447 matches
-
nu mi-am părăsit solitudinea pentru a urmări o modificare parțială a tarifelor, care ar fi implicat adeziunea mea la această falsă noțiune conform căreia legea este anterioară proprietății, ci pentru a zbura în ajutorul principiului opus, compromis de regimul protecționist; pentru că eram convins că proprietarii funciari și capitaliștii sădiseră ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
devreme la o astfel de victorie parțială? Dar cât ar fi degajat și protejat aceste triumfuri, de altfel efemere, principiul Proprietății, pe care noi înșine l-am fi ținut în umbră și scos înafara cauzei? O repet, ceream abolirea regimului protecționist, nu ca o bună măsură guvernamentală, ci ca o măsură de justiție, ca realizarea libertății, o consecință riguroasă a unui drept superior legii. Ceea ce doream în fond, nu trebuia să disimulăm în formă. Se apropie timpul când se va recunoaște
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fugit, munca a fost suspendată, fierăstrăul și ciocanul s-au oprit la mijlocul operei lor, ca și cum un curent electric funest și universal ar fi paralizat dintr-o dată inteligențele și brațele. Și de ce? Pentru că principiul proprietății, deja compromis, în esență, de către regimul protecționist, a resimțit noi zguduiri, consecințe ale celei dintâi; pentru că intervenția Legii în materie de industrie, și ca mijloc de a pondera valorile și de a echilibra avuțiile, intervenție a cărei primă manifestare a fost regimul protecționist, amenință să se manifeste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în esență, de către regimul protecționist, a resimțit noi zguduiri, consecințe ale celei dintâi; pentru că intervenția Legii în materie de industrie, și ca mijloc de a pondera valorile și de a echilibra avuțiile, intervenție a cărei primă manifestare a fost regimul protecționist, amenință să se manifeste sub mii de forme cunoscute sau necunoscute. Da, o zic cu glas tare, proprietarii funciari, cei care sunt considerați proprietari prin excelență, sunt cei care au zguduit principiul proprietății pentru că ei au făcut apel la lege
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ne mirăm de acest lucru, ar trebui să ignorăm inima omenească, resorturile sale secrete și ce înclinație are pentru a se transforma într-un abil cazuist. Nu, domnule, nu ardoarea luptei m-a făcut să văd sub acest unghi doctrina protecționistă, ci dimpotrivă, tocmai pentru că o vedeam sub acest unghi înainte m-am angajat în această luptă 56. Vă rog să mă credeți; a extinde puțin comerțul nostru exterior, rezultat accesoriu care, cu siguranță, nu merită disprețuit, nu a fost niciodată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a fi drept, nu are conștiința de sine și a implicațiilor sale, era pe punctul de a ne copleși. Mi s-a părut că acest Comunism (căci există mai multe specii) se prevala într-o manieră foarte logică de argumentația protecționistă și se mărginea la a trage concluziile. Ca urmare, mi s-a părut util să îl combat pe acest teren; căci, deoarece acest Comunism se înarma cu sofismele propagate de către comitetul Mimerel, nu era nicio speranță de a-l învinge
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de muncă. Vă rog să remarcați bine că în argumentația sa domnul Billault n-a avut deloc gândul de a vă aplica o ironie sângeroasă. Nu este vorba de un Liber-schimbist deghizat care se complace în a face palpabile inconsecvențele Protecționiștilor. Nu, domnul Billault este el însuși un protecționist bona fide. El aspiră la nivelarea averilor prin intermediul legii. Pe acest drum, el judecă acțiunea tarifelor ca fiind utilă; și întâlnind ca obstacol Dreptul de proprietate, sare peste el, așa cum faceți și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în argumentația sa domnul Billault n-a avut deloc gândul de a vă aplica o ironie sângeroasă. Nu este vorba de un Liber-schimbist deghizat care se complace în a face palpabile inconsecvențele Protecționiștilor. Nu, domnul Billault este el însuși un protecționist bona fide. El aspiră la nivelarea averilor prin intermediul legii. Pe acest drum, el judecă acțiunea tarifelor ca fiind utilă; și întâlnind ca obstacol Dreptul de proprietate, sare peste el, așa cum faceți și dumneavoastră. I se arată apoi Dreptul la muncă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
am lăsa să faci ce vrei [laissez-faire]! Așa cum o spuneați de o manieră foarte judicioasă la tribună, nu se poate spune și încă mai puțin scrie totul deodată. Trebuie bine înțeles că eu nu examinez aici latura economică a regimului protecționist; nu cercetez încă dacă, din punct de vedere al avuției naționale, el face mai mult bine decât rău sau mai mult rău decât bine. Singurul lucru pe care vreau să îl demonstrez este că acesta nu reprezintă altceva decât o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
soliditate a judecății și aceeași rectitudine a spiritului, ce contrast între forma greoaie și rigidă a primului și alurile vii și spontane ale celuilalt! Cu ce vervă plină de îndrăzneală și de malițiozitate declara economistul nostru război dușmanilor săi naturali, protecționiștii! Ce feste bune juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mutilat opera mai târziu, acest spirit renăștea tânăr, vivace și arzător. Guvernul s-a emoționat un pic; dar cum propaganda liber-schimbiștilor era cu totul pașnică, cum era de altfel destul de ușor de a opune ca o contra-pondere exigențelor intratabile ale protecționiștilor, i-a lăsat în pace. Ministrul de interne, domnul Duchâtel, a mers chiar până acolo încât a adresat unui reprezentant al Asociației bordeleze aceste cuvinte încurajatoare: Fiți puternici și vă vom susține! Era deci vorba de a deveni puternici; Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică comercială protecționistă și sub protectoratul său propriu și al nimărui altcuiva ar conținea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată. "Post" se teme că ne-am sparge capetele de a doua zi. Ei și? Noi ne-am bate, noi ne-am împăca. Cred
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mândriei și al deșertăciunei, căci fără a fi ei înșii un pericol esențial pentru naționalități, prin complicitatea cu elementul austriecesc se pierd pe ei și pe toți împreună. Sau cred maghiarii că unor populații proletarizate nu le-ar conveni umbra "protecționistă" a sfintei Rusii, care să-i mântuie de robia Occidentului? Sau cred că regimentele de scribi, vânători de funcții și advocați șmecheri vor rezista unor puteri de o cumplită realitate? Dar oare trebuie o caracterizare mai bună a simulacrului de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vadă câtă analogie este între starea noastră și starea lor și cum ei sunt jertfa apropiată, iar noi cea probabilă a negrei speculațiuni dinspre Apus, a vecinicei nopți naționale dinspre Răsărit. Dacă maghiarii, prin spirit de dreptate înlăuntru, prin sistemul protecționist în afară, nu vor asigura lor și naționalităților un trai vrednic de ființe omenești, atunci o vor face aceasta alții, numai atunci - adio dulce limbă ungurească! Atunci cuvintele lui Szechenyi: "Ungaria n-a fost, ea va fi abia", vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avut loc între turci și muntenegreni, dar pân - acuma fiecare din părți își atribuie șie victoria. [29 mai 1877] SERBIA ["DIN BELGRAD... Din Belgrad primim știrea telegrafică că Scupcina va dizbate un proiect de lege care regulează un sistem vamal protecționist. Dorim tot succesul posibil guvernului sârbesc pentru a-și realiza această escelentă idee. Serbia va fi cea dendîi care va rupe-o definitiv cu liber - schimbismul superficial și ruinător care istovește puterile tuturor popoarelor din valea Dunărei de Jos. [29
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestor decenii, criza economică mondială a afectat Franța mai târziu decât alte țări, este adevărat, dar, totuși, din cauza confruntărilor politice și sindicale, infrastructura economică s-a slăbit, iar Franța a rămas în urma țărilor capitaliste avansate precum SUA și Germania. Politicile protecționiste și stagnarea acelor ani a exacerbat în continuare această stare de slăbiciune.11 Înfrângerea de către Germania în 1940, și în consecință, ocuparea unei părți a Franței și instalarea regimului marionetă de la Vichy al mareșalului Pétain, au adâncit sentimentul de umilință
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de producție, controlul prețurilor, etc. Politici intervenționiste pentru promovarea campionilor naționali și pentru protejarea industriilor în declin Intervalul cuprins între anii 1970 și 1980, caracterizat prin recesiune și puternice tensiuni economice și sociale, a generat politici sectoriale puternic intervenționiste și protecționiste. A fost o perioadă în care politicile industriale ale statelor europene au urmărit: a) susținerea câștigătorilor - a acelor firme care au înregistrat avantaje competitive pe piețele europene și mondiale; b) protejarea anumitor industrii naționale aflate în declin. Este deci vorba
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a continuat și în anii recenți. De pildă, faptul că de mai bine de treizeci de ani industria ICT nu a putut să își îmbunătățească poziția competitivă pe piața mondială, în ciuda eforturilor susținute de la nivel european, se poate datora măsurilor protecționiste față de această industrie, care au dispărut numai în decursul anilor 1990. Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
constatat că cea mai "serioasă piedică" în calea dezvoltării comerțului pașnic cu țările comuniste europene era interdicția referitoare la acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Comitetul a declarat că "învestirea președintelui cu dreptul de a acorda sau retrage acest tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească mai eficient comerțul ca instrument de modelare a relațiilor noastre cu aceste țări". Comitetul a acceptat necesitatea unei distincții între această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și clauza acordată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care și politica americană de comerț exterior. Un grup de acțiune desemnat de către Nixon i-a prezentat acestuia concluziile la care ajunsese, pe 31 ianuarie 1969. În esență, raportul nu recomanda prea multe schimbări. Deși Administrația dorea liberalizarea comerțului, presiunile protecționiste interne erau foarte puternice. Creșterea inflației și sporirea balanței deficitului monetar făceau dificilă reducerea barierelor comerciale pentru importuri. Raportul admitea, totuși, că noua Administrație trebuia să facă o declarație prin care să-și expună "noua perspectivă" asupra comerțului extern. Grupul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea de consilier al președintelui în afacerile economice internaționale. La prima sa ședință în calitate de președinte al CPEI, Flanigan a arătat că intenționează să continue linia politică a lui Peterson. Nu se întrevedeau măsuri comerciale noi pentru anul în curs. Congresmenii protecționiști se raliaseră deja la Legea pentru comerțul exterior și investiții din 1972. Cunoscută sub numele Proiectul de lege Burke-Hartke, aceasta sporea șansele instituirii unui sistem vamal protecționist și autoriza dividende de import substanțiale 1476. Flanigan nu vedea de ce le-ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Peterson. Nu se întrevedeau măsuri comerciale noi pentru anul în curs. Congresmenii protecționiști se raliaseră deja la Legea pentru comerțul exterior și investiții din 1972. Cunoscută sub numele Proiectul de lege Burke-Hartke, aceasta sporea șansele instituirii unui sistem vamal protecționist și autoriza dividende de import substanțiale 1476. Flanigan nu vedea de ce le-ar da apă la moară protecționiștilor. Și, în plus, 1972 era anul alegerilor prezidențiale și el nu-l considera ca fiind momentul cel mai potrivit pentru introducerea unor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legea pentru comerțul exterior și investiții din 1972. Cunoscută sub numele Proiectul de lege Burke-Hartke, aceasta sporea șansele instituirii unui sistem vamal protecționist și autoriza dividende de import substanțiale 1476. Flanigan nu vedea de ce le-ar da apă la moară protecționiștilor. Și, în plus, 1972 era anul alegerilor prezidențiale și el nu-l considera ca fiind momentul cel mai potrivit pentru introducerea unor legi noi și îndrăznețe. În 1972, CPEI avea să-și concentreze eforturile atît asupra elaborării noilor legi comerciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nixon și Mills refuză să acționeze. Parcă pentru a înrăutăți situația, pe 23 martie, Peterson îl informă pe Flanigan că Departamentul Comerțului nu va lua nici o hotărîre în privința Clauzei pînă cînd președintele nu-și va fi formulat legea privind reforma protecționistă. Mai mult decît atît, discuțiile cu membrii Comitetului de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților relevau faptul că președintele Mills nu avea nici cea mai mică intenție de a susține audieri pentru Clauză sau comerțul Est-Vest înainte de a primi noile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a obține Clauza din partea Washingtonului, în viitorul apropiat. Wilbur Mills a refuzat cererile Casei Albe de a autoriza acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Uniunii Sovietice. El nu voia ca această clauză să se adauge "colac peste pupăză" la măsurile protecționiste aflate în atenția Congresului 1505. Dacă Mills era insensibil la presiunile Casei Albe pentru Moscova, congresmenii aveau să fie și mai puțin receptivi la presiunile pentru Clauza României. Conștient de faptul că Ceaușescu era, probabil, dezamăgit de evenimentele recent petrecute
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]