate ce par prea odihnite În trecerea spre iarna care-o să te incite La viforul din tine și-n tine-o să-nlemnească Nu vreau a mea tristețe să fie utopie Să fie
PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375931_a_377260]
-
27 noiembrie 2015. Cad stelele din ceruri se gudură prin iarbă Pe băncile din parcuri nu-i nimeni să-nțeleagă Că vremea o să plimbe încrederea beteagă Spre alte bolți de stele îți beau un strop din barbă Un vânt cu promoroacă o să ți se topescă Pe mâini încătușate ce par prea odihnite În trecerea spre iarna care-o să te incite La viforul din tine și-n tine-o să-nlemnească Nu vreau a mea tristețe să fie utopie Să fie
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
om fi și noi puternici ... Citește mai mult Cad stelele din ceruri se gudură prin iarbăPe băncile din parcuri nu-i nimeni să-nțeleagăCă vremea o să plimbe încrederea beteagăSpre alte bolți de stele îți beau un strop din barbăUn vânt cu promoroacă o să ți se topescăPe mâini încătușate ce par prea odihniteîn trecerea spre iarna care-o să te inciteLa viforul din tine și-n tine-o să-nlemneascăNu vreau a mea tristețe să fie utopieSă fie o cutumă și ele să degajeToți
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]