19,897 matches
-
milos cîinii/ fără stăpîn, îi hrănește/ fără să ceară voie primarului,// jăndarului. Redactorului șef,/ nici atît!/ Nici capul meu nu mai are nevoie/ de mine” (Trupul meu umblă singur). Dar se înregistrează și o altă disociere. Făptura poetei năpădite de provincia distrugătoare o ascunde, cum o crisalidă, pe cea a „văduvei” al cărei trup „de un veac e tînăr”, posedînd un „grumaz fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
întâlniri importante ale diplomatului, printre care cele cu Maxim Litvinov, ambasadorul URSS. Una dintre temele cărții este deja prezentă. Alexandru Danielopol devine martorul direct al obsesiei lui Titulescu pentru asigurarea juridică a granițelor României Mari. Or, în anii ’30, singura provincie descoperită din acest punct de vedere este Basarabia, în dispută cu URSS. Merită subliniat că, aparent naivă azi, politica tratatelor acționează totuși în spiritul epocii. Dacă ea se va dovedi repede ineficace în fața totalitarismelor, iată un fapt care nu poate
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
care se leagă de corupția din România, aceștia nu pot fi învinovățiți că își încalcă mandatul. Așa că nu ne rămîne decît să ne întrebăm dacă premierul Năstase n-a început să ignore interesele României cu bancurile sale de pesedist de provincie.
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
28 a fiecărei luni, apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție prioritară personalităților legate prin origine sau etape biografice de Ploiești și localitățile prahovene, nu face concesii în privința valorii. Profesionalismul axiomaticilor se vede atît în selecția materialelor, cît și în îngrijirea lor redacțională. În cel mai recent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
pe care a început să le publice e cu atît mai mare. Primul volum, Scene din viața unui băiat, apărut în urmă cu cinci ani, retrasa primii zece ani din viața romancierului sud-african de origine afrikaner, într-un oraș de provincie situat la 90 de km. de Cap. E povestirea unei geneze de sine dureroase, a unei copilării prezidate de figura mamei dominatoare. Al doilea volum, apărut de curînd, Către vîrsta de bărbat, povestește la persoana a treia prima tinerețe a
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
văd marea nemișcată, de-a dreptul plată, sau, cum ar spune Mateiu I. Caragiale, «lucie ca o baltă»... Orașul păstra amintirea portului levantin dintre cele două războaie; orașul vechi, lipsit de orice legătură cu noile cartiere stereotipe de blocuri. Patina provinciei se resimțea și aici, ca și inerția, însă marea te putea face să uiți de ele”. Sau, dimpotrivă, am putea adăogi, era în măsură a le aprofunda vizionar... Semnificativ, confortul scriitorului de stirpe meridională se exprimă uneori, ca la nenea
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
un disc, se va răsturna și toți cei care nu știu carte, vor cădea în Iad. Așa că, pune-te pe învățat... Clasele primare le-a început la Preajba și le-a continuat la Giurgiu, pe atunci un elegant orășel de provincie, cu oameni așezați și case frumoase. Acolo, a devenit vedeta școlii, datorită felului în care spunea poeziile. Nici o serbare nu era completă fără o poezie tristă, spusă de Rica, cu ochii în lacrimi. În rest, jocuri copilărești, prietenia surorii mai
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
emoționat cuvintele de rămas bun spuse de Leo oaspetelui: „Vă mai așteptăm pe la noi dacă vă mai treziți”. Desigur, noi trebuie să trăim cu speranța că ambasadorul își va reveni din uluială, deși înțelege perfect și vorbește bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în conflict cu prefectul... Ce-am tradus eu? Că: dacă
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
de rămas bun spuse de Leo oaspetelui: „Vă mai așteptăm pe la noi dacă vă mai treziți”. Desigur, noi trebuie să trăim cu speranța că ambasadorul își va reveni din uluială, deși înțelege perfect și vorbește bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în conflict cu prefectul... Ce-am tradus eu? Că: dacă acum năbădăiosul
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
Cristian Teodorescu Frumoasâ e viața politică în provincie! Și lipsită de prejudecăți. Și cu cît urbea e mai mică, ambițiile sînt mai mari. Membrul de partid din localitățile unde toată lumea cunoaște pe toată lumea are trei griji fundamentale. Cea mai de seamă e să se aibă bine cu șeful
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o castă. Urbea, ca și țara, depinde de ceea ce gîndesc ei, de ceea ce spun ei la întruniri. Marile discuții din momente de cumpănă, cînd bat alegerile la ușă, nu pot avea loc, în general, decît la un pahar
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
Gheorghe Grigurcu Suceveanul Ion Beldeanu e unul din poeții noștri ce ne introduc în zona provinciei. Adică în zona unei sensibilități aparte, de relativă izolare, de relativă „inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai mult ori mai puțin sublimate. Atît provincia cît și centrul își devansează însemnele concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale, ale unei polarizări proprii vieții lăuntrice, uneori exprimate cu vehemență, alteori estompate, eterate. Raportul dintre sat și oraș al sămănătoriștilor alcătuiește varianta elementară
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale, ale unei polarizări proprii vieții lăuntrice, uneori exprimate cu vehemență, alteori estompate, eterate. Raportul dintre sat și oraș al sămănătoriștilor alcătuiește varianta elementară a acestei antiteze real-simbolice. Înglobînd satul, provincia e, în creația modernă, o „reprezentantă” mai amplă, mai consistentă a antitezei în cauză. De remarcat la Ion Beldeanu dilatarea imaginii provinciale, astfel încît aceasta să depășească arhaica, dezarmata priveliște rurală în favoarea unei „onorabilități” burgheze, (aproape) tihnite: „Surprizele și-au
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
mai amplă, mai consistentă a antitezei în cauză. De remarcat la Ion Beldeanu dilatarea imaginii provinciale, astfel încît aceasta să depășească arhaica, dezarmata priveliște rurală în favoarea unei „onorabilități” burgheze, (aproape) tihnite: „Surprizele și-au ofilit culorile; aceleași/ orgoliu patrulează străzile Provinciei/ și desenul de dimineață al micilor existențe/ se suprapune perfect peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-aici să deschidă ușile/ să tragă fermoarele gangurilor perverse/ ori să scuipe împotriva vîntului?/ Pălărierul dormitează în fața prăvăliei/ cu capul
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
pubertate/ vei fi singur./ Azi e duminică/ aerul miroase a rufe apretate/ a ceapă și a fum de corabie/ Viața se revarsă din paginile/ vesele ale ziarelor” (Creion de duminică). Evident, nu s-ar putea vorbi în cheie literară despre provincie fără a se menționa, direct ori indirect, tarele consacrate ale acesteia. Toposul provincial își păstrează identitatea grație lor, fără ca faptul să conducă la o absolvire a centrului, tratat la rîndul său nu o dată ca un „tărîm al pierzaniei”, dar printr-
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
de perfectă/ Pentru biciuirea singurătății/ Deși după o sută de ani de așteptare/ Orice paznic chiar prea credincios/ Începe să cadă din picioare” (Facerea). Gnoseologia provincialului se arată sabotată, la rîndul său, de îndoială și plictis: „Iar urc scara mohorîtei provincii/ De glezne îmi atîrnă bucăți de oglindă/ Petreceri și urme duioase/ De cînd rătăcesc și nu mai ajung/ Să mă cunosc/ Nimic nu-i încă de descoperit/ Poezia se îndoiește de sine/ În grădina cu trandafiri/ Ofelia cîntă la chitară
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Vremea fumegă/ plină de răni și caracatițe flămînde/ (Într-o fotografie din prima vîrstă/ sînt călare pe cal, par stăpîn pe/ situație și pus pe fapte mari/ ceea ce nu mi-a folosit la nimic)” (Papagalul și cușca de șoareci). Cezarului (provinciei) i se dă ceea ce e al Cezarului... Totuși starea critică nu e adîncită, ea neizbutind a acapara discursul în care se înregistrează exclusiv ca o componentă. Nu mai avem a face cu laceranta lamentație a ruralului dezrădăcinat, de tip Goga
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
și zic:/ Bună seara, Doamnă Moarte/ îmi permit să vă prezint/ acest obiect de inventar/ - o corabie, o simplă corabie/ ce picotește/ cu ancora proptită în eternitate// Din părți egale adie indiferența” (Bună seară, Doamnă Moarte). În felul acesta tema provinciei se topește într-o perspectivă fără suport localist, precum o decolare în eter. Ion Beldeanu: Realitatea are chipul t\u, Ed. Dacia, 2002, 132 pag.
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Junge știm mai mult: este fiul compozitorului cu același nume considerat de O. L. Cosma cel mai proeminent compozitor transilvănean din epoca a trăit la Sibiu, Tâlmaci, Sighișoara și a scris pentru uzul bisericii sale traseul obișnuit al cantorului de provincie. Două arii sacre demonstrează asimilarea aprofundată a rețetelor verificate, însă fără personalitate pregnanta. Mult mai interesantă se anunță Simfonia a VI-a de Andreas Schencker; el a activat la Viena și Paris că instrumentist în cele mai renumite ansambluri ale
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
de dense în imagini încît Roland Barthes vorbea despre o functie concretă a acestui amalgam de informatie vizuală lipsită în aparență de sens. Numim îndeobște această informație detaliu. Într-una dintre povestiri, Un cœur simple, Flaubert descrie gospodăria burgheza de provincie unde eroina să, Félicité, e angajată că servitoare. În descrierea interiorului, Flaubert notează: "un pian vechi susținea, sub barometru, un teanc în formă de piramida de cutii și de cartoane. De ce ne-ar spune Flaubert că e un barometru pe
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Bonnie și cu Clayde ținându-mă strâns de mână/ Trec râzând sălbatic prin locuri urâte/ Dovadă pe tălpile mele această rugină". Spicuiesc economic din datele oferite: "puțin trecută de 30 de ani, scriu de când am învățat să citesc, trăiesc în provincie, am nevoie de confirmare, am publicat două cărticele de poezii în câteva exemplare, cred că am talent, doresc să public în revistă, vă dau mână liberă să alegeți și să corectați"... Ei, bine, făcând abstracție de existența celor două cărticele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
de intențe. După cum vă amintiț, însă, au fost cazuri... N-aș fi zgîndărit asemenea chestiuni dacă pe site-ul Justiței n-ar fi început să apară declarațile de avere ale magistrațlor români, judecători și procurori de la centru, fiindcă cei din provincie ori n-au auzit că trebuie să-și declare averile, ori n-au izbutit să și le calculeze. Există și magistraț săraci, adică oameni care au un apartament, o mașină oarecare, îndeobște Dacia, și mai nimic în plus. Dar nu
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
cu finanțele, ales cu sprijinul adversarilor lui Sulla, n-a avut nici o ezitare să-i abandoneze pe aceștia și să treacă, firește și cu banii pe care-i administra, de partea celorlalți în anul 82. În 79 se afla în provincia Cilicia ca legat al propretorului Dolabella, adică a guvernatorului. Cu această ocazie el înlesnește în chip interesat o vânzare importantă imobiliară în orașul Milet în favoarea unor trimiși ai regelui Mithridates, cel mai activ și periculos adversar al Romei în epocă
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
această calitate el a adoptat o jurisprudență insolită care se mai și modifică în funcție de capriciile amantei sale, Chelido, și care-i permitea câștiguri importante de pe urma proceselor. După încheierea mandatului în anul 73 el devine propretor al Siciliei, cea mai importantă provincie a Romei în acel moment. Aici și-a dovedit din plin Verres "calitățile": Sicilia s-a transformat în prada sa: procesele se vindeau pe sume importante, funcțiile erau de vânzare, comerțul cu grâne se făcea în funcție de interesele sale, taxele se
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]