279 matches
-
totalitate - și suntem astfel mai aproape de altruismul autentic -, iar, pe de altă parte, pentru că aceste situații pot fi mai ușor proiectate experimental. Cuplarea rezultatelor experimentale, ce modelează contexte și evenimente mai particulare și mai simple, cu date privitoare la comportamente prosociale mai complexe și la scară de masă - furnizate de sociologie și de antropologia culturală - este un deziderat ce începe să fie tot mai mult onorat de specialiștii în domeniu. 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroicetc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de laborator- se referă la ajutorarea în situații de urgență. Pe asemenea materiale empirice s-au construit și modelul procesului decizional, și teoria responsabilității difuze. Există însă cercetări care au pornit de la interogații și ipoteze privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele efecte asupra beneficiarului de ajutor și studiile aferente au fost invocate în secțiunea anterioară. Cu privire la motivele angajării în voluntariat, mai importante par a fi următoarele constatări bazate pe cercetări empirice ce au vizat în special
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
motivație este saturată de valori umanitar-morale abstracte „neegoiste” părăsesc mai repede asociațiile. Remarca de mai sus are valabilitate pentru asociații și munci foarte specifice (în particular, cazul celor bolnavi, și cu precădere de SIDA), fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor important (Penner și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997) propun ca pe un concept central în explicarea comportamentelor prosociale mai largi și de lungă durată conceptul de generativitate. Acesta desemnează, în esență, interesul și atașamentul indivizilor adulți de a întreprinde cât mai multe lucruri bune pentru generațiile viitoare. Indivizii cu un coeficient înalt de generativitate sunt preocupați în a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
egoismul este mascat, se dă aparența de altruism, dar se uită adesea că acesta, fiind selectiv, este tot o amenințare la adresa bunului public. În finalul acestui capitol se impune să facem câteva observații fundamentale. În primul rând, în abordarea comportamentului prosocial s-a produs în ultima vreme o deplasare de la teoriile ce puneau accent pe motivații sau mecanisme specifice și centrate în general pe ideea autorecompensei în combinație cu procesarea informațiilor, înspre cele care aduc în discuție, inclusiv în designul investigațional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
da crezare, în acest sens - ilustrând totodată gradul avansat de eroare al judecăților ce acuză în bloc psihologia socială americană de focalizarea pe individualism și egoism -, unuia dintre cei mai renumiți psihosociologi americani, D.C. Batson, când spune: „Cercetările asupra comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru semenii noștri (...). Suntem mai sociali chiar decât ne lasă să întrevedem teoriile elaborate de psihologia socială a sociologilor” (1998
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acorda valorilor morale și principialismului - lucru pe care, de altfel, l-au practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează acțiunea și cei ce trimit înspre ea și că, prin urmare, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează acțiunea și cei ce trimit înspre ea și că, prin urmare, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută, nu neagă orice rol al factorilor biologici. Cromozomul y, supranumerar, diferențele în structurile neurologice și alți parametri de natură biologică au importanță în spectrul comportamentului prosocial sau al celui antisocial. S-a constatat, de exemplu, că indivizii arestați pentru crime violente au avut în proporție semnificativ mai mare accidente neurologice în timpul perioadei prenatale decât cei care nu au săvârșit astfel de crime (Baker și Mednick, 1984
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în lipsa unor informații ferme, atribuie intenționalitate sau nu unor comportamente de tip agresiv doar pe baza unor date vagi și, prin urmare, determină sau nu replici agresive. Cea mai mare parte a agresivității instrumentale nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă agresivitatea este antisocială sau prosocială trebuie să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă agresivitatea este antisocială sau prosocială trebuie să se vadă în ce măsură ea contravine sau susține normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din disciplinele socioumane și, mai ales, nu întotdeauna comportamente specifice ce cuprind și secvențe de agresivitate sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din disciplinele socioumane și, mai ales, nu întotdeauna comportamente specifice ce cuprind și secvențe de agresivitate sunt transparente în a fi de un gen sau altul (prosociale sau antisociale). Având în vedere diapazonul larg de conduite agresive și raportul lor complex cu standardele sociale ce le definesc ca fiind antisociale sau nu, apare destul de limpede determinarea lor multiplă. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că în aproape
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în ce situație, cum sunt interpretate intențiile sale. Oricum, în general, oamenii nu răspund la atacurile altora după preceptul biblic „întoarce și celălalt obraz”, ci mai mult după principiul mai mundan- funcționând în multe culturi ca o normă de conduită prosocială - al „ochiului pentru ochi”. După mecanismul revanșei, la scară socială mai largă sau în fragmente microsociale, o escaladare a violenței se instaurează în multe ocazii. Familia este un astfel de context, în care violența domestică nu înseamnă, de regulă, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea expunerii la violența mass-media și la alte surse ce promovează modele violente; înlocuirea pedepselor corporale cu tehnici mai pozitive în creșterea și educarea copiilor; îmbunătățirea asistenței prenatale și postnatale astfel încât să se micșoreze proporția populației cu riscuri în dezvoltarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înlocuirea pedepselor corporale cu tehnici mai pozitive în creșterea și educarea copiilor; îmbunătățirea asistenței prenatale și postnatale astfel încât să se micșoreze proporția populației cu riscuri în dezvoltarea psihică normală, și deci cu deficiențe în capacitățile de învățare socială a comportamentelor prosociale; multe dintre cerințele de mai sus se pot pune în practică prin sporirea calității de părinte, ceea ce înseamnă ridicarea nivelului de instrucție și educație, dar și suport economico-social acordat familiei. După cum ușor se poate sesiza, unele dintre aceste recomandări făcute
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2000), Social Psychology (ed. a IX-a), Allyn & Bacon, Boston. Baron, R.A.; Byrne, D.; Johnson, B. (1998), Exploring social psychology, Allyn & Bacon, Boston. Basso, J. (1983), Les groupes de pression, Presses Universitaires de France, Paris. Batson, C.D. (1998), „Altruism and prosocial behavior”, în D.T. Gilbert, S.T. Fiske și G. Lindsey (eds.), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Batson, C.; Coke, J. (1981), „Empathy: A source of altruistic motivation for helping?”, în J. Rushton și R. Sorrentino
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
on Selection in Body Build”, American Anthropologist, 61. Bryjak, G.J.; Soroka, M.P. (2001), Sociology: Changing societies in a diverse world, Allyn & Bacon, Boston. Buck, R.; Ginsburg, B. (1991), „Spontaneous Communication and altruism: The communicative gene hypothesis”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage, Newbury Park, California. Bushman, B.; Baumeister, R. (1998), „Threatened egotism, narcissism, self-esteem, and direct and displaced aggression: Does self-love or self-hate lead to violence?”, Journal of Personality and Social Psychology, 75. Byrne, D. (1964), „Repression-sensitization as a dimension
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Babel, București. Chelcea, S. (1997), Vademecum în psihosociologie, Editura INI, București. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2002), Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2003), „Comportament prosocial”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Chelcea, S.; Iluț, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Chelcea, S.; Radu, L.; Ciupercă, C. (2000), „Opinia studenților despre dreptate: justiția socială”, Psihologie socială, 5. Cheuk
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consequences of forced compliance”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 58. Fiedler, F. (1981), „Leadership effectiveness”, American Behavioral Scientist, 24. Fiske, A.P. (1991), „The cultural relativity of selfish individualism: Anthropological evidence that humans are inherently sociable”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage Newbury Park, California. Flament, C. (1997), „Structura, dinamica și transformarea reprezentărilor sociale”, în A. Neculau (coord.), Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași. Fredrickson, B. (1995), „Socio-emotional behavior at the end of college life”, Journal of Bulletin, 117. Freedman, J.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia neînțelegerile și de a rezolva conflictele; soluționarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) și ușurință în comunicare; să te implici cu tact (delicat, atent, politicos) ; să fii prosocial și armonios în grup; să fii cooperant, participativ, serviabil, de nădejde, îndatoritor; să fii democratic în raporturile oficiale, în modul de a-i trata pe ceilalți . Dintre toate aceste 5 laturi sau trăsături ale inteligenței emoționale, Goleman consideră că aspectul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
existență, ci pe baza practicării în comun a unor activități. Acest criteriu de formare a grupurilor este valabil până în clasa a V-a când apare tendința de formare a grupului pe baza unor atitudini comune. Începe ulterior să apară comportamentul prosocial, apare tendința de a-i ajuta pe ceilalți, de a face servicii, și acest comportament crește în intensitate spre adolescență. Ca opus al comportamentului prosocial, apare comportamentul agresiv, prin care intenția manifestă a copilului este de a răni o altă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
tendința de formare a grupului pe baza unor atitudini comune. Începe ulterior să apară comportamentul prosocial, apare tendința de a-i ajuta pe ceilalți, de a face servicii, și acest comportament crește în intensitate spre adolescență. Ca opus al comportamentului prosocial, apare comportamentul agresiv, prin care intenția manifestă a copilului este de a răni o altă persoană sau de a distruge un obiect. (Relevant pentru acest tip de comportament este comportamentul lui Victoraș, prezentat în studiu de caz nr.1., cu
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care se regăsește pregnant experiența de peste 25 de ani Închinați de Maria Constantinescu muncii de selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]