304 matches
-
publicat în ultimii ani cîteva titluri: Drumuri în poveste, Editura Semne, 2007 - o istorie a receptării, și albumul Povestea unei vieți - Fănuș Neagu. Bref, o activitate meritorie, dar, la o adică, suspectabilă de „patriotism local” excesiv (dacă nu chiar de provincialism necritic), mai ales în cazul unui autor de 63 de ani, practic necunoscut la „Centru”. Titlul metaforizant al tezei de doctorat Fănuș Neagu - un cal troian la țărmul povestirii nu suna deloc promițător în acest sens; din fericire, autorul a
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
era un intelectual din rândul "oltenilor autentici și al europenilor sinceri" (p. 147), cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism și localism. Avea cobilița în stema personală, deopotrivă cu admirația pentru Brâncuși, ieșit din limitele provincialismului, considerat "steaua polară a Olteniei". Alteori se temea că e doar "un provincial și un localist iremediabil" (p. 213). Tranzacțiile de conștiință și mercantilismul îl exasperau: "Pot fi și eu lichea în vorbă, că-s politicos și ipocrit, dar nu
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
fi rămas englez m-a nelămurit, dar m-am prins după următorul dialog. Lalita îl acuză că are o mentalitate imperialistă, el dă replica "Dar sunt american", iar ea răspunde elocvent cu "Tocmai". Oricum, în acest context, trama pierde tot provincialismul britanic din Austen, acțiunea trecând din Amritsar în Goa, Londra și Los Angeles. Oricum, filmul are de toate pentru toți, în buna tradiție a filmelor indiene. E un musical plus poveste de dragoste, dar melanjul e incredibil de savuros: imaginați
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
în deceniul în care el a fost și încă mai este „alesul“ și „realesu-i președinte“: De douăzeci de ani înaintăm ca racul - / din comunism, prin jungla abundeței, / conduși până-n prăpastia demenței - / că ne-am ales un Scorpion-stegar ca Dracul...!»), (3) provincialismul infatuat („Lui George Gîrda, 1879 - 1948, versificator în dialectul bănățean, căruia i se atribuie paternitatea zicalei: „Tăt Bănatu-i fruncea!“: Zis-a George Gârda: „Tăt Bănatu-i fruncea...!“ - / și fu adevărul valabil atuncea... / Privind prin istorii, cercetând profund, / „fruncea“ de peatuncea devenit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală în receptare a urbei, reacția la cuvîntul puternic al autoarei, la imagini, manifestarea unui provincialism care nu ar face bine nimănui. M-am înșelat! Prejudecata mea și-a dovedit valabilitatea doar la nivelul funcționarilor de prin instituțiile publice care își vîră nasul (cel al lui Gogol?) prin cultură. Culturnici de care uitasem complet în raționamentul
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean‚ „dezbaterile” au părut precum negativismul adolescenților ce nu se pot desprinde de fapt de tirania internalizată a autorității. Disputele au degenerat frecvent În răfuieli personale și provincialisme irelevante, În fața unor spectatori fascinați de dărâmarea oricărei statui de pe soclu. Într-un astfel de context, nu e de mirare că Institutul Cultural Român, ca interfață culturală cu străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit Însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
literar propriu-zis este textul critic care-l însoțește. O receptare critică făcută de cineva competent, capabil de referințe intelectuale pe măsură pune în valoare textul analizat, găsind în el virtuți pe care un ochi miop, recent, neantrenat nu le vede. Provincialismul incult și țanțoș Cronicarul reia subiectul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” care se decernează anual la Botoșani (subiect consemnat și în numerele precedente ale revistei noastre la rubrica ). De data aceasta ne-a atras atenția un articol polemic din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
că anul acesta „Consiliul Județean din Botoșani a hotărât să-l facă pe Mihai Eminescu cetățean de onoare al județului”! Gestul e de un comic absurd și de un rizibil fără margini. El reflectă însă starea mentalităților de la noi, unde provincialismul incult și țanțoș, dar și atitudinea festivist comunistă de tip „Cântarea României” au prins rădăcini și fac ravagii. Iarna la televizor La sfârșitul săptămânii trecute, dacă ar fi fost să ne luăm după spusele autorităților și ale televiziunilor, o urgie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
Niște francezi fac aceeași tură pe apă, cu un velier. Un jurnalist basc este un neastâmpărat fotograf în republicile din Caucaz. Cineva organizează o cursă auto în jurul mării. Sunt proiecte personale. Din păcate principala trăsătură a media din regiune este provincialismul - deci presă nu investește în așa ceva. Reportajele despre zona le fac ziariști din Vest. Cei locali sunt trimiși, cu aceeași cheltuiala, să se calce în picioare timp de două zile cu alte câteva sute de ziariști, la un cutremur în
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
influențelor internaționale care, din păcate, au darul de a submina valorile tradiționale daneze. Copenhaga, cum de altfel va spune orice danez, nu este un oraș de referință pentru stilul țării, neexistând o altă localitate care să contrasteze mai mult cu provincialismul „adormit” din restul țării. Ana-Maria Grad Misterele de la Stonehenge l Un obiectiv pe cât de enigmatic, pe atât de atractiv De peste 5 000 de ani, vizitatorii sunt atrași de complexul Stonehenge din Marea Britanie ca de un magnet. Nu vom ști niciodată
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
limba națională, neuitând să-și îmbogățească puterea și aria de comunicare, atunci când adoptă poliglotismul, cunoașterea limbilor străine de mai mare circulație.Ca atare, Sărbătoarea limbii române este o recunoaștere a identității și nu o formă de recluziune în sine, de provincialism etnic sau de naționalism agresiv. Nu există popor și mari poeți ai lumii care să nu fi adus o laudă limbii lor materne, limba în care se simt cei mai puternici și expresivi, atunci când scriu și ne comunică sentimentele și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
lor decât că adversar perpetuu, unul din mulți alții, mult mai semnificativi. Avangardele istorice au fost, se știe astăzi, transnaționale, formând o rețea complexă de circulație a fluxului artistic și o infrastructură menită să reconfigureze estetico-politic harta lumii. De un provincialism mereu cosmopolit, cum ar spune Roger Shattuck, avangardele istorice au încercat și, de cele mai multe ori, au reușit să transgreseze limitele, fie acestea conceptuale, antre diverse constructe estetice, fie cât se poate de practice și concrete, antre diverse structuri administrative, statale
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
stă cetatea”(are structura „Luceafărului”); 8. spre final, pentru o bună înțelegere, „Luceafărul”. Discuția este plină de referiri la Eminescu: 1. „și-n idei e o mare muzică la Eminescu”; 2. „Eminescu trebuie scos din balcanism și pozitivism, adică din provincialism, și redat lumii”; 3. „de la Ștefan Teodorescu am preluat atât ideea de a-l aplica pe Heidegger la Eminescu, cât și natura kantiană a lui Eminescu venită dinspre platonicism”; 4. „am descoperit că Eminescu e imaginație fiindcă imaginația este facultatea
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
înălțătoare și sensibile... Am văzut și întâlnit indivizi, pe diferite funcții, așezați în somptuoase fotolii imperiale, fără să realizeze că purtau o pălărie prea mare pentru capul lor. Exemple sunt nenumărate! Iată din păcate o mostră de crasa incultura și provincialism, într-un oraș care se zbate de ani buni, prin energiile sale sănătoase, dar, vai, sunt prea puține cele care mai au curajul să se manifeste, să iasă din mediocritatea existențială, tânjind și agățați după valorile tradiționale românești, europene și
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
Marea Unire de la Albă Iulia. După amânarea refacerea unității creștine, nemulțumirea, revoltă ortodocșilor ruși, români, greci etc., dar și a creștinilor occidentali e la ordinea zilei, omni prezenta. De la altruism, internaționalism și generozitate se revine brusc la egoism, naționalism și provincialism pentru că deschiderea granițelor nu-i în slujba oamenilor, ci numai a capitalului. De exemplu, România a vandut după 1989 industria și sistemul de irigații la fier vechi, acuma vinde pământul și pădurile străinilor, forța de muncă vitală este deja în
ROMÂNIA 2017 ŞI ANTIINTELECTUALISMUL PROTESTANT ŞI ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352820_a_354149]
-
nou, drag cititor, iertare! - face varză toate revistele care îi ies în cale, din întâmplare, face curățenie, împroșcându-și până și confrații de breaslă și de uniune, dă cu mă-tura, lipește etichete și, în numele curățeniei perfecte, scuipă, triumfător, pe provincialismul tuturor care, din nefericire, nu-i provoacă fericire și intelectuala plăcere. Creatură cameleoni-că și târâtoare, cu verde de Paris în gușă, ia, de fiecare dată, altă întruchipare - formă sigură de degradare! - semnând, încolțită, când „Ifigenia”, când „din Taurida”, când „Tauridi
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
ne călăuzește, anume că ne vrem, după putințele, sau neputințele noastre, complementari altor reviste, tuturor revistelor. Iar dacă este vorba despre „uscături”, să fim serioși, acestea se găsesc peste tot, fie în revistele „aristocrate” ale Centrului, fie în cele ale provincialismului periferic. Peste tot, valorile sunt amestecate cu nonvalorile, dar critica sănătoasă vede partea plină a paharului, chiar dacă se consemnează - și e bine că se întâmplă așa - greșeli, stângăcii, naivități, banalități, aspecte care nu anulează, în niciun fel, o întreagă revistă
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
se știe că ieșenii adevărați nu articulează decât sub forma Iașul, n.m. - special față de alți competitori din țară este rolul său de releu al valorilor europene, culturale și democratice, peste granița fizică a UE, și disponibilitatea de a ieși din provincialism și din decăderea economică în care a fost aruncat (s.m.) de conducerea centrală”. Dacă Iașiul monopolizează suferința, Bacăul ce să mai zică? Dar Suceava? Ca să ne referim doar la competitorii moldoveni care au trimis și ei dosare, dar care au
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
În mod evident psihe-ul public românesc, cel puțin al minorității care își permite sau vrea să meargă la cinematograf este dominat de cultura americană, interesul pentru producția autohtonă fiind, în context, insignifiant. Asta poate și pentru motivul simplu că, în provincialismul nostru apter, imităm în general prost rețetele civilizației vestice de la filme, la instituții publice și politice. Cred că, dacă Titu Maiorescu ar mai trăi și ar scrie zilnic despre forma fără fond, ar fi încă cel mai respectat editorialist, având
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
pară... Așa cum vă place. --Auu! plescăi din limbă Firfirică. Adu-le pe toate să le miros! --Băi, flăcăi, strâmbă din nas Dan, sunteți mici, măi! Credeam că aveți gusturi mai rafinate. Domnișoară, te rog, un Giony Walker pentru băieți! Lăsați provincialismele! --De ce, Dane? Dacă băieții vor țuică...interveni Buhăianu. --Nu, nu! sări Firfirică, dacă Dan vrea visichi, bem și visichi, că nu suntem înapoiați. Dar și țuiculițele noastre naționale, că suntem patrioți, ce mama naibii. --Am înțeles, concluzionă Dan. Adu
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
totdeauna la desăvârșire, la capodoperă, dacă este susținută de un talent viguros, de o vocație certă. Gabriela Mimi Boroianu scrie o poezie de succes și am convingerea că ieșirea ei spațiul larg și generos al poeziei dincolo de ingratele limite ale „provincialismului” îi va aduce și recunoașterea cuvenită, și notorietatea. Cronicarul s-a mărginit aici la o simplă notație „impresionistă”, la considerații generale, fără să intre în „ambulatoriul” criticii estetice propriu-zise, din dorința modestă de a lansa câteva impresii de lectură pe
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
în calitatea de OM, artist și președintele unei organizații care are ca scop protejarea existenei, a vieții creatorilor, beneficiarii conștienți sau inconștienți ai acestei, bătălii! Am constatat cu dezamăgire, ignoranța de la nivelul conducerii orașului Oradea și acesta este un cras provincialism, că nu se cunosc, nu se percep care sunt complexitățile și modalitățile de acțiune în vederea realizării obiectivelor spiritual-culturale, de modul în care se fundamentează necesarul de resurse; financiare, materiale și spirituale, umane, etc, din care distingem cele organizatorice: timp, operații
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
programul pașoptist enunțat în februarie de revoluționarii francezi. Dar poate că în această autodenigrare e o cochetărie, o nevoie de a se ridica la nivelul prietenilor și interlocutorilor din Europa occidentală, minimalizînd atașamentul la specificul național. De fapt, teama de provincialism a condus dintotdeauna la denigrare. În secolul al XIX-lea, dar și în secolul al XX-lea, atenția acordată privirii Occidentului în problema construirii identității românești este esențială. Soarta românilor depinde de strategiile externe. Obiectivul elitelor politice și culturale occidentale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a fi îndepărtate. CAPITOLUL II Ambianța culturală dintre cele două războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor, în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar euforia occidentală a unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că occidentalii favorizează "o societate în care surîsul searbăd, politețea și salutul amabil cu mîna vor fi singura măsură a civilizației noastre o civilizație a bye-bye-ului (the Bye-Bye society)". Noica putea să nu deranjeze, ba mai mult, să întărească argumentele provincialismului protocronist, dar calitatea exigenței sale intelectuale, indiferent de interpretarea spuselor sale, sprijină demersul unor intelectuali confruntați cu degradarea spirituală a generației lor. Născută după război, formată în dogma unui marxism simplificat, această generație n-a trăit violența directă a anilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]