113 matches
-
într-o lume ale cărei resurse imaginative sunt într-o continuă metamorfoză” (Mircea Iorgulescu). Insula (1984) este un roman de dragoste complicat până la absurd de boala misterioasă a protagonistei, ca și de biografia și opțiunile personajului principal masculin. Plecând de la protoistoria românilor, romanul Vântul de miazănoapte (1987) proiectează o parabolă cu trimiteri la vremurile contemporane. Subiectul provine dintr-o succintă consemnare a istoricului latin Tacit despre un rege geto-trac dinainte de cucerirea romană, Oroles, care își obliga oștenii să îndeplinească treburile nevestelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
care preced era creștină, ca și pământurile Indiei, au încă tainele lor, care din când în când trimit semnale arheologilor, paleontologilor, antropologilor și Istoriei Medicinei. Remarcă Jürgen Thornwald: Orașul cetate Harappa despre care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari, canalizate, cu clădiri din cărămidă arsă tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
locului domină confesiunea poetului, care se simte chemat, ca altădată Orfeu, să oficieze un cult al cuvântului ca pe un ritual cu virtuți sacerdotale: „Poezia pentru mine este o stare orfică a vieții și o stare sacerdotală a cuvântului”. O protoistorie fabuloasă, așezată sub semnul unor zeități antice, purtătoare de puritate și de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
uităm că multe fenomene religioase etrusce apar ca produsul unor reconstruiri făcute analogic, elaborate cum sunt pe baza unor fenomene asemănătoare ale religiilor „vecine” și că, așadar, ele sunt În general verosimile, chiar dacă natura lor rămâne În esență ipotetică. 2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHITC "2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHI" Recuperarea primelor documente sigure ale religiei protoistorice etrusce este un rezultat neașteptat al ultimilor ani ai cercetării arheologice. Descoperirea, făcută cunoscută În 1986, a unui loc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
produsul unor reconstruiri făcute analogic, elaborate cum sunt pe baza unor fenomene asemănătoare ale religiilor „vecine” și că, așadar, ele sunt În general verosimile, chiar dacă natura lor rămâne În esență ipotetică. 2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHITC "2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHI" Recuperarea primelor documente sigure ale religiei protoistorice etrusce este un rezultat neașteptat al ultimilor ani ai cercetării arheologice. Descoperirea, făcută cunoscută În 1986, a unui loc de cult ce avea și un neîndoielnic caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
civilizației și culturii. Așadar, tratarea „istoriei intelectuale (Geistesgeschichte) a istoriei romane” constituie cel de-al doilea pol al prezentului nostru studiu. 2. RELIGIA GREACĂ ÎN ITALIA ȘI RELIGIA ROMANĂTC "2. RELIGIA GREACĂ ÎN ITALIA ȘI RELIGIA ROMANĂ" 1. Protoistoriatc "1. Protoistoria" a) Indo-european, italic, roman Așa cum o spune chiar numele, religia romană este, Înainte de toate, religia unei cetăți, nu a unui trib, a unui popor, a unui regat. În mod paradoxal, această religie, restrânsă la o cetate, devine religia dominantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numeroase diferențe. Cu toate acestea, În ceea ce privește structura, funcția și istoria religiei practicate la Roma de către romani, aceste rezultate rămân Îndoielnice. Ele ipostaziază niște structuri care rămân de partea cealaltă și deasupra istoriei conducând, așadar, În afara religiei empirice. Pentru a lămuri protoistoria religiei romane este deci mai semnificativă comparația cu religiile italice, a căror structură a devenit evidentă În special În urma studiilor conduse de Aldo Prosdocimi În domeniul lingvisticii și al științei religiilor (Prosdocimi, 1989). Analizând excepționalele șapte table de la Iguvium (Gubbio
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
știm cu siguranță că regiunea de pe valea Tibrului este strâns legată de istoria epocii bronzului a Italiei meridionale, a Siciliei, Sardiniei și ariei egeene. În schimb, este mai greu să evaluăm consecințele care pot fi trase din acest fapt pentru protoistoria religiei romane. 2. Menținându-se În strânsă legătură cu cercetarea arheologică și cu o Înțelegere clară a dificultăților metodologice, Emilio Peruzzi a Încercat să arate pe plan lingvistic că unii termeni micenieni au trecut În sabină sau latină și să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Esquilin sunt instituții care Își au originea În epoca bronzului (Gjerstad, 1962). Acest fapt ar rămâne valabil chiar dacă prin metoda lingvistică nu s-ar putea demonstra că ele erau culte miceniene din Arcadia practicate În vremea regelui Evandruxe "Evandru". Așadar protoistoria religiei romane a ajuns să capete o nouă profunzime și o nouă limpezime. Acest fapt se constată și În saga și mituri, care au fost primite În mitologia romană Încă din perioada regilor sau a republicii, În legătură sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318 Religia etruscă (Mario Torelli) 321 1. Izvoarele și reconstituirea religiei etrusce 321 2. Protoistoria și concepțiile religioase cele mai vechi 322 3. Elenizarea cultului și definirea panteonului 326 4. Experiența religioasă etruscă 330 Bibliografie 335 Religia romană (Hubert Cancik) 337 1. Situarea istorico-religioasă a religiei romane 337 1. „Sacra patria - peregrina - universa” 337 2
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Experiența religioasă etruscă 330 Bibliografie 335 Religia romană (Hubert Cancik) 337 1. Situarea istorico-religioasă a religiei romane 337 1. „Sacra patria - peregrina - universa” 337 2. Religie și civilizație romană 341 2. Religia greacă În italia și religia romană 345 1. Protoistoria 345 2. Graia urbs 349 3. Mituri, misterii, filozofi 355 3. Religiones 360 1. Clasificarea cultelor romane 360 2. Cultul 367 3. Cultul imaginilor 371 4. Sacrificiul 374 4. Istoria intelectuală a religiei romane 379 1. Mit („fabula”), literatură, artă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat pentru prima oară în perioada comunistă de C. Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]