569 matches
-
sau rezultatul prăpastiei tot mai adânci dintre ei și public? Greu de spus. Tot Costi Rogozanu scrie, pe 31 octombrie, despre provincialismul obsesiei est-europene de a-și demonstra europenismul; unul dintre argumentele textului este figura lui Tristan Tzara, originar din provincialul Moinești, pe care C. Rogozanu l-a vizitat recent, cu tot cu monumentul dedicat avangardistului, plasat la intrarea în oraș: „Exact așa îmi place să descopăr România: foarte puternic înfiptă în istorii culturale, industriale și ce mai vreți, fără pic de efort
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5158_a_6483]
-
nervoasă globalizare, de grăbită extindere a unei perspective "din satelit", particularitățile locului geografic se văd nu o dată neglijate, date la o parte ca niște iritante obstacole în calea "progresului". Specificul național riscă a fi taxat drept provincialism desuet, iar cel provincial pur și simplu radiat. Însuși marele Blaga apare măsurat cu o anume stînjenire, ca un soi de "caz" clasat, bun doar de trecut în istorie și-n manuale, după cum Bacovia supraviețuiește mai cu seamă pe o latură a sa ce
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
dreptate. Romanticul, pentru care rămân niște nenorociți, indiferent unde i-ar duce pronia, sau realistul, care-i vede norocoși? E, pesemne, la mijloc, o diferență de umoare. De slujnicari se tem și unul, și altul. Doar că primul ca un provincial călcat de hoți, celălalt ca un confrate care strigă șase.
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
De aici încolo ori cedează, ori se revoltă. Pare un viitor Winston Smith. Însă Matei Vișniec plusează. Mathieu este un expatriat cu rădăcini românești, are o relație embrionară cu mama și una neclar-oedipică față de tată. Mai mult, el trăiește experiența provincialului ajuns la Paris și are revelația stabilirii într-un oraș muzeu. Așadar o sumă de exfolieri simbolice, o marcă înregistrată Vișniec. Portretul societății e verosimil tocmai prin aceste specificități. Teoria poate fi lansată. Înainte de toate, e o problemă de limbaj
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
întâi pentru că vocea narativă este atât de melancolică, încât impresia e că citim un Musset la bătrânețe. Nu există intrigi, nici turbulențe narative. Doar planuri. Dintr-o viață trecută, a tatălui prizonier în lagărele siberiene, și dintr-una prezentă, a provincialului care ajunge într-un centru european al iradierilor culturale. Sentimentul copleșitor îl refugiază pe Vili Barna în scris. Este un imatur predispus la ratări, resemnat și introvertit. Cu toate acestea, un familist convins. Planurile de viitor privesc pe fiul Matei
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
cei mai tipici literați provinciali. Fără să- și dea, desigur, seama, autorul inaugura o manieră moldovenească de a povesti, bazată pe armonia frazei în sine, manieră ce avea să ajungă la apogeu în perioada interbelică, odată cu Mihail Sadoveanu; în sfîrșit, provincialul Hogaș, depărtat de capitalele literare, și-a făcut din izolare o virtute ontologică; fără vîrstă certă, proza lui se află în afara timpului.
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
singurii care se pot adecva la text și la cititori. În opinia lui Alexandru Mușina, critica de astăzi nu este importantă pentru că nu e făcută să fie vizibilă, deoarece criticii sunt influențabili, nu au o ideologie, nu sunt consecvenți, sunt provinciali, neavând sisteme de referință în literatura universală actuală. Față de conceptul de critic-star adus în discuție de Alexandru Mușina, Andrei Terian a răspuns că un astfel de critic nu poate exista la noi, deoarece nu mai sunt suplimente literare și nu
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
legionare...”. Dintre colaboratori reținem pe: Const. Noica, Haig și Arșavir Acterian, Horia Stamatu, Barbu Theodorescu, Alice Botez, Vasile Marin ș.a.Din nr. 581/8 decembrie 1940, p. 3, reținem două eseuri: Suntem orbi!, de Cristofor Dancu și mai ales, Parisul provincial... de Emil Cioran. În acele vremuri tragice pentru „Franța luminilor”, românul de pe plaiurile Sibiului scrie: Parisul a căzut, fiindcă era menit căderii. El s-a oferit ocupării. Fără nemți, cădea de la sine. Căci el a existat prea mult, el a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
referitoare la europarlamentare de 25%. Scorul mare obținut în acest barometru de opinie de liberali se explică prin simpatia de care s-au bucurat întotdeauna peneliștii în rândul locuitorilor Capitalei, care sunt, conform statisticilor, mai implicați în evoluția politicii decât provincialii. Totodată, bucureștenii nu fac parte din nucleul dur de electori ai PSD. A treia opțiune a bucureștenilor este PDL, cu un procent de 15%, urmat de Mișcarea Populară și PPDD, ambele cu 5%. Sub acest prag se află formațiuni precum
Sondaj Avangarde: PNL, umăr la umăr cu PSD la europarlamentare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34849_a_36174]
-
întârziat să fie (re)cunoscută în propria țară, în mare parte și pentru că poetul, astăzi octogenar, a preferat să rămână mai bine de jumătate de secol în perimetrul marginal al ținutului natal (Oviedo și León), nederanjat de inconvenientele statutului de provincial și de distanța față de mișcarea artistică de la centru. Abia, dar și inevitabil, la anii deplinei maturități, ajunge în prim planul vieții literare spaniole, odată cu primirea unor distincții literare importante, culminând în 2006, cu Premiul Cervantes. Dobândește astfel consacrarea definitivă și
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
deloc hagiografic, cum ar putea crede alții, capătă, totuși, mărci subiective, aș spune, cu o categorie literară, autenticiste. Și iarăși nu e puțin lucru, întrucât editarea operei lui Steinhardt nu trebuie să încapă pe mâna unor amatori. Ori a unor provinciali. Inițiativa colectivului redacțional de la Polirom, condus de Părintele Macarie Motogna, sub tutela Mănăstirii Rohia și a Fundației N. Steinhardt, este lăudabilă, iar realizările sunt pe măsură. E de ajuns să îi menționăm pe George Ardeleanu și pe Ștefan Iloaie, experți
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
deceniu de NATO din Parlament. Președintele Camerei Deputaților a explicat, miercuri: "Președinția a cerut ca Traian Băsescu să stea în jilț. Sunt obligat să respect cererile de protocol ale Președinției". Valeriu Zgonea a spus că "asta ne face să părem provinciali în Europa". Și-a exprimat dorința cu privire la un protocol de stat elaborat de principalele instituții prin care să nu fie permis ca fiecare să stabilească propriile reguli și cerințe de protocol.
De Ce a stat Băsescu în jilțul regal by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31246_a_32571]
-
Gheorghe Grigurcu Se poate constata din capul locului tema predilectă, mai mult: obsedantă a poeziei lui Lucian Scurtu care e provincia. Autorul se arată incapabil a suporta condiția de provincial, ca și cum ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
mă fac de râs fixând femeiește pragul propriei bătrâneți atunci când alții încă se cred pregătiți de victorii răsunătoare gata să-mi fac normalitatea cadou într-o cutiuță de lemn atent șlefuită simplă plăcută la pipăit știind bine că un critic provincial o s-o decreteze flască și irelevantă așa și e irelevantă și flască asemeni măruntelor întâmplări pentru care atât de mult s-a zbătut orice condei singur pe front de la facerea lumii încoace fără să-i pese câtuși de puțin de
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism și localism. Avea cobilița în stema personală, deopotrivă cu admirația pentru Brâncuși, ieșit din limitele provincialismului, considerat "steaua polară a Olteniei". Alteori se temea că e doar "un provincial și un localist iremediabil" (p. 213). Tranzacțiile de conștiință și mercantilismul îl exasperau: "Pot fi și eu lichea în vorbă, că-s politicos și ipocrit, dar nu pot fi lichea cu condeiul. Scrisul este oficiu sacru. Nu ai voie să
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
după 16 ani, reapare într-un film, al cărui scenariu îi plăcuse, deși îl găsea „prea trist”. În tot acest timp a preferat filmului teatrul. Locul actorului e pe scenă, în fața publicului. Actorul mai spune că adoră turneele, ca un provincial ce este. Și că a jucat în filme din vanitate și din cupiditate: prestigiul în ochii publicului larg ți-l dă filmul, iar câștigul este în cinema de opt ori mai mare decât în teatru. „Ce proiecte aveți?”, întreabă reporterul
„Nu voi mai face cinema“ () [Corola-journal/Journalistic/4151_a_5476]
-
verișoara lui: „Pandora... Nu cred că e fericită...” Nici nu avea cum să fie. Gustul libertății, descoperit alături de bărbații fără căpătâi, dar plini de însușiri umane admirabile, nu putea fi satisfăcut de îngustimea de spirit a mediului de două ori provincial: al englezilor în America și al protestanților incapabili să se scuture de lanțurile puritanismului. E un mister de ce în interviul din 1994 al lui Hugo Pratt cu Jean-Jaques Mandel, dedicat tocmai „femeilor lui Corto Maltese”, Pandora nu e pomenită. Ar
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
de existență”.(p.354) Și, generalizând: „Fără să-și dea, desigur, seama, inaugura o manieră moldovenească de a povesti, bazată pe armonia frazei în sine, manieră ce avea să ajungă la apogeu în perioada interbelică, odată cu Mihail Sadoveanu; în sfârșit, provincialul Hogaș, depărtat de capitalele literare și-a făcut din izolare o virtute ontologică: fără vârstă certă, proza lui se află în afara timpului”. (p. 366) Dacă Hogaș a avut/are un loc important în manualele de literatură, despre Soveja (S.Mehedinți
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
sâmbătă, între orele 17-20: ansamblul „Timișul“, soliștii vocali Mariana Anghel, Carmen Popovici Dumbravă, Dumitru Teleagă, Elena Gîțan, Felicia Stoian, Cornel Briciu, alături de soliștii instrumentiști Sorin Dumbravă și Ioniță Ienea l între orele 20-23: Impact, Blue Station, Amala, Blazzaj, Activ și Provincialii l duminică, între orele 17-20: ansamblul „Timișul“, soliștii vocali soții Giurgi, Andreea Voica, Luminița Jucu Pascu, Nicu Novac, Mihaela Belciu alături de Deian Galetin, Cristi Marian și Nicolae Baniciu l între orele 20-23: Anastasia Suru, Black Joker, Reflex, Haiducii, Mircea Baniciu
Agenda2005-43-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284327_a_285656]
-
se află Mormântul Mariei, Biserica Mariei Magdalena, biserica franciscană Dominus Flevit, precum și Domul Înălțării care marchează locul tradițional al Înălțării lui Iisus la Cer. După cum spunea Theodor Herzl, fondatorul sionismului, Ierusalimul este astăzi pe atât de sofisticat pe cât era de provincial în secolul al XIX-lea. Arhitectura geometrică îndrăzneață răsare pe fiecare deal, iar zgârie-nori se înalță deasupra bisericilor și a parcurilor elegante din Noul Ierusalim. Surprinzător este numărul mare al bisericilor și internatelor de toate confesiunile, însă cea mai fascinantă
Agenda2005-12-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283518_a_284847]
-
o subvenție fabuloasă pentru proiectul studierii ecuației lui Fridman. Atunci s-a consumat actul al doilea al insolitei Întâmplări care i-a marcat existența. Actul Întâi se petrecuse În urmă cu două decenii, În primul an al studenției sale de provincial sărac, obligat să-și drămuiască atent resusele financiare, constând În bursa de merit și puținii bani care i se adăugau pe filiera parentală. Cu vreo două luni Înaintea vacanței de vară, ceasul lui de mână ieftin, dar solid și funcționând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
n‑o să ai parte de un animal grosolan, ci de un fin cunoscător al femeii, care, în funcție de dorințele fiecăreia, știe să evite și o sarcină. Primiți acuși pupicul, deși nu‑i voie să faci asta cu un om total necunoscut. Provincialul e dezamăgit și îi cam scade elanul, pentru că spusele fetei denotă o oarecare familiaritate cu treburile trupești, pe care la început suflețelul ăsta neexperimentat nu părea s‑o aibă. Să vezi că la urmă o să trebuiască să scoți și banul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un mare succes. Succes În sensul că am reușit să fiu pe placul șleahtei de la Camera de Comerț și Industrie. Prostul meu obicei de a mă lua În râs s-a dovedit a fi numai bun pentru adunătura aia de provinciali; s-au distrat de minune. N-am avut parte de un public entuziast la Început, dar m-am prefăcut că nu bag de seamă, ceea ce i-a mulțumit foarte tare. Pentru ei, să vadă că omul care a revoluționat comedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
într-altul, iar fiul o însoțește; el ajunge la Atena nu ca un cuceritor ce râvnea la Cetatea visată, ci ca exilat, colonii din Samos fiind izgoniți de pe pământurile lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
l-a privit pe Irmiahu decisiv. Irmiahu a înfruntat-o pentru prima oară și a rostit calm: - Până aici! Să nu mai aud nici un cuvânt că le dau foc. - Ești nebun? l-a luat în primire soția nemiloasă. Numai un provincial și un mic burghez ca tine, un neisprăvit, poate judeca astfel. Ai ocazia unică să pătrunzi în lumea mare și mai stai pe gânduri? N-am să-ți iert toată viața, dacă... Așa că peste câteva luni perechea s-a mutat
POVESTE NETERMINATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367420_a_368749]