270,100 matches
-
această referire la ordinea metafizică. Dimpotrivă, alții, printre care mă număr și eu, cred că termenul „imaginal” nu are decît de cîștigat dacă este exportat și ar fi oarecum eliberat de această ancorare istorică pentru a încerca să întărească anumite proprietăți ale imaginarului, proprietăți pe care lucrările de peste un secol de cercetare au permis să fie descrise și fundamentate și care ne permit să vedem tocmai că imaginile pe care le punem în acțiune în viața mentală, pe care le proiectăm
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
ordinea metafizică. Dimpotrivă, alții, printre care mă număr și eu, cred că termenul „imaginal” nu are decît de cîștigat dacă este exportat și ar fi oarecum eliberat de această ancorare istorică pentru a încerca să întărească anumite proprietăți ale imaginarului, proprietăți pe care lucrările de peste un secol de cercetare au permis să fie descrise și fundamentate și care ne permit să vedem tocmai că imaginile pe care le punem în acțiune în viața mentală, pe care le proiectăm în operă sau
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
000 de euro bucata, în timp ce prețul de catalog al unui ARO e de 17.000 de euro. La ARO, însă au ieșit muncitorii în stradă, iar în Cîmpulung au circulat niște fluturași prin care se amenință că vor fi incendiate proprietățile îmbogățiților locali, cu trimitere directă la membrii partidului de guvernămînt. Liderul de sindicat de la ARO a declarat că fluturașii pomeniți nu sînt opera sindicaliștilor săi. Se pare însă că guvernul s-a înmuiat tot din cauza fluturașilor. Cronicarul nu vrea să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
într-un rai al banditismului economic, România ar putea deveni, în doar câțiva ani, locul perfect al spălării tuturor banilor negri ai planetei. Experiență în domeniu avem, slavă Domnului! Taxa de televiziune obligatorie chiar dacă nu ai televizor și taxa pe proprietate chiar dacă ești doar chiriaș sunt cele mai recente mostre de gândire financiară ale unui guvern al rapacității împinse în irațional. Complicitatea unor astfel de „tehnocrați” e ca și asigurată: de vreme ce acum, nesiliți de nimeni - decât de propria lor incompetență - , sunt
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
au mai existat momente discutabile și în activitatea trecută a lui Ion Iliescu. Legea 112, un instrument tipic de spoliere în favoarea profitorilor regimului comunist, i-a afectat pe zeci și chiar sute de mii de evrei, al căror drept de proprietate a fost șters cu buretele. Nu știu dacă Ion Iliescu a devenit persona non grata în Israel, așa după cum titra un ziar, dar cu siguranță decepția provocată autorităților de la Tel Aviv nu se va șterge prea ușor. Partea cu adevărat
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
după 1990 motivația e cât se poate de precisă. Dac-am admite fără echivoc c-am greșit participând la o tragedie planetară, clasa politică dominantă n-ar mai avea aplombul să ducă cu preșul pe cei îndreptățiți să-și recupereze proprietățile confiscate de comuniști. Problema României nu e sărăcia, ci reaua-credință. Poporul, excepțională masă de manevră în orice situații urât mirositoare, nici nu va pierde, nici nu va câștiga dacă cetățenii Israelului vor intra în posesia a ceea ce li se cuvine
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
mirositoare, nici nu va pierde, nici nu va câștiga dacă cetățenii Israelului vor intra în posesia a ceea ce li se cuvine. Singurii care vor avea de suferit sunt activiștii comuniști și securiștii care s-au înghesuit să pună mâna pe proprietățile aflate în litigiu. Așa încât dl Iliescu ar face bine s-o lase mai moale cu dragostea sufocantă pentru popor, pentru că singurii români pe care-i protejează sunt cei din cartierele de lux ale orașelor și vecinii săi de cartier din
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
și azi dobândă istoriografiei comuniste. Din aproape în aproape, ajungem la o singură întrebare. De ce a produs scandalul inițial dl Iliescu? Unii sînt de părerea că președintele a încercat astfel să pună surdină cererilor evreilor care au fost deposedați de proprietățile lor. Dacă era așa, dl Iliescu ar fi spus însă pur și simplu că nu sînt bani sau ceva de soiul ăsta. Cred însă că nu la asta s-a gîndit dl Iliescu, ci la cum să ia din voturile
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
a spus profesorul lor. Cînd, în urmă cu cîteva luni, un caz de plagiat dintr-un manual școlar a apărut în paginile revistelor literare, incredibilele justificări ale persoanei acuzate intrau în aceeași logică: a activități didactice în care dreptul de proprietate intelectuală se suspendă, în temeiul obligaței de a învăța, adică de a memora. Trăim în legislați mentale paralele. ( Se poate doar spera în începutul făcut prin introducerea între probele de examen a celui mai simplu mod - "text la prima vedere
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
pentru ajutorul constant pe care l-au primit timp de un deceniu cei fugiț în munț. Nu o opțune politică clară i-a făcut să-și riște existența, ci spiritul de solidaritate de grup, asociat perceperii comunismului ca pierdere a proprietăți și răsturnare a ierarhiei sociale. De fapt, nici pe fugari, arată Liiceanu, ceea ce i-a determinat să se refugieze în pustietate n-a fost un anticomunism asumat; analiza pe care cercetătoarea o dedică personalități colonelului Gheorghe Arsenescu ( fire violentă, înclinată
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
sens nou adăugat prin calc cuvîntului vechi) e mai greu suportabilă � "fă clic pe icoană"). Se adaugă la toate acestea încă o inovație: folosirea diminutivului iconiță. Am găsit destul de multe exemple de folosire a formei, tot în jargonul informatic: "Proprietatea Icon este cea care gestionează iconița aplicației atunci când aceasta este minimizată" ( bluedog.ro); "executați un dublu clic pe iconița asociată programului (computerland.ro/gsm/manuale); "Desktop cu iconițe" (centru.go.ro); "un set de iconițe cu controale" (elektropc.as.ro
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
în volum abia în 1906) și Ion din 1920. Astfel de receptări insidioase sînt rare într-o literatură, dar topesc originalitatea scriitorului. Aproape nimic din ceea ce i-ar fi putut fixa identitatea artistică nu mai pare a se afla în proprietatea lui Agârbiceanu. De un anume fabulos folcloric, pe care el l-ar fi putut găsi în Serile în sat la Dicanka ale lui Gogol, l-a expropriat Galaction, cu Moara lui Călifar, pe care Agârbiceanu o citise mai mult ca
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
Constantinescu Cînd stăteam la bloc, vara, pe căldurile mari și insuportabile, luam mașina TICO cu aer condiționat și mă plimbam prin oraș în neștire. Într-un altfel de oraș. Simțeam că plutesc în cei doi metrii cubi răcoroși. Mașina căpăta proprietăți extraordinare, ca aceea formidabila din filmul copilăriei mele City, city, bang-bang. Părea că are aripi, că zbor peste blocuri, că ies din timp și din mine... Habar n-aveam cine-mi sînt vecinii și, mai ales, ce fac ei. De
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
cetățile sfinte precum Troia sau Ierusalimul. E moșia Babaroaga ce întrupează „valoarea de pămînt al făgăduinței și de tărîm al originilor". Nici țăranii, fie înstăriți, fie nevoiași, nici boierul Miron Iuga, nici arendașul Platamonu nu izbutesc a pune piciorul pe proprietatea consubstanțială idealului intangibil. „Răscoala este, din acest unghi, un nostos ratat". Totul e tras într-o albie simbolică. E adev|rat că unele din asocierile de care face uz Ion Pecie pot părea excesive. Creangă, cel din aparent simpla Poveste
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
declarațiile de avere ale demnitarilor. Ceea ce îmi place la demnitarul român e că, pus să-și declare averea, el își reamintește de condiția sa de om obișnuit. Astfel că, vila sa de la țară se metamorfozează într-o casă de vacanță. Proprietățile sale urbane, despre care presa zice că ar consta în case cu două, trei etaje, se fracționează în apartamente la bloc uneori fiind chiar apartamente la bloc, dar nu asta e regula. Mașinile din ograda demnitarului se metamorfozează și ele
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
felul în care românii înțeleg igiena la ei acasă și cum o înțeleg „în deplasare" decât prin refuzul ideii de comunitate. Popor de singuratici, cum ar spune Cioran, suntem cât se poate de individualiști. Cultul gardurilor, al împrejmuirilor, al separării proprietăților își are, probabil, originea într-o lungă experiență istorică traumatizantă. Ne-am comportat, cel mai adesea, rău ca națiune, incapabili să ieșim din carapacea izolării, și doar când primejdiile erau iminente am înfrânt forța centrifugă ce ne invita la o
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
din lînă bleumarin. Încerc să încropesc cu ea o conversație, răspunde rar, monosilabic ( apatie?), lucrează în continuare, atentă să nu sară ochiuri". Totul pare părăsit, părăginit, stigmatizat de ruină: "Atelierul e situat într-o clădire interbelică, neîngrijită, cu tencuiala jupuită, proprietate a statului, firește". Ori vidat: "Drum pînă la «Cartea Românească». Pustiu în Editură". Redacția venerabilului mensual Viața Românească se prezintă "înghesuită toată într-o încăpere întunecoasă, strîmtă, n-au căldură". Librăriile sînt și ele "aproape goale". Pînă și Biserica Sf.
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
din care nu erai izgonit. Nici măcar gardienii nu se oboseau cine știe ce să mai snopească vreo cîțiva prin hățișurile acelea, dacă nu avea loc cîte o crimă ce ducea prea vădit cu gîndul la golănime. Acel spațiu se afla undeva între proprietatea privată și proprietatea publică și puteai să-l asemui cu o pepinieră de traverse, cum numai bine se potrivea resturilor acelora de garduri și stîlpi folosiți la susținerea liniilor ferate. Nu-mi venea să cred cît de puțin se sinchiseau
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
erai izgonit. Nici măcar gardienii nu se oboseau cine știe ce să mai snopească vreo cîțiva prin hățișurile acelea, dacă nu avea loc cîte o crimă ce ducea prea vădit cu gîndul la golănime. Acel spațiu se afla undeva între proprietatea privată și proprietatea publică și puteai să-l asemui cu o pepinieră de traverse, cum numai bine se potrivea resturilor acelora de garduri și stîlpi folosiți la susținerea liniilor ferate. Nu-mi venea să cred cît de puțin se sinchiseau proprietarii de haimanalele
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
Ligii Națiunilor și a „politicii reparațiilor“<footnote În cazul României, a fost vorba de adoptarea, din inițiativa marelui jurist și diplomat Nicolae Titulescu, a „Legii optanților”, document prin care au fost despăgubiți toți indivizii de origine etnică maghiară, deținători de proprietăți imobiliare, care, după Unirea de la 1 Decembrie 1918, au optat pentru cetățenia maghiară. Prin această lege, cei Îndreptățiți au primit sumele aferente bunurilor lăsate În România. De aceea, azi este nefirească și complet nejustificată solicitarea acelorași etnici maghiari, dar și
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
lege, cei Îndreptățiți au primit sumele aferente bunurilor lăsate În România. De aceea, azi este nefirească și complet nejustificată solicitarea acelorași etnici maghiari, dar și a unor escroci, respectiv a urmașilor lor reali sau presupuși, de a li se restitui proprietăți pe care statul român le plătise integral Încă din anii '20 ai secolului trecut. Guvernele României care au admis astfel de solicitări și le-au dat curs se fac vinovate de trădarea intereselor naționale ale poporului român footnote> subliniază alte
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e intrinsecă prepoziției: "Viața întru Domnul" este, din punct de vedere religios, un exemplu
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
în timp, de la niște vânzători mai mult sau mai puțin ocazionali). Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
împotriva lui Ceaușescu, te întrebai dacă nu cumva era securist? Cît de plăcut era să te îndoiești de prieteni, despre care alții îți șopteau că sunt informatori? (Și uneori aveau dreptate.) Să nu vopsim trecutul în roz, ca și cum ar fi proprietatea noastră personală. Securiștii, ei în primul rînd, ne-au stresat, au încercat să ne intimideze, iar informatorii lor nu ne-au turnat "de bine", cum încearcă să o întoarcă azi din condei. În primul rînd ne-au turnat! În așa-
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
cele ce ni se profețesc. Bântuiți de virusul avicol ce joacă leapșa între naționale hotare de județe, dacă acesta va izbuti o mutație care i-ar asigura viitorul, spre a trece din om în om, atunci am auzit cu urechi proprietate - o vorbă de-a tatei! - că patru milioane de români ar pieri, în modul cel mai sigur. Nu cunosc elementele luate în calcul, precum, desigur, mai puțin încă, sistemul general al calculului în cauză. N-aș putea, prin urmare, să
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]