369 matches
-
pe aceeași poziție, e ruptă total de lumea asta pana într-atât încât apare o carte precum Parabolele lui Iisus, scrisă de Andrei Pleșu, unde el ne ofera imaginea un Iisus personal, care n-are nici o legătură cu masele, cu prostimea. Un Iisus al intelectualilor. Spuneți că intelectualii știau de greve. Ce credeți că ar fi trebuit să facă în acele condiții?</b> Să se alieze cu greviștii, asta ar fi trebuit să facă, dar intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
partea maghiarilor, care-i adimeniseră" [sic] "cu gândul că se luptă pentru libertate, egalitate și frățietate. Erau în dieta de la Dobrițin chiar și trei deputați dintre românii din podgorie: Gheorghe Popa, Sigismund Popovici (...) și Sigismund Borlea (...). Mulțimea mare a poporului, prostimea cea cu bun simț, ținea însă cu împăratul." Ioan Slavici, "Amintiri" (fragmente), ediție îngrijită de George Sanda, București 1967.
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
de la sepepiști la sereiști și de la parlamentari la șefii regiilor autonome. Acestora, nimeni nu îndrăznește să le spună "poate la anul vom dispune de mai mulți bani". Nu, pegra cu grade ori titluri parlamentare își satisface nevoile pe loc, lăsând prostimea să viseze la viitorul de aur al omenirii. Când vine însă vorba de profesorime, lucrurile intră în ceață. Având ghinionul unor lideri sindicali fie vânduți puterii, fie prostănaci, angajații din învățământ, deși posedă cea mai multă școală, sunt cel mai
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
dară în toate lunele le plătea; nu putea să zică, cineva căci nu și-au luat-o. Nu era om împrăștietor; toate sămile le căuta înaintea Măriei Sale; și cuvântul ce grăia era grăit și era lăudat de către toți. Era plăcut prostimei, iară boierilor nu atât, căci nu putea să mănânce pe cei mici și săraci, că nu-i suferea Domnul nicidecum. Acest Domn au cumpărat și un loc mare lângă Mitropolie și au pus de l-au îngrădit și au făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și pe cap pune cunună, jucând pre la case, aruncă toți cu apă într-însul, inchipuind cumcă și de la dânsul apă cer, adecă ploaie. Prostimea se înșală la acestea două cumcă ar lua vindecări de toate neputințele sale prin călcarea Cucilor, iară Păpăluga c-ar avea putere să poruncească norilor să ploaie. Precum cred credincioșii că prin atingerea sfinților apostoli s-au dat vindecări celor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fie pentru mine, ani mai târziu, cea petrecută la bordul unui vapor aglomerat care mergea de la Palma de Mallorca la Barcelona. Cabinele erau pline, și am dormit pe punte, unde era o gloată de acei oameni cunoscuți sub numele de prostime, muncitori în salopete de blugi, familii întregi, copii de țâță, fetișcane cu stomac sensibil care vomitau în mare, cântăreți care îi ziceau din acordeon, bătrâni pe lăzile de pe punte --asemeni unor cadavre, sau cufundați în meditație, cu picioare stângace, eliberate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dădeai mâncare unui șobolan care a rezolvat o problemă, ca să-l încurajezi. Între timp, cu buze roșii și cărnoase, râs încruntat și față posesivă, cu nasul imens cu tunelele sale, arăta ca un suveran. Ești și tu ca unul din prostimea de pe mal care le ovaționează pe copilele copte ce vâslesc pe râu? Nici pomeneală. Tu ești o personalitate distinsă. Ești un om sensibil. Printre scursorile ca noi, ce se învârtesc în mascarada omenirii, tu apari ca un înger. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
facă obiect de judecată. Prin acest procedeu s-a instalat frica - societate întemeiată pe teamă. - Și unde o să ajungem? - Am și ajuns, domnule Pavel. Vedeți, din când în când se spune că vine un dezgheț, - de fapt un răgaz ca prostimea să mai tragă aer în piept, adică noi, o înșelare, interval în care arestările se mai răresc sau nu mai au loc, cum e acum de pildă, constatându-se că nu mai sunt necesare închisori pentru că societatea, asta se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Înființaseră un mic corp de armată, care avea dreptul și chiar obligația să pună la punct cu asprime pe cine călca pe de lături. Și uite așa, puteți și voi vedea cum niște oameni cu mințile mai luminate decât ale prostimii din jur au știut să pună pe roate lumea În care Își duceau scurtul trai. Desigur, În colibele lor ascunse după Împrejmuiri ca de cetate se petreceau beții și desfrâuri măiestre, căci legile erau bune numai pentru dobitocii de rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
uite, domnule”, zise calul cu prefăcută mirare, „și eu care credeam că dumnealui a uitat drumul până acilea de n-a mai venit. Ori poate l-a apucat boieria și nu-l mai Îndeamnă gândul să stea de vorbă cu prostimea, ori cine știe...” Fără să Înțeleagă de ce, pe Enin Îl pufni râsul În timp ce se Îndrepta către prietenul său atârnat În nuc ca la abator: „Ce, băi, Canafase, ai făcut vreo drăcie și s-au hotărât ăștia să-ți taie gogoloaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țiganca cea trupeșă râsese de el, de pielea lui albă, de cărnița dulce care ar fi ademenit o grămadă de lipitori și, lucru greu de Îndurat, de boieria și de fudulia lui care nu-i Îngăduiau să se amestece cu prostimea. Ectoraș uitase de teama de lipitori și se bălăcea cu chiote chiar lângă cea care-l chemase, Întărâtându-l și râzând de el. Zbenguiala băiatului se curmase scurt atunci când, pentru câteva secunde, ochii Își proptiseră privirile În pieptul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
energie înzecită, cu o patimă turbată, cu o ură însutită, pentru recâștigarea ,,raiului" care le-a fost luat; pentru familiile lor care trăiau atât de bine și care acum sunt condamnate la ruină și mizerie (sau la muncă ,,simplă"...) de către ,,prostimea mârșavă". Iar explatatorii capitaliști sunt urmați de marea masă a micii burghezii, ale cărei șovăieli și oscilații au fost dovedite de zeci de ani de experiență istorică în toate țările, și care astăzi urmează prole+tariatul, mâine se sperie de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția rațională a oricărui receptor care-și reprezintă indicibilul printr-o evidență. "Naționaliștii nu pierd niciun prilej ca să speculeze pentru ochii prostimii ceea ce prostimea nu știe, și cu o seninătate imbecilă, dacă n-ar fi tendențioasă și vinovată, pentru nepuțința lor și mișcările intelectuale temeinice au inventat cuvântul jidov și derivatele lui, cu care etichetează tot ce răsare înnafară de șanțurile cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția rațională a oricărui receptor care-și reprezintă indicibilul printr-o evidență. "Naționaliștii nu pierd niciun prilej ca să speculeze pentru ochii prostimii ceea ce prostimea nu știe, și cu o seninătate imbecilă, dacă n-ar fi tendențioasă și vinovată, pentru nepuțința lor și mișcările intelectuale temeinice au inventat cuvântul jidov și derivatele lui, cu care etichetează tot ce răsare înnafară de șanțurile cu bozii pe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este un bisturiu, dar ce contează, m-am blindat cu hîrtii care să-mi <<certifice deșteptăciunea>> încă de la <<academia Ștefan Gheorghiu>>. Cine îndrăznește să mă verifice pe mine, eu care sînt blindat cu relații la <<brațul înarmat al poporului >> ?! - Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
bisturiu, dar ce contează, m-am blindat cu hîrtii care să-mi <<certifice deșteptăciunea>> încă de la <<academia Ștefan Gheorghiu>>. Cine îndrăznește să mă verifice pe mine, eu care sînt blindat cu relații la <<brațul înarmat al poporului >> ?! - Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în același timp
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în același timp pe seama <<prostimii>> . “ în marile orașe, în toate localitățile, timp de 23 de ani nu s- a construit mai nimic în folosul obștei, în schimb dealurile din împrejurimi s-au umplut de vile somtuase. ,,Ca niște cretini onorabili așa cum ne pretindem și așa cum
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412 la turnirul de la Buda, dar acești cavaleri sunt sau formează categoria vitejilor, demnitate de ordin militar . Confruntat cu realitățile dure ale războiului purtat și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adunându-se la Mitropolie, de acolo să se dea pe la școli, atât la cele din capitală, cât și de la Episcopii". Școlile deschise după 7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau să „zăbovească la învățătură timp de 9 ani, iar cei de preot până la 20 de ani și mai mult", ceea ce se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuvîntul-cheie Congo, în lapidara sa declarație despre excursia la Ștefănești. N-are nici un fel de importanță stinghereala lui Andone și Dănciulescu în fața microfoanelor, sigur e că acțiunea albastră și-a atins scopul cu un consistent sprijin alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era catalogat de Ion Iliescu drept vătaf. Ce altceva sînt șefii dinamoviști, uniți cu fapta omologului lor provincial prin același mirific produs de carmangerie în maț natural de oaie, care, în România contemporană, dezleagă limbi, îngroapă creiere și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viață de poantele vicepreședintelui desemnat mai întîi de zeii devalizării furnalelor și apoi de brahmanii laminatelor. Ți se acceptă să fii ușor arogant și nici nu poți fi altfel, cîtă vreme îți bei cafeaua la Marriott, privind pe geam cum prostimea aleargă prin prăvălii după parizer ieftin și se zgîiește tîmpă la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta stătător al lui Gigi după mazilirea lui Pițurcă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
enunțurile învecinate, cu unitatea compozițională (alineat, capitol/strofă, scenă etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]