151 matches
-
lui Zogru. De îndată ce acesta îl părăsise, pentru el întâlnirea cu Giulia luase forma unei bagatele. Nu mai era nici urmă din sentimentele pe care Zogru i le sădise. Andrei Ionescu era neatins, ca și când întâlnirea cu Giulia fusese un accident, o prostioară care îi umpluse ziua de ieri. Descoperirea aceasta îi dădea fiori: nu-i rămânea decât să stea aproape permanent în individ și să-l uzeze rapid. Dar moartea lui Andrei Ionescu i-ar fi frânt inima Giuliei. Era zdrobit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Așa s-au întâlnit, au ascultat împreună vorbăria din jurul unei cărți de versuri, apoi au mâncat o înghețată. În zilele următoare, s-a plimbat pe strada ei, a sunat-o și-a închis imediat telefonul, în sfârșit, a făcut toate prostioarele mărunte pe care le face omul îndrăgostit, iar într-o zi a întâlnit-o aproape întâmplător, după ce stătuse cam un ceas în capătul străzii ei, și pentru că se considera pierdut, i-a mărturisit din mers, în timp ce ea privea drept-nainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a luat în brațe ca pe un copil și mi-a dăruit o brățară din lână. Era un fleac. Nu era dintr-un metal prețios sau din fildeș, ceva de valoare. Era doar o brățară făcută din resturi de lână, prostioarele acelea pe care le împletesc păstorii când n-au ce face, când stau la umbra unui copac în căldura de peste zi, din smocuri de lână agățate în mărăcini sau rămase pe jos. Iacob adunase bucățele de lână neagră, albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vocile în cântece de dragoste, care păreau să nu mai aibe număr. Eram intimidată de atâta atenție câtă ni se dădea, cupele se ridicau, erau zâmbete largi și sărutări. Chiar dacă eu și Benia eram totuși prea bătrâni pentru astfel de prostioare, eram încântați ca niște copii și ne mâncam din ochi. Când Meryt s-a aplecat și mi-a spus să nu le mai iau oamenilor șansa de a se încălzi în lumina fericirii noastre comune, am lăsat la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lor e mai mare, gîndesc așa pentru că mi se dă prilejul, nici oamenii lui Dumnezeu nu țin seamă de ceva, legile, vacs, niște convenții, făcute de oameni mai buni, mai răi, ca mine, președintele Americii a semnat Legi În timp ce făcea prostioare cu o asistentă În altar - biroul oval, pătrat, ovar, rahat, președintele Americii e cel mai tare om din lume, eu sînt slab, am mușchi, asta nu Înseamnă putere, eram ca un Adonis, pînă nu demult, nu, acela era efeminat, am
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu calitatea programelor! Geaba, nu e viața d-anțărț, cu frica de PCR și CSS, dar și cu dizidențe involuntare, cu năzbîtii incredibile pentru unul care a apucat acele vremuri și realizează, cu spaimă, ce consecințe puteai suporta dintr-o prostioară! Cenzura, culmea!, stimulează libertatea de expresie, iar sobrietatea oficializată predispune la bufonerii politice. Pentru cei mai tineri, care nu mă cred, voi rememora cîteva asemenea isprăvi, despărțindu-ne de trecut, nu-i așa?, rîzînd... Am avut, cîndva, un director care
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
evrei care și’au luat angajamentul de a munci pentru pregătirea întrunirii publice din 20 aprilie, nu au fost la înălțime (subl.ns.)”. Ceață totală, spunem noi după atâția ani de la debitarea pe o coală albă de hârtie a atâtor prostioare! Probabil, constatarea (scrisă în raport) că „Tov. din Comitetul Central este mulțumit de activitatea depusă până în prezent”, i-a aparținut raportorului, nicidecum tov-ului avocat Davidovici venit tocmai, hăt, de la București! p. „Dl. Gromîko și’a spus cuvântul său greu (...) pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi trebuit două ore la dus și patru la întors! Și... nu au mai fost la nuci. Erau într-adevăr foarte drăguțe și râdeau mult; crede și acum că erau două sfinte, miercuri, joi... și vineri! Nu vă gândiți la prostioare... doar au râs, n-au avut timp de altele! Din ziua aceea nu i-a mai plăcut ce făceau ! Bine că i-au schimbat șeful și a venit Stănică, zis Urzică, căruia îi plăcea la comandamente, iar Laur cu Kenan
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
bomboanele și băuturile acidulate în culori vii. Acele zile de naștere aduseseră cu ele cutii împachetate frumos în hârtie specială, legate cu panglici colorate, sau poate chiar mersul la cinema unde i se dădea voie să mănânce și mai multe prostioare de ronțăit, „doar pe ziua de azi“. Acele zile de naștere fuseseră distractive, magice. Dar acum ziua ei nu făcea altceva decât să-i aducă aminte că era cu un an mai bătrână și că, într-un fel, viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
așeza capul pe pieptul lui, iar el s-ar juca cu părul ei, cuprinzându-i din când în când bărbia cu o mână fermă ca s-o tragă blând spre el să o sărute. Ar râde de tot felul de prostioare, și-ar împărtăși secrete și ar vorbi despre locurile preferate pe care ar dori să le viziteze, sperând, dar neîndrăznind să spună — la urma urmei, era doar prima lor noapte — că într-o zi vor călători împreună să le vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trebuit, având în vedere că toată familia lui Russell venea cu avionul să petreacă sărbătorile la ai ei, dar dorința ei disperată de a închide telefonul întrecea orice în clipa aceea. — Mmmuah! o sărută Russell cu zgomot în receptor, o prostioară de-a lor pe care o făceau întotdeauna când erau departe unul de altul. Leigh îi răspunse la fel, simțindu-se aiurea și ușor enervată, apoi vinovată pentru că se simțea aiurea și ușor enervată. Au închis și ea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
veni în ajutor, dăruindu-mi în locul lor mult doritele patine. Ce-i drept, învățam bine, dar ca să nu fiu exclus de tot din rândul curajoșilor și să fiu îndepărtat din rândul băieților mai răsăriți, nu mă dădeam în lături de la prostioare pentru care doamna mă certa dar nu le spunea părinților neapărat. Știam eu că mă îndrăgește, chiar dacă uneori, ”uitam de temele pentru acasă”, dar nu mă prindea vreodată cu lecția neînvățată. Pe asta mă și bazam. Doar că, la ultima
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
am hotărât, dar să știi că-mi place mult de tot..., șopti fata. Cum? Așa, ca doamna noastră? N-ai văzut că uneori e atât de supărată... Copiii nu sunt ascultători câteodată. Mai fac și prostii... Da, fac uneori și prostioare, dar ce plăcut este să-i înveți povești și jocuri! Este grozav să știi că toți copiii au învățat de la tine atâtea lucruri bune, folositoare în viață! Îi înveți pe copii cum să vorbească, cum să scrie și să cânte
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Mi‑a sărit inima din piept. Scrisesem o povestioară de „ficțiune“ de două mii de cuvinte despre o adolescentă atât de ocupată cu admiterea la facultate, Încât Își ignoră familia și prietenii. Nu‑mi trebuiseră decât vreo două ceasuri ca să scriu prostioara cu pricina, dar mi se păruse că nimerisem binișor combinația necesară de umor și emoție. — Bună! Ce mai faci? Fac bine, mulțumesc. Uite ce e, povestea ta a ajuns la mine la redactare și trebuie să mărturisesc că mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
poate e Pamela sau unul dintre băieți În hol. Dar se dovedi că larma nu avea un motiv anume. Rămase nehotărîtă un minut, mușcîndu-și mîna. Apoi se duse la garderob și deschise ușa. Garderobul era plin cu tot felul de prostioare. Erau cîteva haine vechi de-ale lui Duncan, de cînd era școlar, care atîrnau lîngă rochiile ei; mai erau chiar două sau trei fuste Învechite ale mamei, pe care tatăl ei nu dorise să le arunce. Deasupra stinghiei, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
simțind căldura membrelor ei, felul În care Îi urcă și-i coboară respirația. Dar cu timpul, Își schimbă poziția și se depărtă. CÎnd mîna Îi alunecă peste pijamaua de bumbac a Juliei, gîndul Îi zbură În altă parte - la o prostioară - Îi reveni În minte o pijama pe care a avut-o cîndva, În timpul războiului, și pe care o pierduse. Era o pijama din satin de culoarea perlei: cea mai frumoasă pijama, Îi părea acum, În timp ce stătea singură și intactă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-o sun pe Julie, dar mi-a intrat căsuța vocală. Adevărul e că nu am fost deloc surprinsă. Deși Julie mi-a jurat că se va lăsa de furat când va intra în posesia moștenirii, era exact genul de prostioară pe care l-ar face după cinci minute de plictiseală. Am început să mă îngrijorez doar când, pe la ora 7, m-a sunat Julie în persoană. —Bună, frumușico! Ghici ce mi s-a întâmplat. Am fost arestată. Poți să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național s-a vernisat, pe 26 februarie, o expoziție cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
aceleași: să nu mă depărtez de profesie în conformitate cu realitatea și să-mi traduc gândurile și vorbele celor care mă ascultă. Observ că nu aveți astâmpăr și lucrați în permanență. Ce vă mai proiectați pentru următorii ani? Îmi omor timpul cu prostioare. Fata asta pe care o desenez acum nu are altceva de făcut decât să stea de vorbă cu o lebădă. Ei, poftim! Numai ca să-mi dea mie de lucru. În lucrările dumneavoastră ați pornit întâi de la desene? Să-ți spun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
efervescență a existenței..................................... ...........................................103 Gil Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni..............................122 Gheorghe Neagu, profesor: Mă obsedează
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național s-a vernisat, pe 26 februarie, o expoziție cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aceleași: să nu mă depărtez de profesie în conformitate cu realitatea și să-mi traduc gândurile și vorbele celor care mă ascultă. Observ că nu aveți astâmpăr și lucrați în permanență. Ce vă mai proiectați pentru următorii ani? Îmi omor timpul cu prostioare. Fata asta pe care o desenez acum nu are altceva de făcut decât să stea de vorbă cu o lebădă. Ei, poftim! Numai ca să-mi dea mie de lucru. În lucrările dumneavoastră ați pornit întâi de la desene? Să-ți spun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
efervescență a existenței..................................... ...........................................103 Gil Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni..............................122 Gheorghe Neagu, profesor: Mă obsedează
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
orașe într-unul singur. Mirel 15 ianuarie 2006 Am găsit această carte poștală pe unul din rafturile dulapului de la biroul meu din Casa Albă. Mi-a fost trimisă drept material publicitar de către Delegația Comisiei Europene la București, alături de alte mici prostioare (pixuri, brelocuri, insigne, stegulețe), pe care le-am răspândit care încotro. Erau și două tricouri albastre, pe care, evident, le-am păstrat. Produse în China, de cea mai proastă calitate, albastre cu steluțele celebre într-o parte, mult mai proaste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național s-a vernisat, pe 26 februarie, o expoziție cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]