145 matches
-
parte, a slăbirii și dispariției disciplinei catehumenilor și, pe de altă parte, a dezvoltării crescânde a ritualului Proscomidiei. O altă opinie, mai nouă susține că Proscomidia s-a aflat întotdeauna la începutul Liturghiei. Se aduce ca argument faptul că așezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puțin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioșii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoțite de
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul protos venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion și binecuvânta darurile iar apoi intra în biserică și începea Sfânta Liturghie. La începutul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de către diaconi la altar. Evoluția Proscomidiei după secolul VII reflectă schimbarea care a intervenit în atitudinea față de Sfânta Liturghie și în înțelegerea acesteia, și anume scăderea numărului celor ce se împărtășeau și accentuarea sensului ei mistico-simbolic. Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
condițiile introducerii împărtășaniei credincioșilor cu lingurița și a reducerii numărului celor care se împărtășeau, era suficientă doar o parte din prescură și nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii și pregătirii agnețului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului Gherman I al Constantinopolului, în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agnețul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin și apă
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
din prescură și nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii și pregătirii agnețului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului Gherman I al Constantinopolului, în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agnețul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin și apă în potir, iar preotul rostea rugăciunea punerii înainte: "Dumnezeule, Dumnezeul nostru..." peste ele, învelea și tămâia . Vezi articolele principale
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
e podita cu scânduri, éra a femeiloru cu pétrii, deasupra cu nemicu. Altariulu e de lemnu, cu unu tabernaculu bunu în dênsu cu unu ciboriu fórte slabu. În sanctuariu se află o cista pentru inbracamênte, unu podisoru, pre carele și proscomidia se șerbește, în antea lantoreloru dóe scaune cu radima vêrtitóra. În turnulu sunt 2 clopote, de 89 și de 28 pundi.”" În anul 1862 biserică a fost mărită și renovată. Biserică de lemn de azi din Hoteni este cea de
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
abia se pot citi câteva fragmente din finalul rândului doi și trei: "„... lacaș când au fost înce[put]... la facerea aces[tei] sf[in]t[e] biserici ...”". Fragmentele păstrate dau de înțeles că aici a fost consemnat începutul bisericii. În proscomidie, pe peretele bisericii, se păstrează un pomelnic cu câteva nume de ctitori, consemnați în aceeași caligrafie ca cea de la intrare: "„titori Ion erei, Manda eri[ța], To[a]der, Nico[l]ai, Ion, Rada”". Așadar biserica a fost înzestrată cu
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
intrare: "„titori Ion erei, Manda eri[ța], To[a]der, Nico[l]ai, Ion, Rada”". Așadar biserica a fost înzestrată cu pisanie și pomelnic, după obiceiul cel vechi de luare amintire a faptelor și autorilor, pentru pomenire. Numele ctitorilor de la proscomidie, în grafia pisaniei de la intrare, se recunosc pe crucea de piatră din fața bisericii. Pe fața crucii, frumos ornamentată, se poate citi în chirilice următoarele: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndămnarea Duhului Sf[â]nt ridicatusau această sfăntă
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
a condus la înlocuirea materialului original într-o proporție foarte mare. Îmbrăcămintea ei de zid, de altă dată, este amintită de fragmente pe latura de sud. Are dimensiuni modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
altele nu au mai putut fi recuperate. Biserica cu o fațadă asemănătoare Mănăstirii Dealu este împărțită în 2 registre. Planul mănăstirii este realizat după tipul bizantin și are forma unui trilob lung cu absida altarului flancată de două absidiole dreptunghiulare: proscomidia și diaconicul, ambele supraînălțate prin 2 turnuri mai mici. Inițial biserica a fost construită în cărămidă goală, fără tencuială și fără pietre cioplite. În anii '30 renovarea a inclus și reconstrucția turnurilor, după modelul celor vechi, conform planurilor detaliate ale
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
familiar al dealurilor. Pictura de la Valea Largă ne poartă cu gândul la ansamblurile dispărute odată cu ctitoriile de lemn de la Sălciua de Jos, Sălciua de Sus și de la altele asemenea lor, cât și la venirea zugravilor, semnați, în anul 1741, în proscomidia de la Râmeț, cât și a altora, peregrini de la sudul munților". (Bibliografie: Biserici de lemn. Monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, 1987) Constatându-se o gravă deteriorare a acoperișului bisericii vechi, dar mai ales a turnului, prin anii 50, în lipsa unui
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea o scândură învelită cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură pentru cuminecătură
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
m[n]ez[eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
translat spre apus pe linia de acum. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, a fost și el deplasat spre apus în 1867, lărgind nava cu mai bine de un metru. Pridvorul este zidit din cărămidă la 1867. Peretele iconostasului și proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale sfinților ierarhi. În partea de sud
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
zugra(v)i cu învățetura / ctitorilo(r) ... Inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63/44 cm
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
de lemn, una cu scaun și una fără scaun. 6 Două sfeșnice de metal pe Sf. Masă. 7 Un chivot de tiniche(a), mic, vechiu. 8 Un potir, un discos și o steluță de metal, una linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o steluță de metal, una linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
steluță, fără acele cu care se servește la Leturghie, din care un discos cu scăunașu(l) rupt. 14 Două Sf. Aere vechi. 15 Un sinodic. 16 Una pereche cununii. 17 Două linguriți de metel mici. 18 Două proso(a)pe la proscomidie. 19 Două levicere mici colorate. 20 Una cadelniți vechi, În stare pro(a)stă. 21 Catapitiasmă În stare pro(a)stă. 22 Cinci ico(a)ne Împărătești cu perdele de bariz, vechi. 23 Sfintele uși de lemn la ușile Împărătești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din piatră și cărămidă și este învelită cu tablă. În plan, are formă de navă, cu absidă semicirculară la altar, dar cu pereții laterali ai naosului, puțin concavi la interior. Concavitatea este realizată din grosimea zidurilor, neavând corespondent în exterior. Proscomidia și veșmântarul au formă dreptunghiulară. Ferestrele sunt larg evazate la interior. Turnul cu clopote are secțiunea pătrată, este așezat pe pronaos, iar ferestrele au chenare din piatră șlefuită, cu desene florale, în stil moldovenesc. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
moaștelor) și ale Sfântului Mihai Mărturisitorul, episcopul Sinadei (prăznuit la 23 mai). Ele se păstrează în trei cutii de argint, cu inscripții în limba greacă și așezate în naos, într-un sicriu sculptat. După cum reiese dintr-un pomelnic aflat în Proscomidie, un grec, pe nume Hristodulo Proschinitu, a refăcut acoperișul bisericii, pardoseala, casele și chiliile. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica are în plan forma dreptunghiulară de navă, cu absidă semicirculară la altar. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos, naos
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o arcadă sprijinită pe pereții laterali. Patru ferestre laterale (câte două pe fiecare latură) și una pe absida altarului luminează interiorul. Toate ferestrele au gratii din fier forjat. La interior, pereții nu au ornamentații arhitecturale. Altarul are o ușă a proscomidiei și o ușă care comunică cu exteriorul, pe peretele dinspre miazăzi. Plafonul nu este boltit. Este un tavan din scânduri bătute pe grinzi de lemn și ornamentat cu baghete liniare, care alcătuiesc romburi. Tavanul este vopsit în ulei. Pe pereți
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]