141 matches
-
sus-zisul Consulat General: „Mă grăbesc a vă informa că consulul general american din Moscova a rugat telegrafic pe ambasadorul american din Petrograd să convoace de urgență conferința tuturor Aliaților cu privire la transportul Tezaurului și valorilor. Trebuie cerută în același timp și protecțiunea Puterilor neutre în cazul unei evacuări a Moscovei, spre a putea duce Tezaurul și valorile". Ministru, /ss/ Indescifrabil 40 1917, noiembrie 28/decembrie 11, Iași. Telegrama nr. 25.194 trimisă de ministrul de Finanțe, N. Titulescu, ministrului României la Petrograd
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Băncii Naționale, stocul deja imprimat de bilete, în valoare de 40.000.000 împreună cu clișeurile lor, sânt în întregime sechestrate de bolșevici; consulul nostru general, pierzându-și calitatea sa oficială, nu mai poate oferi nici depozitelor, nici naționalilor noștri, nici o protecțiune eficace. De acord cu domnii Capitanovici, reprezentantul Băncii Naționale, și C. Ionescu, reprezentantul Ministerului de Finanțe, se încheie un proces-verbal - la 7/20 februarie 1918 -, și cheile tuturor depozitelor noastre sânt încredințate domnului E. Labonne, consul general al Franței, spre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai fi nevoie, în momentul restituirii lor, decât de verificare acelora dintre lăzi cari vor prezintă urme de violență: 2) că restituirea Tezaurului se va face numai pe baza unor depline puteri speciale ale Băncii Naționale (subl. ns., V. M.). Protecțiunea intereselor și supușilor români în Rusia fiind acordată Franței, în urma rupturii relațiunilor diplomatice ruso-române, ambasadorul francez la Petrograd, domnul Noulens, informează pe consulul său din Moscova (telegrama No. 17 din 1 februarie 1918) că „Tezaurul român depus la Kremlin a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se va reclama, în momentul ridicării depozitelor noastre, o taxă de păstrare foarte mare. În ultimul timp - iunie 1918 - s-au făcut demersuri pe lângă Diviziunea politică germană din București pentru ca Ambasada germană din Moscova să fie rugată a lua sub protecțiunea sa atât Tezaurul, cât și depozitele Băncilor noastre, spre a putea scăpa de amenințările continue și jefuirea avutului nostru de către bolșevici. În sfîrșit, ultima știre adusa la Paris, de către fostul gerant al Băncii de Stat, domnul Zaremba, destituit de bolșevici
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Foștii noștri Aliați, care ne-au garantat - după propria noastră mijlocire - integritatea acestor valori, asumându-și ca gaj pentru împrumuturile acordate un dreptul de proprietate asupra lor; ei dețin poate, încă și cheile tuturor depozitelor; 2) Germanii, la a căror protecțiune tot noi am apelat în timpul din urmă și care n-ar fi de mirare să vină în conflict cu cea de care ne bucuram înainte; 3) Sovieturile bolșevice, în mâna cărora depozitele noastre se găseau de fapt și care nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
răspunsul. De atunci n-am mai răspuns salutului domnului Tzigara. Mackensen, după ce a luat cunoștință de scrisoare, a trimis o anchetă la Herești și, constatându-se adevărul, a anulat internarea noastră acolo. Furios însă că am invocat proclamațiunea lui pentru protecțiunea populației Bucureștilor și a averii noastre, s a publicat o ordonanță hotărând 3 000 lei amendă și șase luni închisoare cui va mai menționa într-o petiție acest articol al proclamației. În acest interval ne soseau tot felul de știri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Biata maica Profira era energică, foarte inteligentă, cu o cultură bisericească unilaterală, dar solidă, mândră de mănăstirea ei și doritoare de a-i păstra prestigiul până în cele mai mici amănunte ale cultului. Avea multe cunoștințe în lumea din București și protecțiuni serioase. Nu lipsea niciodată de la bise rică, chiar în timpul ultimei boli. Făcuse îmbunătățiri și visa să refacă clopotele luate de germani și să repare clopotnița. Regreta viața mănăstirească din copilăria ei, mai severă ca acum, și masa în comun la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai puțin nete (operație / operațiune, rație / rațiune etc.). Linia dominantă de evoluție în limba literară a cunoscut totuși modificări destul de surprinzătoare, petrecute într-un timp relativ scurt: textele culte din anii 1900-1940 abundă în forme terminate în -țiune (de exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
la gîndul că aseme-nea tipuri se pot înmulți și căpăta un rol însemnat în viața socială. Însă din personajele literare menționate unul e criminal scăpat din ocnă, apoi prins și reinternat, altul un ciocoiaș scăpătat, care își începe cariera sub protecțiunea ucigașilor și a pungașilor și isprăvește ca un elegant "pește" de lumea mare, al treilea după ce se însoară cu o babă bătrînă șsicț și bogată, amorezată de el, cade sub lovitura unui glonte răzbunător al moralei. Fantazia lui Balzac și
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
poartă semnătura lui Titu Maiorescu 4. Tot în 1913, în urma unei cereri, Biroul Controlului Străinilor din subordinea Prefecturii Capitalei îi eliberează lui Oscar un document prin care "se certifică de noi că, d-sa nu s-a bucurat niciodată de protecțiune străină și că este supus român". O vocație a "asimilării", deci, vocație de care va vorbi și fiul său în textele memorialistice: "A făcut războiul și a fost decorat*. Cetățenia a dobândit-o prin lege specială votată de parlament înainte de
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
ar trebui să reducă pe căile sale ferate taxele de călătorie la 1/ 2 sau 2/ 3, ci prin anume convențiuni cu Austria ar trebui să obțină și de la ea reducțiuni. Afară de aceste sacrificii financiare sunt de trebuință măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E din nenorocire adevărat că, antipatia instinctivă contra unei inteligențe superioare ar da loc la escese varii. Contra acestor escese cată a se lua din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Numărul consulilor germani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constata că delegații comitetului central de inițiativă din Iași și ai comitetelor din districtele de peste Milcov, rugîndu-se, după însărcinarea comitenților (în număr de 600) de a li se acorda o audiență la Maiestatea Sa Regele, pentru a solicita înalta Sa protecțiune în favorul intereselor agricole și economice din Moldova, această audiență li s-a refuzat. D. Mareșal al Curții, luând ordinele M[aiestății ] Sale, a fost însărcinat de a pune în vederea delegațiunii nu o lege, nu un text constituțional, nu un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
realitate nu este vorba nici de merit, nici de muncă. E vorba de favori politice, e vorba că cineva e persona grata sau nu în ochii guvernanților, e vorba de ceea ce zice cu sfială un membru al majorității docile, de protecțiune și favoritism. Acesta e răul care ridică nulitățile în sus, care preface spirite de mâna a doua ce, plătite conform muncii lor, ar rămânea oneste și folositoare, în tripotori politici, în reputații uzurpate, în ambiții nejustificate prin nimic, acesta e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asemenea. E fără îndoială neliberal și neegalitar de-a scumpi prin măsuri protecționiste, chiar pentr-un timp mărginit, obiectele industriale, căci prin scumpire ele devin accesibile numai numărului mic al acelor bogați și neaccesibile oamenilor mai săraci. Iată dar că protecțiunea favorizează inegalitatea și restrânge libertatea omului sărac de - a - și satisface cu banii munciți de el necesitățile 177 {EminescuOpXIII 178} sale, de-a cumpăra obiectele pe piața cea mai favorabilă lui, pe cea mai ieftină, pe cea străină. Afară de asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care un partid le profesează. "Romînul" nu se sfiește chiar a parafraza o metaforă întrebuințată de noi tocmai în favorul educațiunii industriale: E ceva firesc ca un copil să nu se poată lupta în contra unui bărbat; el are nevoie de protecțiune până ce să ajungă bărbat, ca să se lupte cu bărbații. Aruncîndu-l deodată în luptă [î]l vom ucide. Aceștia sunt termeni întrebuințați de noi în aceeași materie pe care o discută "Romînul" în polemica sa actuală. Daca însă din punct de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vot, cu privire la tristul erou al zilei, ne interesăm astăzi, ci de veleitățile de independență față cu "Vizirul" ce s-au manifestat deodată în sânul maturului corp. Nu mai era un mister pentru nimeni că d. Brătianu luase sub înalta sa protecțiune pe ministrul de război acuzat că a fost mituit de ovrei ca cel mai de rând membru al partidului roșu. Faptul era de o gravitate fără seamăn și cel mai elementar bun simț impunea în mod imperios atât protectorului cât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inofensivă, daca privim statul cu care se încheie, să devie esențial alta daca se va încheia cu alt stat în aceeași formă și cu acelaș text. Art. 11 al Constituțiunii zice: Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de lege persoanelor și averilor în genere. Credem că nici o punere la cale internațională nu poate și nu trebuie să zădărnicească acest principiu constituțional. Sub numirea de "străinii aflători pe pământul Romîniei" se cuprind în cazuri multe românii din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poporului nostru, ci ai omenirii întregi, iar când se-ntorc înapoi doza lor de cunoștințe e atât de neînsemnată încît mai nici unul nu e în stare de-a se hrăni prin munca sa proprie, ci trebuie să aibă recurs la protecțiunile politice ale coruptei noastre demagogii, trebuie să se închine la d-alde Brătianu și C. A. Rosetti cari, în schimb cu o absolută renunțare la orice demnitate personală sau convingere, le aruncă cîte-un os ori două, liniștindu-le astfel toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel proclamat de d. Grădișteanu în fața Regelui? Se 'nțelege; c-o deosebire caracteristică: Basarabia, această a patra dintre mărgăritarele ce lipsesc Coroanei române, senatorul anexioman n-a pomenit-o deloc. În Iași substratul politic e rusofil (? ), aci domnește evangelia despre protecțiunea puternică a țarului drept - credincios căruia România trebuie să i se arunce în brațe din momentul în care s-ar isca un război între Rusia și Austro-Ungaria. Astfel ne vestiră foile române mai deunăzi și-n acest chip s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
es. ar putea deveni și mai delicioasă cu concursul său. Cât despre laturea materială - cea spinoasă atât a întregului lucru cât și a acestei scrisori - ea-și are două părți cam binișor deosebite, în privirea cărora nu mă tem ca protecțiunea d-voastre nu i-ar putea fi întrucîtva de folos. Aceste două părți sînt: localul și biletele. Localul va fi, cred, sala Conservatoriului și, dacă cunoștințele d-voastre cu personalul acestui institut [î]i vor putea fi de folos, sper
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
casa este numai o masă de lemn - foarte indi- 4850 ferentă și adesea foarte crudă în deșertăciunea sa; iar agentul ce le desface este simpatia sămănată mai dinainte în iubitorii artelor. Să mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de acestea aicea nu e loc. Influința binefăcătoare a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
director. De astă dată liberalii ereau în mare dihonie, fiindcă numărul candidaților întrecea cu mult numărul locurilor de directori și de cenzori. Ion Brătianu intră cu buletinul său de vot în mână, toți candidații îl înconjoară cerându-i votul și protecțiunea. Aud încă glasul primului ministru: — De ce vă adresați mie? Guvernul nu are decât 10 voturi! Pană Buescu e candidat și e foarte necăjit că nu-l sprijină guvernul. Au fost de față 562 votanți reprezentând 2 719 acțiuni. Majoritatea era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
1877-’78. (Id., ibid.) Pagina 102 * Petraru, fost profesor de matematică la un liceu din București, era un bun profesor și un om inteligent. Dar într-o zi dispare cu un mandat de plată și-și compromite situația. Având însă protecțiuni puternice, izbutește să fie numit profesor la gimnaziul din Târgoviște. Mai târziu este înlocuit și acolo. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 862, 19 noiembrie 1922, p. 2.) ** Acest atentat, făcut în astfel de condițiuni copilărești, n-a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitoare. Art. 10. Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]