113 matches
-
a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate estimări, evaluări, judecăți de aprobare și condamnare prin care narativitatea slujește ca propedeutică a eticii" (P. Ricoeur, 1990: 139). În planul construirii intrigii, identitatea se caracterizează printr-o exigență de concordanță și admiterea de discordanțe ce pun în pericol pînă la sfîrșitul poveștii această identitate. "Prin concordanță înțeleg principiul de ordine ce prezidează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
părăsesc catedra înainte de a da școalei o carte de colaborare ... un Tratat de chirurgie. Și a pornit la lucru, metodic. Publicase încă în 1910 - pe atunci asistent al profesorului Thoma Ionescu, un volum cuprinzând mai multe lecțiuni clinice și apoi „Propedeutica” în care își verifică potențialitatea sa pentru o viitoare operă de amploarea unui tratat. Este în plus încurajat de aprecierile pe care Thoma Ionescu le-a făcut asupra acestei prime lucrări. În Prefața lucrării lui Iacob Iacobovici intitulată „Demonstrații clinice
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o Încercare de a ne adapta anticipările la o realitate volatilă, pe baza unui cadru sofisticat ce Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la o realitate volatilă, pe baza unui cadru sofisticat ce Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
modul În care este pregătită și flexibilizată. Sau, cum spunea același Kahn, deși cercetarea socială și strategică este ocupată cu dezvoltarea, explicarea și expunerea metodologiei, raționalității, paradigmelor sau logicii concluziilor este absolut necesar ca organizarea și prezentarea materialului să fie propedeutica și euristica (Kahn, 1973, p. 103). Mai mult, nu trebuie uitat că, pentru a trata probleme așa de complexe cum sunt cele legate de anticiparea strategică, este nevoie de cercetare interdisciplinară. Iar rezolvarea interdisciplinară a unei probleme presupune un efort
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al viziunilor - numitori comuni ai epocilor "premoderne", dar post-medievale. Johhanes Eckhart e doar un exemplu de gândire care refuză să urmeze traseul descensional al "acreditării" umanului, de la divin, prin imagine, către sinele penitent, și care propune în schimb o filosofie propedeutică a aceleiași imagini, prin care ființa tinde, fără mediant, către adevărul și valoarea absolute. Derivată din ea, poetica europeană a privirii, fie că e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că e invadată de simbolistica puterii (laice și divine) a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
readusă, în focarul orizontului uimirii, filosofarea de tipul gândirii-fenomen? O reducție judicativă a dictaturii judicativului, aplicată cu scopul de a readuce gândirea, rostirea și făptuirea în locul din care poate începe o nouă "istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie" chiar după unii filosofi să fie unul al crepusculului, se arată încă lipsit de motivația necesară întreținerii uimirii și acceptării recunoașterii necunoașterii în privința stărilor de lucruri proprii lumii vieții omului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci calitatea sa de formă, "substanțialitatea" sa formală, constituie aspectul său originar. Nu sunt interesat, aici, de o prezentare, o reluare, a unor idei kantiene privind fiecare ipostază temporală, ci, de la bun început, de interpretarea acestor ipostaze în orizontul unei propedeutici la reducția judicativă a judicativului constitutiv, scop asumat ca atare de la începutul acestei lucrări. Totuși, unele referiri ale lui Kant pe această temă ne sunt necesare. Timpul ca formă a priori a intuiției sensibile. Timpul nu este ceva existent în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
firească pentru contextul în cauză, dacă ținem seama de preeminența ustensilică a ființării pusă în sens de Dasein, de antecedența "deținerii prealabile" față de "privirea prealabilă" și a acesteia față de "conceperea prealabilă" în structura factică a Dasein-ului, altfel spus, de funcția propedeutică a unei hermeneutici a facticității în constituirea structurii (existențiale a) Dasein-ului. Problema în cauză ar avea, potrivit lui Heidegger, puternice înrâuriri asupra demersurilor filosofice în genere. La prima vedere, ne aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin forma sa ca intuiție categorială (în sens fenomenologic) operează în tot acest scenariu și originaritatea a priori-ului. Originar pare a fi Dasein-ul; cel puțin pentru o analitică existențială ca ontologie fundamentală. Dar dacă aceasta din urmă oferă doar propedeutica ontologiei în toată puterea cuvântului, atunci trebuie găsit altceva decât Dasein-ul în poziția celui a priori în mod originar. Și nu poate fi astfel decât ființa. Numai că aceasta apare încă învăluită în analitica existențială, în măsura în care Dasein-ul, tocmai prin exercițiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din Sibiu. A publicat peste 180 de articole în ziare, reviste de cultură și de specialitate și aproximativ 150 de studii în volume și în reviste cu profil psihologic și pedagogic. Volume apărute: Familia și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers fascinant de cultură și civilizație (2010), Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna (autor și coord
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
practicant. Îndrumătorul de practică răspunde de activitatea de planificare și supraveghere a îngrijirilor, care dau posibilitatea elevului practicant să-și realizeze obiectivele propuse. Bibliografie recomandată 1. Albu Roxana Maria Anatomia si fiziologia omului București Editura Corint 1996 2. Angelescu N. Propedeutica medico-chirurgicala București Editura medicala 1993 3. Atanasiu A. Elemente de psihologie medicală București Editura medicala 1983 4. Balta Georgeta Aurelia Îngrijirea bolnavului (tehnici generale si speciale). București EDP 1988 5. Brunner Lillian. Sholtis, Sudddarth Doris Smit Medical - Surgial Nursing. J.B.
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]