2,396 matches
-
crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. Așadar, mănăstirea este
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
o nouă clopotniță, un pod peste râu, s-a introdus lumina electrică, apa potabilă, canalizarea și alte lucrări pentru buna gospodărire a mănăstirii. Biserica Mănăstirii Rîmeț are formă de navă dreptunghiulară, prevăzută cu o boltă semicilindrică longitudinală, absidă semicirculară și pronaos boltit cu un semicilindru transversal, deasupra căruia se ridică un masiv turn clopotniță, având padimentul original din cărămizi hexagonale, înfățișare care o reamintește pe aceea a numeroaselor ctitorii hunedorene ridicate de cnejii români, indicând prin unele diferențe, o fază mai
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
ține loc de tâmplă care are numai două intrări în altar, dintre care una are rol de uși împărătești și alta de uși diaconești și turnul care nu mai este alăturat la extremitatea vestică a navei, ci se înalță deasupra pronaosului. Pictura este în tehnica fresco și, deși deteriorată în mare parte, are o deosebită valoare pentru istoria artei medievale românești. În urma cercetărilor efectuate de numeroși specialiști, s-au identificat 9 straturi de pictură murală Prima etapă de pictură în frescă
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
de pictură reprezintă o scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15, a cincea se află pe iconostasul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
veșmintele liturgice, apare pe boltă „Iisus Emanuel” promis poporului ales în Vechiul Testament, înconjurat de o serie de scene pictate pe pereți, care prefigurează coborârea Fiului lui Dumnezeu pe pământ și jertfa sa pentru mântuirea neamului omenesc. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc ce îngăduie privitorului să vadă, aproape în întregime, chiar de la intrare, măreția artistică a interiorului bisericii. Tema iconografică centrală este ierarhia celestă: în calota turlei se află chipul lui Iisus Hristos, ca Pantocrator, înconjurat de serafimi
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
sprijină turla, sunt pictați cei patru evangheliști, iar în absidele laterale, sunt reprezentate mari momente din viața Mântuitorului: „Nașterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Iisus în templu, Învierea Domnului, Coborârea de pe cruce, Punerea în mormânt” și mai jos Deisis. Pe plafonul din pronaos este pictată Maica Domnului Orantă-rugătoare -, cu brațele ridicate și cu imaginea pruncului în medalion, pe piept, iar pe pandativi apar sfinți melozi. Un loc important, din pronaos, îl ocupă scena Adormirea Maicii Domnului, cel de al doilea hram al mănăstirii
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Coborârea de pe cruce, Punerea în mormânt” și mai jos Deisis. Pe plafonul din pronaos este pictată Maica Domnului Orantă-rugătoare -, cu brațele ridicate și cu imaginea pruncului în medalion, pe piept, iar pe pandativi apar sfinți melozi. Un loc important, din pronaos, îl ocupă scena Adormirea Maicii Domnului, cel de al doilea hram al mănăstirii. Celelalte scene, de pe pereții laterali, cuprind: „Răstignirea Mântuitorului, Schimbarea la față, Învierea lui Lazăr, Mântuitorul în Grădina Ghetsimani”, iar pe peretele din vest, față în față cu
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
o sinteză de artă, știința, religie, viața sacra și profana, un mod de exprimare a unei viziuni proprii despre lume și viața. Biserică ale cărei părți au fost construite la date diferite este alcătuită dintr-un naos pentru bărbați, un pronaos pentru femei, o galerie și o capelă. Este de înălțime joasă, pereții și bolta sunt bogat împodobite cu fresce realizate în culori vii, strălucitoare. În total sunt pictate aproximativ 5000 de chipuri omenești. În naos se află picturi precum: „Sfântă
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
picturi care îi reprezintă pe Hristos Emanuel, Iisus Pantocratorul purtat de îngeri în zbor,Trinitatea înconjurată de îngeri. Iconostasul sculptat foarte fin în lemn aurit este luminos și strălucitor. Pe el se află icoane impresionante, printre care și Geneză. În pronaos sunt pictate Judecată Universală, sfinți monahi, scene din viața Fecioarei Maria, 24 de scene din Imnul către Fecioara. Pe peretele de nord și pe bolta sunt imagini unice: în partea de jos portretele a doisprezece filozofi greci și deasupra lor
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
Făgărașului, Părinele Teoful Părăian, călugărul cel orb, duhovnicul tinerilor ; Cu părintele Cleopa despre rugăciunea inimii, cel care a scris cărți pe rădăcini de brazi; Profeția pictată a Părintelui Arsenie Boca, cel care a lăsat pe pojghița varului de frescă din pronaosul Bisericii din Drăgănescu, începând cu anul 1968, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la New York sau naveta Discoverii ; Părintele Iustin Petre, starețul Mănăstirii Sfântul Ioan Casian din Dobrogea ; Eminescu, la trecerea dintre lumi avea aerul unui sfânt tânăr, coborât dintr-
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
de acea perioadă de timp (1785-1991) când viața monahală s-a întrerupt după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic. Reluarea activității specifice, în anul 1991, s-a făcut cu obște de călugărițe, de această dată, sub stăreția Stavroforei Irina Pântescu. În pronaos, deasupra ușii de la intrare, se afla o icoană deosebit de frumoasă și de adâncă semnificație ortodoxă, o minunată icoană, numită „Dulcea îmbrățișare” si mai sus se poate citi, pe inscripția în piatră, numele ctitorului și timpul înălțării mănăstirii. Străjuit de o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
vest, bisericuța-bolniță cu hramul Schimbarea la Față păstrată până astăzi. Biserica este un edificiu de dimensiuni reduse, destinat monahilor bolnavi și comemorării celor defuncți. Planul extrem de simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională, include în conca altarului pe Maica Domnului
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Platytera” flancată de doi arhangheli, de doi regi (David și Solomon) și doi profeți (Zaharia și Ieremia), iar în registrul inferior șase ierarhi liturghisitori (Vasile, Atanasie, Spiridon, Hrisostom, Grigorie Teologul și Chiril al Alexandriei). Lipsit de turlă, naosul unit cu pronaosul are imaginea Pantocratorului, însoțit de simbolurile evangheliștilor și îngerilor, reprezentată pe bolta semicilindrică, pereții naosului fiind rezervați unui ciclu de șaisprezece episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior e rezervat frizei
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
lumii. Stilul architectonic este cu certitudine autohton, fiind expresie a stilului muntenesc. Bisericuța are o formă treflată, iar pereții exteriori erau înconjurați de ocnițe și rozete de piatră, pe care cineva, din păcate, le-a dat jos. Bisericii îi lipsește pronaosul, astfel că din pridvorul închis se intră direct în naos. Pictura nu a suferit renovări fundamentale, a mai fost doar consolidată, ca suport, pentru a nu se dezlipi fresca de perete și-n felul acesta pictura și-a păstrat prospețimea
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
ivirea zorilor, timpul nu există decât pentru redevenire, eterna patrundere a Scripturii în imnurile ortodoxe. „Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu.” Uitasem, mai presus de toate, geografia locului, intram în pronaos fără nici o silabă de încurajare, această lume tolerantă și frumoasă începea să mă cunoască. Cristelița mă privea cu dăruire, semnificația durerii și a demnității se înlănțuia ca o plantă urcătoare, separând binele de rău, suferința de plăcere. Era o adevărată
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
fi dar totul se pierde prin măritul timp. deșertăciune trup iubit. Cât timp trăim, cât viețuim căutăm, căutăm, un mic ajutor să inducem iluzia măreață că nu totu-i farsă. Totul deșert, totul un haos pe care-l cununăm în pronaos, ne înmulțim, mirosim o floare deșertăciune, viața ne spune. Sfârșitul ne dă de gândit Cine sunt, cât te-am iubit? Deșertăciunea vieții și a sorții ,,Triunghiul morții” Pe scenă, pe ecran, ca și în viață ,,Elixirul tinereții” ne agață ,,Dimitrie
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
de cură, la Caciulata, e mănăstirea Cozia. Cine iubește istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat să afle că acela care a zidit lăcașul, Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitor al |arii Românești, poate fi văzut într-o impresionantă frescă în pronaosul bisericii de aici. Chiliile mânăstirești se înalță albe, chiar deasupra râului Olt, încântând vizitatorul de azi cu o imagine care i-a impresionat cândva și pe poeții romantici. Grigore Alexandrescu trebuie să fi fost și el impresionat după 300 de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
manifestată în special de femei. De ce oare? Pentru că, vă amintesc, canonul 44 de la Laodiceea menționează foarte clar că „nu se cuvine ca femeia să intre în altar”. După cum prea bine cunoașteți cu toții, biserica ortodoxă este alcătuită din trei părți principale: pronaos, naos și altar. Am precizat trei părți, pentru că, în alte scrieri, potrivit stilului în care se construiesc diferitele biserici, este enumerat și pridvorul. - Pridvorul este, de obicei, mare, larg, deschis, dar poate fi și închis cu geamuri pentru protejarea monumentului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
lipsi ori poate fi adăugat ulterior bisericii. La această biserică există și este închis, încăpător. În interiorul său sunt organizate spațiile, de o parte și de alta, pentru aprinderea și depunerea lumânărilor închinate celor vii (dreapta) și, respectiv, celor adormiți (stânga). - Pronaosul este locul în care se pătrunde din pridvor printr o ușă masivă, adică spațiul dintre pridvor și naos. El se mai numește și „tinda bisericii”. La biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Dumbrăvița, comuna Ruginoasa, este foarte spațios
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
din satul Dumbrăvița, comuna Ruginoasa, este foarte spațios. Lumina intră prin ferestre mari laterale, înalte, iar picturile sunt pe două nivele, reușite, frumoase, prezentând scene biblice din Vechiul Testament. - Naosul este construit în formă de pătrat în continuarea zidurilor laterale ale pronaosului și este încununat cu turla cea mare a Pantocratorului. Această turlă este cupola de deasupra naosului, unde este pictat Iisus Hristos ca împărat al lumii (Pantocrator, adică cel care împărățește, cel care conduce, în traducere însemnând Atotputernicul sau Atotțiitorul). Naosului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
deasupra naosului, unde este pictat Iisus Hristos ca împărat al lumii (Pantocrator, adică cel care împărățește, cel care conduce, în traducere însemnând Atotputernicul sau Atotțiitorul). Naosului îi sunt specifice, de regulă, absidele laterale, care sunt largi, adânci, încăpătoare, depășind dimensiunile pronaosului, așa cum le am văzut și le am admirat la biserica despre care vă fac vorbire. Aici au o înfățișare monumentală, în ton cu întreaga construcție, conferită de ansamblul arhitectural atent gândit și realizat, dar și de expresia și calitatea picturilor
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
păstrează veșmintele liturgice (La această biserică există spații amenajate special pentru veșminte liturgice, în spatele pangarului - încăperea, masa sau locul în care se găsesc lumânări la vânzare, dar și candele, iconițe, cărți religioase etc. - construit imediat la intrarea din pridvor în pronaos, sub biblioteca de la etaj, adică de la nivelul cafasului - balconul pronaosului, pe toată lățimea sa, destinat corului bisericesc). Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
pentru veșminte liturgice, în spatele pangarului - încăperea, masa sau locul în care se găsesc lumânări la vânzare, dar și candele, iconițe, cărți religioase etc. - construit imediat la intrarea din pridvor în pronaos, sub biblioteca de la etaj, adică de la nivelul cafasului - balconul pronaosului, pe toată lățimea sa, destinat corului bisericesc). Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai adânc, constând în mai multe activități specifice ritualului bisericesc, unele
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai adânc, constând în mai multe activități specifice ritualului bisericesc, unele dintre ele executându se în preziua sfințirii. Pronaosul și naosul sunt spațiile în care stau credincioșii. În Sfântul Altar stau numai clericii și paracliserul, adică acea persoană care l ajută pe preot în desfășurarea slujbelor: aprinde candela, pregătește cădelnița, taie anafora etc. Până în secolul al XII lea, în
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
tânguindu-se înaintea porților raiului. Această rânduială explică prezența picturilor reprezentând izgonirea și plângerea lui Adam în proximitatea locului unde penitenții își imitau protopărintele în străpungere și lacrimi, adică în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie, referindu-se la tema acestei duminici: „Să luăm aminte că, așa cum Adam, după călcarea poruncii, a fost izgonit din rai și din desfătarea, și din petrecerea împreună cu îngerii și a ajuns gol și departe
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]