237 matches
-
urmă într-un mare avantaj, în sensul că am putut intra mai ușor în pielea personajelor de pe teren. Succesiv am fost asimilat unui pelerin, jurnalist, jandarm, polițist în civil, infirm, distribuitor de pomană, infractor, cerșetor, colector de fonduri, agent provocator, propagandist neoprotestant, preot „în civil”, sărman cu duhul, agent electoral etc. Am căutat mult, nu am știut mereu ce doresc de fapt, am fost câte puțin și tot din cele de mai sus. Am fost eu însumi și m-am simțit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
subiectul ce vă plictisește cel mai mult: drepturile omului. Nu știu cum se întâmplă, dar totul se învârte în jurul acestei noțiuni, care pentru sistemele totalitare nu prezintă decât o expresie anostă a unor oameni păliți, cum nu demult se exprima un ziarist propagandist bine instruit, într-un articol al ziarului România Liberă. Acum aveți ocazia, pentru a treia oară consecutiv, la nivel internațional, să încercați să aflați despre ce este vorba. În limitele posibilului, voi încerca și eu să vă explic. Să li
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Europa comparînd numărul de publicații anuale, și indicele confirmă numărul de aderenți ai diferitelor partide socialiste pe cale de constituire). Înainte de grevă, manifestul. Bătălia, după 1848, începe cu in-folio și se continuă cu broșuri la purtător rezumate, adrese, manuale, catehisme. Agitația propagandistă continuă după 1880 cu cotidianele, se răspîndește după 1930 în edituri și se diminuează după 1970 în controverse între reviste (1971: se închide Populaire, cotidianul socialist francez). Mașina de copiat Ronéo și matrițele de hîrtie parafinată fac încă parte din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
altora. Exemplul cel mai cutremurător este cel al regretatului Dan Deșliu, despre care, înainte de a spune câteva cuvinte de bine, înșiră o lungă listă de păcate. Insolent numit „disident paradoxal”, dl Deșliu este adus în pagină drept versificator modest, stalinist, propagandist. Motivul disidenței sale ar fi fost, chipurile, scoaterea din manualele școlare. După ce spune și cele câteva cuvinte de bine, dl Breban sfârșește nota despre disidența dlui Deșliu pe un ton de o ironie murdară: „a murit de o moarte romantică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de orga‑ nizații comuniste aveau ziare în București, de care eu nu mi-am dat seama până atunci, la Brașov. Am rămas uimită când am văzut aparatul de propagandă strâns acolo. 90% din sală, sute de oameni, erau de fapt propagandiști comu niști, erau de la ziare de care nu auzisem niciodată, ale ministerelor, sindicatelor etc. În afară de Harald Zimmermann de la ziarul Timișoara, apărut atunci, de noi și de doi-trei colegi de la un ziar studențesc din Cluj, nu era absolut nimeni de la presa
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toată chestiunea asta ! Sunt tinerii care au ieșit... A.M.P. : Și cu integrarea europeană a fost la fel. Atunci a început și discursul nostru că de fapt tranziția s-a înche‑ iat ș.a.m.d. Eu nu sunt prin natură propagandistă, sunt foarte critică față de România și față de orice instituție în care lucrez. Tot timpul vreau mai mult și mai bine. În perioada aceea, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, pentru prima oară, am început să reflectez la importanța de a ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
maximă. Eu am niște colegi la Berlin care au un centru ce se cheamă „Puterea transformatoare a Europei“. Chiar așa se cheamă centrul lor de cercetare, are un titlu de manifest. Nu e o abordare științifică, îți arată cât de propagandiști deveniseră unii, că ajunseserăm să credem toți în minunea asta. Și ultima mea lucrare academică, publicată acum șase luni, se cheamă Revizitând puterea transformatoare a Europei, în care argumentez că această putere e mult mai mică decât s-ar crede
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei farse a culturalizării maselor, cât și asupra dramei intelectua lilor noștri precipitați Într-un climat atât de ren tabil culturalilor și propagandiștilor, adică indivizilor fără nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care Înfruntă, la rigoare, nivelul de Înțe legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
războaiele pot să nu fie mărturisite?" Studiul documentat al faptelor acestea și al multor altora îngăduie lui Farges să proclame în fața lumii că războiul bacteriologic american în Coreea și China e dovedit fără contestație posibilă. Diplomații americani și agenții lor propagandiști cearcă să nege cu cinism evidența. Astăzi lumea întreagă cunoaște mărturiile aviatorilor americani prizonieri Kenneth Enoch și John Quinn, care au luat parte personal la bombardamente bacteriologice. Zadarnic d. Acheson a încercat să nege bagatelizând o mărturie a unor "oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de stat devenită necesară în urma dezastrului armatei germane. Minciună, marele entuziasm revoluționar - în realitate, așa cum știe toată lumea, Partidul Comunist Român era practic inexistent, în 1944; majoritatea membrilor săi s-au refugiat la Moscova, de unde s-au întors cu trupele sovietice; propagandiști formați la școlile sovietice au știut să organizeze o mare punere în scenă populară, pentru a crea legenda rolului jucat de partid. Minciună, primirea entuziastă a armatei ruse de către poporul român; în realitate, trupele rusești au semănat teroarea din clipa
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
atmosfera”, la „psihologia” lor, iute uitată sau chiar răstălmăcită de cei care nu au trăit-o sau care vor să „explice” cele ce s-au întâmplat cu mijloace și argumente la fel de brute și de partizane ca și cele ale unor „propagandiști” ai puterii trecute. Nu, ceea ce a trăit poporul român o jumătate de secol nu poate fi expediat într-o frază de tipul „o eroare a istoriei” sau prin „lașitatea” tuturor; istoria nu face „erori” - ele apar astfel doar unor minți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ai să taci, nu facem nicio ispravă. Numai dacă om fi cu toți într-o unire, o să putem fi stăpâni aci, că doară țara-i a noastră încă de pe vremea lui Traian.» V Să ne întoarcem din nou la călătoriile propagandistului român, în țările din apus și la Ierusalim. Din cărțile de istorie de care prinsese dragoste nemărginită, Badea Cârțan aflase că francezii sunt și ei de gintă latină, iar din momentul în care venerabilul profesor V.A.Urechia i-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
baie în apa sfântă a Iordanului, ca mai apoi, prin Constantinopol să se întoarcă din nou la București. VIII Dar șirul peregrinărilor și al călătoriilor lui Badea Cârțan nu se isprăviseră. Admirator atent a faptelor înțelepte ale regelui Carol I, propagandistul român pleacă pe Dunăre în sus ca să vadă cu ochi proprii Castelul de la Sigmaringen, locul în care se născuse «Șoimul de la Grivița» O săptămână întreagă a fost găzduit la castel de însăși bătrâna mamă a regelui, iar la plecare a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Armand Lévy provoacă însă și mari nemulțumiri printre evrei: tinerii și săracii de o parte, bogații de alta. Armand Lévy, lucrând în în țelegere cu evreii bogați, răscoală împotriva lui pe săraci. Într-o seară, ieșind de la o întrunire intimă, propagandistul evreu este lovit de un alt evreu. Agitația luând proporții mari, guvernul, în luna lui octombrie, expulzează din țară pe următorii: doctorul Gaster, doctor în filozofie, mai târziu, după expulzare, ajuns mare rabin la Londra, dr. Schwartzfeld, directorul ziarului Fraternitatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
călăii care își consumau nervii, energia, în cumplite bătăi [...] Această formulă blestemată (reeducarea) a pornit de la Suceava, dintr-o sinistră pușcărie extrem de cruntă. Au fost trei colonei trimiși în Rusia pentru a se instrui după modelele lui Pavlov și Makarenko. Propagandistul Alexandru Bogdanovici a dovedit un zel ieșit din comun, a influiențat tineri inocenți, onești, facându-i prozeliți ai metodelor bestiale. Reeducatorul dorea să-l determine pe „încarcerat” să inițieze un act de anihilare, de distrugere interioară a „genului de viață” de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că decizia luată de Pro Democrația cea mai importantă organizație neguvernamentală care a monitorizat alegerile - de a nu mai trimite observatori la turul doi a fost aproape ignorată, atât de autorități, cât și de televiziuni?! A fost curios să afle propagandistul din fruntea BEC de ce a hotărât Pro Democrația să se retragă și de ce a declarat că alegerile au intrat în «marja de fraudă»? A ținut cont de raportul acestei organizații și ce măsuri a luat pentru a îmbunătăți procesul electoral
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
va da în judecată pe Vadim pentru asemenea declarații false, Ștefănoiu a replicat furios, într-o scrisoare deschisă, adresată lui Vadim și publicată în presa națională: «[...] în cei zece ani de când vă cunosc, ați fost fascinat de metodele lui Goebbels (propagandistul lui Hitler): Mai întâi deformează-ți oponentul, după care prezintă-l lumii ca pe un monstru. Metodele sunt simple: unele fapte concrete (un nume, un loc, o dată), după care o mulțime de neadevăruri. Așa ați procedat mereu, incorect și necinstit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reacționare, cel puțin în ochii celor 800 000 de noi proprietari. Ca urmare, tema reacțiunii, a urii de clasă a "istoricilor" față de progres și reformele democratice și față de masele "muncitorești și țărănești" a devenit credibilă, fiind definitiv inclusă în inventarul propagandist comunist. Oricât de criticabilă ar fi folosirea statisticilor, acestea au totuși meritul de a sublinia tendințele și de a indica cu o anumită precizie sensul procesului istoric. Să comparăm așadar efectivele grupurilor politice comuniste, înainte de război și în 1947 în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
159 Organizare și mod de lucru / 163 Resursele umane / 166 Relația cu PCR. Limitele autonomiei / 177 Coabitarea tensionată cu UTC / 183 Forumul tinerei generații / 194 Probleme diverse / 198 Studenții partidului: membrii și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239 Probleme doctrinare / 246 Propaganda și problemele de viață
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de lucru / 163 Resursele umane / 166 Relația cu PCR. Limitele autonomiei / 177 Coabitarea tensionată cu UTC / 183 Forumul tinerei generații / 194 Probleme diverse / 198 Studenții partidului: membrii și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239 Probleme doctrinare / 246 Propaganda și problemele de viață / 247 Cântarea României / 248
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau în rezerva de cadre. Era un fel de anticameră la Școala de partid. Veneau lectori ai Comitetului Central - propagandiști, cum li se spunea - și țineau tot felul de conferințe. S. B.: La conferința organizației județene a UTC din 19 aprilie 1980, tovarășul Paul Balahur Dobrescu, redactor la revista "Cronica", deplânge formalismul propagandei și propune ca "în cadrul Filialei din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nostru chef când ieșeam de la ore, ne așteptam unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam cum erați dumneavoastră. D. T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam cum erați dumneavoastră. D. T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am mai vorbit. Oportunist, carierist, contestabil și contestat în
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-a păstrat în zona organizațiilor de partid de la Politehnică. Nu era chiar de prima linie, dar, fiind șeful catedrei de profil ideologic, nu avea cum să nu apară. S.B.: În planurile de muncă era trecut nu neapărat pentru că era propagandist, ci trebuia să apară în virtutea funcției didactice pe care o ocupa, dar avea și legătură cu partidul. Planul de muncă era elaborat de organizația de partid, totuși. Vom vedea cum priveau ei viața academică și viața de partid, pentru că majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
puțin despre secția Filosofie din cadrul Facultății de Istorie-Filosofie, nu doar pentru că este vorba de faptul că i-ați absolvit cursurile, ci și pentru faptul că este vorba de o facultate considerată ideologică, adică de la care statul se aștepta să scoată propagandiști. Pentru început, aș vrea să prezint atmosfera în care dumneavoastră ați intrat la facultate, atmosferă politico-ideologică despre care nu aveați cum să știți. Au existat niște măsuri ce au influențat facultățile de filosofie din România. În 1968, într-un referat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]