145 matches
-
aceasta a fost preocupată să-și construiască o biserică, fapt atestat documentar abia in anul 1604. Preotul susține că biserica ar fi mai veche: A fost supraînălțată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1785 a fost pictată proscomidia de Radu Munteanu, iar în 1794 a fost pictat restul bisericii de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
bătrână din cele veacuri, cu un chip nou. Acesta e pristolul. Poprul crede, că subt aceasta este ascunsă o căldare de bani a nobililor, alții zic că preotul Muste fiind bogat a pus subt altar o căldure de bani. Masa proscomidiei stă din o scândură acoperită cu o față lagiată. Altarul are două ferestri mici, pe păreți sunt zugrăviți patriarchii Alessandru, Petru, Ioan, Macarie și îngroparea lui Christos; are două uși, una împărătească, care se deschide în două laturi, pe cealaltă
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
plus cazare și mâncare de la credincioși. Pentru că au lucrat foarte repede și foarte bine, poporul i-a mai renumerat, benevol cu încă 15.000 lei. Dușumeaua a fost făcută din scândură de brad, la fel și masa altarului și masa proscomidiei și tetrapoadele și lavițele. Trotuarul din jurul bisericii a fost făcut de către Balint Gh., Molnar Șt., Mocan T. și Chiș T. pentru suma de 3.000 lei, materialul fiind pus la dispoziție de către biserică. Crucea de pe turn a dat-o Răcășan
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
de pânză, 1 de giolgiu, antimisul consacrat prin episcopul I cândva Szabo 1893. Evanghelia de București anul 1723. Lyturghier de Blaj din 1870, crucea dinaintea altariului/tabernacului de argint de Chină cu chipul email, deasupra madona de sixtina, de masă proscomidiei servește o scândură acoperită cu 2 învălitori, potirul de metal aurit cu apartamentele necesari, 2 cădelnițe una alpacca altă de arama veche, navicula pentru tămâie, un clopoțel, un luminar mic sub sicriul odăjdiilor, 5 rânduri de vesminte preoțești, 3 stichare
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică, deasupra ferestrei se află imaginea Iisus în potir. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele "Iisus Viță de vie" și "Punerea în mormânt", iar în registrul superior este pictată scena "Răstignirea". Această compoziție este simplificată, crucea fiind flancată doar de Maica Domnului și Ioan. Modul în care
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
pe boltă, apar doar serafimi, iar pe peretele estic, întruparea este sugerată de o temă marială: Acoperământul Maicii Domnului; deasupra este reprezentată Înălțarea sfintei cruci. Dintre scenele cu sens euharistic sunt prezente (marcând locul unde ar trebui să se afle proscomidia) Iisus- Viță de Vie și două scene de împărtășanie (Sf. Onufrie și Sf. Zosima). Ideea sacrificiului este sugerată de Plângerea lui Iisus și de Mironosițele la mormânt; tot aici este ilustrată Jertfa proorocului Ilie adusă Dumnezeului adevărat împotriva proorocilor mincinoși
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
departe de temelie, pe o bârnă de stejar, a fost puternic profilat un brâu în frânghie. În preajma sfințirii sau resfințirii lăcașului, absida altarului, poate și celelalte compartimente, a fost pictată, la acest fapt referindu-se textul în limbă slavă, din Proscomidie, din nefericire foarte avariat. Din pictura absidei, probabil că reprezentarea Mariei Orantă cu Arhanghelii Mihail și Gavril cât și acelea ale Sfintei Troițe și cetelor îngerești, datează din 1732. Se leagă de pisania din 1765, pictura de pe peretele despărțitor , cu
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
poporănilor". Catapeteasma bisericii, strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von Hulubei în anul 1858 iulie 3. Onoraților preoți care după vremi se vor învrednici a sluji în acest sânt locaș, vor
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
Costandin B[râncoveanu] ipotrudis Oprea prcălabu dni 24 [ms]ț de[cemvrie] leat 7220”". Anul erei bizantine 7220 corespunde anului 1711 după nașterea lui Christos, în anul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Din aceeași vreme cu pisania este și pomelnicul de la proscomidie, aflat pe peretele dinspre miazănoapte al altarului. Se poate recunoaște aceeași grafie îngijită a pisarului, însă, dispunerea textului și ciopliturile de la o spoială ulterioară îngreunează citirea textului. În partea din stânga, textul începe cu numele lui "„Radu T[u]dorache”", posibil
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
abia se pot citi câteva fragmente din finalul rândului doi și trei: "„... lacaș când au fost înce[put]... la facerea aces[tei] sf[in]t[e] biserici ...”". Fragmentele păstrate dau de înțeles că aici a fost consemnat începutul bisericii. În proscomidie, pe peretele bisericii, se păstrează un pomelnic cu câteva nume de ctitori, consemnați în aceeași caligrafie ca cea de la intrare: "„titori Ion erei, Manda eri[ța], To[a]der, Nico[l]ai, Ion, Rada”". Așadar biserica a fost înzestrată cu
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
intrare: "„titori Ion erei, Manda eri[ța], To[a]der, Nico[l]ai, Ion, Rada”". Așadar biserica a fost înzestrată cu pisanie și pomelnic, după obiceiul cel vechi de luare amintire a faptelor și autorilor, pentru pomenire. Numele ctitorilor de la proscomidie, în grafia pisaniei de la intrare, se recunosc pe crucea de piatră din fața bisericii. Pe fața crucii, frumos ornamentată, se poate citi în chirilice următoarele: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndămnarea Duhului Sf[â]nt ridicatusau această sfăntă
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
a condus la înlocuirea materialului original într-o proporție foarte mare. Îmbrăcămintea ei de zid, de altă dată, este amintită de fragmente pe latura de sud. Are dimensiuni modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
m[n]ez[eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea o scândură învelită cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură pentru cuminecătură
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
e podita cu scânduri, éra a femeiloru cu pétrii, deasupra cu nemicu. Altariulu e de lemnu, cu unu tabernaculu bunu în dênsu cu unu ciboriu fórte slabu. În sanctuariu se află o cista pentru inbracamênte, unu podisoru, pre carele și proscomidia se șerbește, în antea lantoreloru dóe scaune cu radima vêrtitóra. În turnulu sunt 2 clopote, de 89 și de 28 pundi.”" În anul 1862 biserică a fost mărită și renovată. Biserică de lemn de azi din Hoteni este cea de
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului pictate pe pânză, au fost realizate de David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu". La ușa „proscomidiei”, inscripția reamintește numele talentatului pictor de biserici: „să se știe că acsete dveri amu zugrăvitu eu David zugravu ...” Precizările anului și numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru conturarea vieții și activității celui care a fost cu adevărat un mare
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
această biserică iar la anu 1868 sau ânpodobit cu dzugrăveală de titori ânsă[m]nați la proscomendie prin stăruința dl. Costandin ...tru cop... cruce[r]... pro[ta] Costandin ...”". Numele ctitorilor picturii interioare de la 1868 se regăsesc detaliat în pomelnicul de la proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
sau Ieșirea Mare este una din cele două procesiuni din viața liturgică a Bisericii. Ca și Ieșirea Mică, Ieșirea Mare își are originea în vremurile în care momente ale slujbei acum concentrate în altar, cum ar fi proscomidia și depozitarea vaselor sfinte, erau împărțite în clădiri diferite și procesiunea era necesară pentru a le aduce împreună în biserică. Ieșirea Mare are loc în timpul Sfintei Liturghii, mai târziu, când pâinea și vinul aduse ca darururi sunt luate de pe Masa
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
partea de sus, deasupra lor fiind crucea. Acestea fac o mică boltă peste Agneț și peste părticele pentru a le proteja atunci când Discul este acoperit cu procovățul, o bucată de țesătură imprimată sau brodată. Când preotul acoperă cinstitele daruri la Proscomidie, atunci el tămâiază mai întâi steluța, și apoi o pune pe sfântul disc (în așa fel încât să nu atingă nici miridele, nici Agnețul) zicând cuvintele: „Și venind steaua, a stătut deasupra, unde era așezat Pruncul.” Steluța rămâne pe disc
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale sfinților ierarhi. În partea de sud
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
familiar al dealurilor. Pictura de la Valea Largă ne poartă cu gândul la ansamblurile dispărute odată cu ctitoriile de lemn de la Sălciua de Jos, Sălciua de Sus și de la altele asemenea lor, cât și la venirea zugravilor, semnați, în anul 1741, în proscomidia de la Râmeț, cât și a altora, peregrini de la sudul munților". (Bibliografie: Biserici de lemn. Monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, 1987) Constatându-se o gravă deteriorare a acoperișului bisericii vechi, dar mai ales a turnului, prin anii 50, în lipsa unui
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae Sălișteanu: Nicolae ereu (preot), Maria erita (preoteasă), Maria, Gheorghe...”. Pe icoanele Sfânta Paraschiva și Sfântul Gheorghe se află inscripția de donatori „Ștefan, Călina, Mihuța, Stana”.
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
zugra(v)i cu învățetura / ctitorilo(r) ... Inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63/44 cm
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
a fost folosită de comunitatea ortodoxă după ce vechiul lăcaș de cult cu hramul Sf. Arhanghel Mihail a fost atribuit minorității unite în urma conscripției generalului Buccow. Informații despre construirea bisericii în Sub Pădure le avem din inscripția ce se afla în proscomidie: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului sfânt s-au plătit această Sfăntă besearecă de robul lui Dumnezeu Hancu Constantin și fămeaea sa Sâia și feciorii lor Ion, Loghin, Vasilie, Gheorghe, Cătălina să le fie pomenire lor
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]