370 matches
-
sala Taranne un curs de economie politică, pe care l-a urmat degrabă elita tinerimii din școli. Dar revoluția din februarie, care a izbucnit între timp, a venit să deturneze brusc cursul lucrărilor sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din baricadele lui Februarie. Bastiat s-a întors împotriva acestui nou adversar și l-a combătut pe domnul Louis Blanc și ideile sale cu aceeași ardoare, cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
menținerea instituțiilor pe care reprezentanții țării le acceptaseră printr-un acord unanim. Avea încredere în sufragiul universal și nu a vrut deloc să consimtă la restrângerea sa. Cu toate acestea, el nu ascundea pericolul pe care erorile general răspândite ale protecționismului și comunismului puteau să le inducă unei țări în care masele fuseseră deodată chemate să se guverneze ele însele. De asemenea, el folosea puținul de forțe și de viață care îi mai rămânea ca să le lumineze privind drepturile și interesele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a se închide grăbit, vai!, cu Ce se vede și ce nu se vede. În aceste mici scrieri, în care noțiunile elementare ale economiei politice și ale dreptului natural se găsesc expuse cu o orbitoare claritate, unde falsele doctrine ale protecționismului și comunismului sunt respinse cu o vervă inimitabilă, Bastiat se străduia să dea maselor, emancipate de abia o zi, luminile care le erau indispensabile pentru a practica bine self-government-ul; el le arăta stâncile redutabile pe care ignoranța prezumțioasă putea să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sărăcie și aceasta este calea creării de bogăție prin intermediul pieței libere. Termenul "țară în curs de dezvoltare" este frecvent utilizat în mod greșit când este aplicat națiunilor ale căror guverne au respins piețele în favoarea planificării centralizate, proprietății de stat, mercantilismului, protecționismului și privilegiilor speciale. Astfel de națiuni nu se dezvoltă, în fapt, deloc. Națiunile care se dezvoltă, fie că încep dintr-o poziție relativ bogată, fie că încep dintr-o poziție mai săracă, sunt cele care au creat instituțiile legale ale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
demonstrat economiștii (precum laureatul premiului Nobel, Milton Friedman), de o contracție masivă și bruscă a masei monetare de către United States Federal Reserve System 77, care urmărea o serie de obiective politice. Această contracție generală a fost apoi adâncită de avântul protecționismului, care a extins suferința la nivel mondial, și mult extinsă de programe precum National Recovery Act78, programe care au menținut prețurile agricole ridicate (distrugând cantități uriașe de produse agricole și restrângând oferta) și alte programe ale "New Deal", al căror
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceștia coborând din rândul claselor de sus în rândul claselor mijlocii. Societățile bogate sunt pline de oameni de succes care au lăsat în urmă țări în care piețele sunt sever restricționate sau obstrucționate de favoruri speciale pentru cei puternici, de protecționism și de monopoluri mercantiliste și controale de prețuri, în care oportunitățile de reușită pe piață sunt limitate. Ei au părăsit acele societăți cu puține bunuri asupra lor, sau fără niciun bun, și au reușit să obțină succes în societăți mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
circumstanță în 1848, ales deputat în anul următor, este cel care întemeiază în 1842 "Comitetul industriei", cunoscut și sub numele de "Comitetul Mimerel", care își va schimba numele în 1846 în "Asociația pentru Apărarea Muncii Naționale" având ca scop apărarea protecționismului și combaterea ideilor liber-schimbiste în vogă în Anglia și susținute de Bastiat și restul economiștilor în Franța. În epocă, Mimerel este reprezentantul principal al colbertismului, curent care nu va dispărea niciodată complet din gândirea economică franceză. Va deveni senator pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
n. tr.). ----------------------------------------------------------------------- EFECTELE GENERALE ALE INCERTITUDINII Introducere 4 1 RADU NECHITA Prefață la ediția în limba română FRIEDRICH A. HAYEK Prefață FRÉDÉRIC BASTIAT Statul Ce se vede și ce nu se vede Proprietate și lege Justiție și fraternitate Bani blestemați! Protecționism și comunism GUSTAVE DE MOLINARI Necrolog TOM G. PALMER Postfață
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
industriei noastre. Aceia care a studiat de aproape aceste două acte au putut remarca desigur că ele nu sânt nici prea liberale nici prea despotice, că ele nu repos nici pe liberul schimb în adevăratul înțeles al cuvântului, nici pe protecționism până la prohibițiune. Adevăratele baze asupra cărora repos aceste acte sînt: liberul schimb combinat cu protecționismul, de unde rezultă că industriile noastre încă slabe sau în ajun de a se întemeia sânt protegiate și acele întemeiate și care nu se mai tem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că ele nu sânt nici prea liberale nici prea despotice, că ele nu repos nici pe liberul schimb în adevăratul înțeles al cuvântului, nici pe protecționism până la prohibițiune. Adevăratele baze asupra cărora repos aceste acte sînt: liberul schimb combinat cu protecționismul, de unde rezultă că industriile noastre încă slabe sau în ajun de a se întemeia sânt protegiate și acele întemeiate și care nu se mai tem de nici o concurență străină, asigurate printr-o deplină libertate de comerciu, cu un cuvânt, cerealele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvânt, cerealele noastre de esemplu care nu se tem de nici o concurență în țara noastră sânt regulate prin menționatele tratate pe baza liberului schimb, și zaharul, sau mai bine industria zaharină care e încă în ajunul nașterii ei, pe haza protecționismului. Zaharul, care, după tarifele turcești până mai alaltăieri în vigoare, plătea o vamă de 7 1/4 la sută, la import sau 5 franci 25 centime de suta de kilo, astăzi după convențiunea rusă si austro-ungară plătește 28 */100 la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conformeze viziunii idealiste asupra lumii. Criza economică mondială (1929-1933) a pus capăt sistemului monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus la prăbușirea cooperării economice internaționale. În loc să fie un regim al comerțului liber, sistemul economic internațional se caracteriza prin: protecționism, adică o politică națională ce privilegia piețele și producătorii autohtoni; și prin mercantilism, adică o politică ce subordona economia scopurilor politicii externe a țării respective. Încercările individuale de a exporta problemele economice cu ajutorul politicilor de genul "aruncă în curtea vecinului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în care funcționa sistemul monetar internațional, ci și recunoașterea oficială de către Statele Unite a faptului că poziția lor de putere era amenințată. După criza din 1973, observatorii au început să pună în legătură presupusa eroziune a puterii americane cu recesiunea și protecționismul crescînd. Cercetătorii americani au început pentru prima oară să aplice analiza declinului puterilor la propria țară. Criza petrolului și influența din ce în ce mai mare a armelor economice au transferat soluțiile economice în aria politicii de nivel înalt, adică a problemelor diplomației și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
decalajul dintre state. În fine, comerțul pare subsidiar în raport cu producția și finanțele. Accentul pus pe comerț și ideea atît de populară acum de blocuri comerciale a devenit un anacronism (Strange 1989: 258). Comerțul din interiorul firmelor și sursele internaționale fac protecționismul costisitor pentru firmele locale. De asemenea, alianțele strategice dintre firme reduc probabilitatea războaielor comerciale. Problema intrării pe piață este agravată și datorită faptului că un mic grup de oameni controlează cunoașterea necesară și tehnologia: "civilizația afacerilor internaționale", cu oamenii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
referă la o mare varietate de teorii care debusolează, cu mai multă sau mai puțină ușurință, cîmpul alegerilor și, prin urmare, al responsabilităților pentru consecințe. Teoriile din economia internațională, de exemplu, manifestă o înclinație pentru chestiuni de comerț (și pentru protecționism) atunci cînd descriu situația de după criza petrolului, ignorînd importanța banilor și a finanțelor. Unul dintre motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
urm.). Absolvind de vină sistemul economic, teoriile din economia internațională susțin de fapt politica guvernului american. Evitînd argumentele legate de bani, privință în care autoritățile americane au fără îndoială puterea și responsabilitatea cea mai mare, accentul pe comerț și noul protecționism larg răspîndit împart responsabilitatea și distrag atenția de la managementul financiar deficitar al SUA (Strange 1985: 6). Totuși, atît marea criză din anii '30, cît și stagflația din anii '70 și '80 au fost provocate în primul rînd de proasta administrare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
SUA (Strange 1985: 6). Totuși, atît marea criză din anii '30, cît și stagflația din anii '70 și '80 au fost provocate în primul rînd de proasta administrare a furnizării și distribuției creditului, precum și de incertitudinea monetară, și nu de protecționism (1986b). Mai general, Strange atacă tendințele cercetătorilor americani de a se descotorosi de vină: dacă ceva nu merge bine, este din cauza războiului din Vietnam, a generozității guvernului SUA față de aliații săi, a nevoii de lichidități a sistemului Bretton-Woods, a șocului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
obiective sau nu, nu alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi conferea atribute de virilitate și hotărâre, caracteristici opuse femininului. Această virilitate era „strâns legată de toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de a Îndeplini munca sa cu Încăpățânare contra vânturilor și valurilor”.<footnote Ibidem, p. 84. footnote> Din acest model, pot rezulta o serie de comportamente, cum ar fi: izolarea, retragerea În familie sau Într-un cerc de cunoscuți, tendințe spre protecționism, pasivitate, dar și, uneori, reacții violente contra a ceea ce se consideră a fi o injustiție. 2) În special În anii ’60 s-a format o nouă mentalitate, denumită „Munca-Datorie”, generată după reconstrucția postbelică și expansiunea industrială ce a Început să
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și Andreea Mantea, despre divorțurile cu scântei dintre Monica și Iri, sau focoșii Oana cu Pepe, au discutat în spatele ușilor închise, despre cu totul alte chestii pe care presa mondială le-a luat în serios prin titluri ca: „războiul valutelor", „protecționism și absența unei colaborări reale", „sunt în joc milioane și milioane de locuri de muncă", „chinezii invadează lumea cu lichidități", „dolarul e pe făraș", „ONU nu mai există, există doar G8 și G20" și alte chestii din astea. Deci după cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
absurd, că societatea liberei concurențe are limitele sale. Atunci când sunt în joc interesele sale, în același timp familiale și economice, burghezia nu ezită să desfidă logica pieței în propriul său avantaj. Vedem atunci dezvoltându-se în câteva spații separate un protecționism urban cu totul remarcabil, condiție a păstrării avantajelor obținute. Proces pe care îl regăsim și în cazul locurilor de vilegiatură. Locurile de vilegiatură Invenția călătoriei și a sejurului de agrement este meritul claselor înalte, a căror inițiativă în acest domeniu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat necesitatea stimulării comerțului exterior și a protejării negustorilor autohtoni pentru dezvoltarea ramurilor de producție destinate preponderent exportului, prin subvenții bugetare și prin intermediul măsurilor protecționiste (taxe vamale de import). De asemenea, au fost dezvoltate politici de menținere a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
stârnite și o serie de proteste împotriva liberalismului economic cât și asupra suportului său teoretic reprezentat de teoria costurilor de producție comparative și a avantajelor relative din comerțul internațional. Ca o reacție la teoria lui Ricardo a apărut ulterior teoria protecționismului în comerțul internațional. Protecționismul are la bază două argumente esențiale: posibilitatea pentru o națiune de a-și înfăptui autonomia economică și necesitatea de a rezerva piața internă firmelor producătoare autohtone. În Germania, Friedrich List5 (1789-1846) a criticat teoria liberalismului clasic
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de proteste împotriva liberalismului economic cât și asupra suportului său teoretic reprezentat de teoria costurilor de producție comparative și a avantajelor relative din comerțul internațional. Ca o reacție la teoria lui Ricardo a apărut ulterior teoria protecționismului în comerțul internațional. Protecționismul are la bază două argumente esențiale: posibilitatea pentru o națiune de a-și înfăptui autonomia economică și necesitatea de a rezerva piața internă firmelor producătoare autohtone. În Germania, Friedrich List5 (1789-1846) a criticat teoria liberalismului clasic pentru că a fost ignorat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de a-și înfăptui autonomia economică și necesitatea de a rezerva piața internă firmelor producătoare autohtone. În Germania, Friedrich List5 (1789-1846) a criticat teoria liberalismului clasic pentru că a fost ignorat rolul pozitiv al statului în economie și funcția esențială a protecționismului în ceea ce privește dezvoltarea forțelor productive și a industriei unei națiuni care implică protecție împotriva concurenților externi mai puternici. În opinia lui List protecționismul reprezenta singura alternativă reală și pozitivă pentru țările cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzut. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]