2,604 matches
-
putea face. În provincia Québec a existat într-un timp un buletin parohial scos de părintele Petre Popescu la Biserica Buna Vestire. Dar, pentru că în Canada buletinele parohiale nu sunt primite de Biblioteca Națională a Canadei și nici de Bibliotecile provinciale, astăzi nu se mai găsește nici un exemplar. D.G.: Cum s-a reflectat asupra vieții culturale din comunitatea română din Montréal schimbarea de regim politic din România? V.R.: Anul 1990 a influențat pozitiv atmosfera din comunitățile româno-americane. Atunci a apărut primul
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Candela de Montréal, ca o societate non-profit, cu scop cultural. Niciodată nu s-a pus problema să fie o publicație religioasă. Problema cea mai spinoasă a unei reviste de cultură rămâne finanțarea ei constantă și de lungă durată. Ajutorul guvernului provincial nu era posibil din două motive: s-ar fi denaturat scopul revistei, iar în cazul colaboratorilor școliți în România era imposibil să publicăm 50% din conținut în limba franceză. În viitor, când majoritatea cititorilor și colaboratori revistei vor fi din
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
în cadrul cenaclului. Dacă un eseu citit în cenaclu reprezintă o satisfacție, faptul că este publicat în Candela de Montréal, unde va fi citit de sute de persoane și va fi depus la Biblioteca Națională a Canadei și la Biblioteca Națională provincială, este o satisfacție mult mai mare. Desigur, înclinația scriitorilor canadieni spre Candela de Montréal este mai mare decât a celor din România, care o cunosc mai puțin, ca și a celor din alte țări, care poate nici n-o cunosc
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
costumele de Ana Iulia Popov, iar ilustrația muzicală de Patricia Prundea. Scrisă în anul 1931, piesa este descrisă de către Virgil Brădățeanu în „Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului”, Vol. I-III, 1966-1982, ca „o comedie sentimentală din lumea provincială. Scriitorul râde cu bunătate de inși cu orizonturi mici, dar cu pretenții mari, caracterizează nuanțat personaje de efect, amuză și înduioșează, găsește poezia sau ridicolul cotidianului și plasează totul într-o atmosferă de împăcare sufletească” Din distribuția piesei, alături de Vasile
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413668973.html [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
Goga, Arghezi, Iosif, Slavici, Călinescu, Blaga, G. I. Tohăneanu), aparițiile editoriale ulterioare sunt axate pe punerea în valoare a „provinciei literare”, o sintagmă deloc neglijabilă, plină de realism și cu o pondere ridicată în aprecierea ansamblului literaturii. Volume ca: Lecturi provinciale (2003), Provincia literară (2008), Departe de centru, aproape de centru (2012) sunt expresia unei atitudini urbane față de literatura „provinciei”, care nu trebuie neglijată sau „expediată” fără a fi judecată la justa ei valoare. Nume impuse deja (Ion Arieșanu, Lucian Petrescu, Cornel
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_recuperaril_olimpia_berca_1365783501.html [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
memoriei Doamnei Olimpia Berca. Olimpia Berca nu a ocolit, nu a neglijat niciodată literatura din proximitate, care se creează, există lângă noi. Recentul volum — Din literatura timișoreană (2015) — este o dovadă, dar nu doar acesta, ci și, spre exemplu, Lecturi provinciale (2003), Provincia literară (2008), Departe de centru, aproape de centru (2012). Textele critice au o prospețime a interpretării și se așază pe un fecund fundament cultural. Pentru că Olimpia Berca, om de cultură, a avut și capacitatea, și disponibilitatea intelectuală de a
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428392977.html [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
ce urmează, de sâmbătă și duminică, 8 și 9 noiembrie (2014), se va juca la Sala Savoy a Tetrului de Revistă „Constantin Tănase” comedia „Sosesc deseară”, de Tudor Mușatescu, cu actorul Vasile Muraru în rolul principal. Comedia „sentimentală din lumea provincială”, cum e prezentată piesa, de către Virgil Brădățeanu în „Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului” este regizată de Nae Cosmescu și are așadar în distribuție, în primul rol, pe actorul pentru care scena, gândul bun înaintea cuvântului, iubirea în contra
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415391970.html [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
case arătoase. Lucirile soarelui se vedeau ici-colo, printre vârfurile plopilor. Ca răspuns la mângâierile razelor ramurile înalte, înfrățite ale plopilor se aplecau tremurătoare în ritmul vântului coborât din cerul azuriu al toamnei. Iată, până și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
atunci, de la Operă!... Alice zâmbi copilărește, apoi inspiră adânc aer proaspăt în piept și începu destăinuirea ei: - Ah! De-ai ști, Karl, ce-i în sufletul meu!... Îmi vine atât de greu să mă readaptez la atmosfera acestui oraș, categoric provincial, atât prin poziție geografică dar, mai ales, prin prisma concepției oamenilor din așa zisa lume bună. Și asta, în comparație cu atmosfera aceea de vis de la Cambridge, în care nu trebuia să mă feresc de nimeni și să dau socoteală nimănui. Nu
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
și să dau socoteală nimănui. Nu te alarma, nu am fost o fată ușuratică! Aici, însă, de cum am apărut în acest oraș mic, s-au pus rudele și cunoștințele pe capul meu să-mi găsească, cu tot dinadinsul, un rost provincial: Cu cine s-o mărităm?... A! Uite, i s-ar potrivi vărul prefectului! sau: De ce nu vrei să faci o vizită mătușii avocatului? Și așa mai departe! Nu-i mai suport! Cum pot scăpa de ei?... - Te înteleg, Alice! Dar
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Maria Șalaru la Bacău, tot timpul este un dor de ea. E frumoasă, iar când urcă la inimi glasul ei, oprește guvernarea despotică a răcnetului muzical și aduce lina sa melodie, alinătoare. Cîntecul glăsuit de Maria Șalaru, fără să fie provincial ci o șoaptă voită într-o autodesăvârșire a dialectului moldovenesc, nedesprinsă rămânând însă iubirea din ea, universală, este un predeterminism al trăirii fiecărei stări sufletești umane, căci abia odată cu despărțirea de Maria Șalaru, la sfârșitul spectacolului, urmează meditația, absorbirea în
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1467412338.html [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
deseori la televiziune? Micul funcționar la pensie, în egoismul său, dorește republică doar pentru a avea pensie. Nu găsim similitudini, „de par egzamplu”? Sau „O scrisoare pierdută”- comedie de moravuri politice în care parvenitismul este cel al eroilor marii burghezii provinciale; instinctele de parvenire sunt mai puternice, iar vanitatea se manifestă în forme mai agresive în timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputați. Deznodământul are nota sa comică, noul candidat Dandanache dovedindu-se a fi mai ticălos decât Cațavencu, ajungând pe lista
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
din păcate la capitolul Poezie a rămas în urma Capitalei. Clujul, încă, nu reușește să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală.Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul lunii mai. În Capitală s-a adunat floarea poeziei naționale și internaționale, ceea ce face din București
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_%C5%A2ene/canal [Corola-blog/BlogPost/380632_a_381961]
-
la fel prin mesajele lor de felicitare au urat RM prosperitate, ca independența de azi să-i ofere poporului nostru dreptul la autodeterminare, alegerea unui viitor prosper, la fel oferind diplome de felicitare Asociației românilor basarabeni din partea Membrilor Parlamentului Canadian Provincial și Federal. Lia Popovici, președintele Asociației ” Moldova-Canada Link” a mulțumit oficialităților pentru atenția acordată , invitând pe cei prezenți la Serata închinată Limbii Române, care are loc pe 28 august 2011. Ca oaspete de Onoare ne-a onorat cu prezența Mr.
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1440258199.html [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
piatră monumentală, cu iz de vechime, îți oferă posibilitatea de a vizita la prețuri modice sau chiar gratis muzee și biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală, sculptată în piatră, Castelul lui Carol al V-lea, Muzeul Provincial, cu o bogată colecție de ceramică grecească, Teatrul și Amfiteatrul Roman, statuia lui Sant'Oronzo, protectorul orașului pe ai cărui locuitori, cu mult timp în urmă, se spune că i-a vindecat de ciumă, renumitele statui din cartapasta și obiecte
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396708967.html [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
continue studiile - la Academia de Design sau la Facultatea de Drept. S-a decis pentru Drept. Este angajat la Guvernul Voivodinei pe post de șef de sector pentru drepturile comunităților naționale, iar în perioada anilor 2006-2011 a fost adjunctul secretarului provincial pentru Minoritățile Naționale. Teodora SMOLEAN
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD by http://uzp.org.ro/marius-rosu-jurist-si-designer-grafic-din-novi-sad/ [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- din lucrarea cit. la nota 35) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Național și luând pe merit numeroase premii naționale și fiind unul din cele două teatre românești primit în mult stimata Uniune a Teatrelor Europene. E drept că el vine dinspre San Diego, unde predă regia, fiindu-i complet străine măsurile provinciale... După toate astea vin să vă întreb: cum de v-a venit ideea să atașați unei respectate instituții profesioniste o altă mică - și ea întrutotul respectabilă de altfel, - instiuție cu caracter amatoresc, un Ansamblu de dansuri? Vreți oare să ne
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Nedumeriri.html [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
poveste, publicat de Al. Florin Țene la Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016, este un roman care evocă destinul lui Gib Mihăescu în scurta sa existență terestră. Scriitorul, excelent narator al evenimentelor primei jumătăți a secolului al XX-lea, evocă lumea provincială, dar prozaică din jurul lui Gib Mihăescu, mediu social care a fertilizat cultura română cu multe capodopere. Al. Florin Țene este o personalitate remarcabilă a culturii române, a cărei viață personifică în întregime paradigma omului de tip renascentist: poet, prozator, istoric
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1457589607.html [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PROVINCIAL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 164 din 13 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 19/20 Iunie 2009. Scumpul meu, înveșnicit Ardeal, Altarul sfânt din orice rugăciune, Mi s-a spus că sunt provincial De nu-s la București, în Uniune... Da, e-adevărat, nu am carnet, Au vrut odată frații să mi-l facă, Dar m-au notat acolo ca poet Prea de origine romano-dacă! În tot ce scriu se-aud adesea șoapte
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/Provincial_.html [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
limbii din strămoși rămasă... De port sub tâmple numele de Moț Din Munții Apuseni eu n-o să plec- Acolo, printre fluiere și roți Și azi Copilăria mi-o petrec... Invidia ca viermele îi roade, Mi s-a spus că sunt provincial, Simt acum un Duh care mă arde- Scumpul meu, dumnezeiesc Ardeal! Din volumul în curs...Nu știu dacă sunt... Referință Bibliografică: Provincial... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 164, Anul I, 13 iunie 2011. Drepturi de Autor
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/Provincial_.html [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
300 de lei în schimbul unor mostre de pământ. Frică de ce-ar putea însemna proiectul s-a raspandit mai ceva ca o bârfa despre ultima escapada amoroasă, ajungând rapid la Bârlad, cel mai apropiat oraș. Ecaterina Hurdubaie, învățătoare în târgul provincial, a aflat din presa de posibilitatea ca mai multe sate din împrejurimi să fie distruse pentru a extrage gazele de șist. “Nu sunt de acord să se facă așa ceva. Am înțeles că o să injecteze apă la 1.000 de atmosfere
Exploatarea gazelor de șist by http://balabanesti.net/2012/03/10/exploatarea-gazelor-de-sist/ [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
într-un sfârșit adevărul și puterea justițiara într-o formulă subtil echivoca, lăsând în grija viitorului alte provocări... Partea a doua, tot sub formă de scenariu, ne aduce în lumea subțire a intelectualilor și oamenilor de afaceri dintr-un spațiu provincial. Personajele sunt de altă factura umană, cel puțin la nivelul pretențiilor, în realitate aflate într-o derivă endemica. Treptat, cu aceeași îndemânare, doamna Rodica Elenă Lupu devoalează neîmpliniri, infidelități, duplicități, slăbiciuni de caracter, componente ale unei gândiri egoiste și superficiale
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]