902 matches
-
spunem despre orice flecușteț că e bestial,monstruos,crunt,sinistru) sau mai bine zis trebuie să fii lipsit cu desăvîrșire de simțul proporției ca să proclami că alegera ,,job-ului bănos” în detrimentul ,,visului păgubos” e o ,,alegere cruntă” (cînd e doar prozaica,utilitarista, oportună) și să deplîngi destinul hipermanagerului pentru că e prea ,,sumbru”(cînd de fapt e doar surmenant,vetust,hedonist).Alegeri crunte, dragul meu Dragoș, fac pensionarii care trebuie să renunțe fie la mîncare fie la căldură pentru a-și plăti
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
dvs., Spania, care nu a recunoscut independența Kosovo, și decizia dvs. recentă de retragere a trupelor spaniole care au servit în Kosovo până acum. Având în vedere faptul că suntem într-o perioadă de criză economică, vă voi adresa următoarea întrebare prozaică: cât a costat Spania menținerea trupelor acolo? Puteți comenta poziția luată de țara mea, Grecia, care are aceeași forță în Kosovo și, după cum știm cu toții, are probleme economice? Este corect să menținem trupe în Kosovo? Președinte în exercițiu al Consiliului
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de principiile binelui și al sincerității, atât de absente în cetățile antice. Între estetic și etic, ca tipare în care poate fi turnată forma unei societăți se crede în general, că lumea în majoritatea ei ar adopta tiparul cel mai prozaic, pe cel etic. El a preconizat statul totalitar, pentru că accentuiază că o comunitate nu poate subzista, nu poate fi trainică decât dacă e e omogenă și e călăuzită de un singur crez, de o singură dogmă. Statul lui Platon e
ESEU DESPRE PUTERE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/360806_a_362135]
-
a apărut atât din motive pragmatice, bazate pe istorii așa precum cea a revoluției eșuate din 1905, cât și din motive teoretice, ale clasei sociale conducătoare, ale alianțelor de clasă și a democrației burgheze, dar și pe motive mult mai prozaice, precum cel al controlului asupra fondurilor partidului. Amândouă facțunile credeau că Rusia nu este dezvoltată atât de mult încât să fi atins punctul de la care socialismul ar fi fost posibil. De aceea, amândouă facțiunile credeau că revoluția prin care aveau
Menșevic () [Corola-website/Science/298416_a_299745]
-
În primii ani de studiu al OZN-urilor, Hynek ar putea fi numit fără tăgadă ca o persoană implicată puternic în demascarea fenomenului OZN. El a crezut că un mare număr de OZN-uri ar putea fi explicate ca fenomene prozaice identificate în mod eronat de către observator. Dar, dincolo de aceste cazuri destul de evidente, Hynek a trecut dincolo de limita logicii în încercarea sa de a explica cât mai multe rapoarte de OZN-uri ca fiind false. În cartea sa din 1977, Hynek
J. Allen Hynek () [Corola-website/Science/329224_a_330553]
-
ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă de lirism, precum descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Ploaia provoacă intrarea tuturor vietăților într-o stare de febră
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Mândrișca
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
și modul lui autentic de a fi; mod de perfectă, beatifică spontaneitate, care nu e nici iresponsabilitatea existenței animalice, nici beatitudinea angelică.”" Criticul Sorin Alexandrescu a evidențiat trei planuri temporale în nuvela „Șarpele”: un plan profan (al excursioniștilor cu preocupări prozaice, ancorați în prezentul banal) și două planuri sacre (al Dorinei, care trăia un posibil „L’éternel retour” al evenimentelor, și al lui Andronic, ce pare atemporal și veșnic). Dorina trăiește un timp ciclic, părându-i-se că repetă întâmplări petrecute
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
generalul Jean de Lattre de Tassigny din partea Franței. În perioada care a urmat, Comisia Aliată de Control a emis un mare număr de legi, directive, ordine și proclamații. Ele priveau abolirea legilor și organizațiilor naziste, denazificarea dar și subiecte mai prozaice precum tarifele telefonice sau combaterea bolilor venerice. Relațiile dintre Aliații occidentali, (în special SUA și Regatul Unit), și Uniunea Sovietică s-au deteriorat rapid, la fel ca buna cooperare în cadrul administrării Germaniei ocupate. În ciuda protestelor sovietice, SUA și Anglia au
Comisia Aliată de Control () [Corola-website/Science/310489_a_311818]
-
Günter Grass) ori engleză (John Fowles). Acest curent artistic realizează o unitate a contrariilor: viață și moarte, trecut precolonial și prezent postindustrial. Sintetizează două perspective, care, în mod obișnuit, sunt antagonice: perspectiva rațională asupra realității și acceptarea supranaturalului ca realitate prozaică. În cadrul acestei orientări literare, descrierile cele mai realiste se împletesc cu elemente fantastice și onirice, cu motive din mituri și din basme. Luându-ne după Lindsay Moore, caracteristicile realismului magic sunt: caracterul hibrid (urban și rural, occidental și indigen), perspectiva
Realism magic () [Corola-website/Science/313795_a_315124]
-
stilul expresionist-fauv al marilor virtuozi ai penelului. Puținele sale portrete (Neica Iacob din Rusova, Portret de bătrână) dovedesc posibilități neexploatate din cauza nesiguranței izvorâte din pregătirea artistică precară a autorului. Timișoara a atras talentele dornice să se afirme, iar latura mai prozaică a marelui oraș a oferit posibilitate de existență pentru artiști. Astfel, a ajuns aici de la Lugoj Emil Lenhardt, autorul unor lucrări demne de remarcat în perioada anilor ’30 (Natură statică, Peisaj însorit, Țăran șvab din Banat etc.). Cariera lui însă
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
pentru a fura o colecție de fluturi, a prins porumbelul pentru că era rănit și s-a îmbrăcat în uniforma de general pentru că-i era frig. Există așadar trei variante ale poveștii: evenimentul real, versiunea mitificată a lui Ieronim și versiunea prozaică a elevului. Lumea este imaginată astfel ca un spectacol de teatru, în care elementele reale capătă rolul de semne ale unei lumi sacre camuflate. Personajele pot fi împărțite în două categorii: unii recunosc miturile și construiesc spectacolul (precum Ieronim sau
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
(Recife, 19 aprilie 1886 — Rio de Janeiro, 13 octombrie 1968) a fost un poet, scriitor și critic literar brazilian care a trăit între anii 1886-1968. ", poetul globalității trăirii și al detaliilor prozaice surdinizate melodic." Manuel Carneiro de Souza Bandeira s-a născut la Recife (Pernambuco) pe 19 aprilie 1886 ca fiu al lui Manuel Carneiro de Souza Bandeira și al Francelinei Ribeiro de Souza Bandeira. În 1890 se mută împreună cu familia la
Manuel Bandeira () [Corola-website/Science/306150_a_307479]
-
Într-un articol publicat în revista Cinema (nr. 2/1976), Alice Mănoiu remarca următoarele: "„«În căutarea sentimentului pierdut» s-ar putea intitula cursa prin oraș. Important e că parfumul florilor singuratice persistă chiar atunci când grădina e năpădită de argumente epice prozaice, când filmul nu găsește totdeauna tonul elegant-amărui cu care admonestăm egoismul și afecțiunea drămuită, și lipsa de afecțiune, și lipsa de recunoștință, și încă multe alte absențe dintr-un bilanț sentimental falimentar”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
postum În 1973, Începe cu următoarele: Cercu-mă-voi În cronica pe care M-am Învoit s-o scriu săptămânal Pe lângă sfatul profesional Să pun ceva piper și-un pic de sare. Nu este cronicar, ci papagal Cel ce repetă cu nerușinare Prozaice rețete culinare Așa cum le-a găsit În manual. Este de reținut că Păstorel are nevoie și la gastronomie de condimentele principale ale succesului În epigramă: piper și sare. Volumul „De re culinaria” a apărut și el postum În 1977 confirmând
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
chinuit de viziuni și vise apocaliptice. Și el are puteri îndelung reprimate. Amândoi, Ben și fratele Justin, se găsesc smulși din viețile lor pentru a realiza că această lume pe care ei credeau că o cunosc — această realitate fragilă și prozaică, împărtășită de către omenire — este de fapt o tablă de șah ce reprezintă câmpul de bătălie pentru străvechiul conflict între lumină și întuneric, iar ei sunt jucătorii cheie în această luptă.
Carnivàle () [Corola-website/Science/312036_a_313365]
-
în două feluri diferite: în timp ce Coleridge caută să transforme supranaturalul în "real" (cam în același fel în care filmele SF folosesc efectele speciale pentru a transforma intrigile imposibile în unele credibile), Wordsworth caută să ațâțe imaginația cititorilor prin intermediul personajelor sale prozaice desprinse din viața reală (ca de ex. în "Idiotul") sau a frumuseții ținutului lacurilor ce i-a fost sursă de inspirație pentru mare parte din opera sa (ca în "Catedrala Tintern"). "A doua generație" de poeți romantici îi include pe
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
reprezentant netulburat de îndoieli»; același critic mai subliniază: «Un anume aer programatic nu lipsește nici din "Zoria", concepută ca un vast coral al unor stări poetice dintr-o tradiție a rostirii ceremonialice, neocolind însă nici angajarea într-un cotidian mai prozaic. Dominantă rămâne însă atitudinea ritualizantă: Zoria este un spațiu de oficieri grave în care cosmicul se înfățișează ca o mai pură natură, în care naturalul apare ca o mai umană ipostază a lucrurilor, în care lucrurile toate pregătesc procesiuni nupțiale
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
rime este indiscutabilă. El însuși identifică trei tipurti de rime: a) rime noi , rezultate din rimarea unui cuvânt întreg cu altul prescurtat; sine-mi”/ „inemi” /„suie” cu „nu e”).). b) Rime surprinzătoare, în care rimează un cuvânt obișnuit cu unul prozaic, neliterar - („nalte” cu „încalte”) c) Rime rezultate din rimarea unui substantiv comun cu unul propriu („zid” cu „Baiazid”/ „oaspe” cu „Istaspe”). Observă că poetul a utilizat relativ puține cuvinte, dar le-a atribuit sensuri noi. Apreciază sonetele eminesciene, „Glossa” și
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
comoară care există de fapt, în lăcașurile spiritului. Aceste comori „spirituale” sunt cele ale minții: cunoaștere, înțelegere și înțelepciune. În acest caz, Poe s-a îndoit de capacitatea umanității de a poseda o astfel de „avere spirituală” și a admis prozaicul inevitabil al omenirii. Perioada publicării poemului, anul 1849, era în timpul Goanei după aur din California și asta a fost reacția lui Poe la acest eveniment. „Eldorado” a fost unul dintre ultimele poeme ale lui Poe. După cum a scris cercetătorul Scott
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
a treia, denumită „Pământul”, refer ința la realitatea concretă devine mai mult decât evidentă. Constituind unul dintre elementele fundamentale ale universului nostru, el dă consistență și speranță tuturor plantelor și viețuitoarelor ce-l populează. Compoziția lucrării grafice are un aer prozaic și oferă o amplă panoramă a unui spațiu rural deluros surprins la ceasul amiezii. În fundal se profilează un lanț muntos, acoperit cu păduri de confere. În planul median evoluază un cuplu uman ce adună fânul pajiștii cu greblele pentru
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
al lui Corneliu Baba. „Dialogul” existent în planul apropiat surprinde iarăși constante confirmate de marea carte a înțelepciunii biblice: pe de o parte veghea feminină, marcată de conștiința sacr ificiului asumat și de o duioșie abia reținută (configurând o Evă prozaică, „deghizată” în haine populare); pe de altă parte odihna masculină, văzută ca un scurt intermezzo între truda de „dinainte” și cea de „după” cu care modernul Adam câștigă pâinea familie sale. În cuprinsul acestei ecuații, pământul constituie fundament de temelie
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
Una dintre cele mai lungi este cea din piatră Eggja, scrisă probabil în secolul VIII, care conține aluziile magice sau religioase. Aproape între 1000 și 1300, creștinismul a fost instalat în țară, cărând și alfabetul latin. Cele mai vechi piesele prozaice vin de la secolul XII, fiind în majoritatea textele hagiografice și istorice precum "Passio Olavi", "Acta sanctorum în Selio", "Historia Norvegiæ" sau "Historia de Antiquitate Regum Norwagiensium". La sfârșitul secolului XII au apărut primele adaptări populare ale textelor: sögur "Fagrskinna" și
Literatura norvegiană () [Corola-website/Science/312449_a_313778]
-
alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Criticul Alex. Ștefănescu a afirmat că Mircea Eliade s-a folosit de mijloacele lui I.L. Caragiale pentru a crea la începutul nuvelei „o atmosferă de firesc al vieții, de realitate cotidiană prozaică”, ceea ce produce un efect de impresionare mai puternică a cititorilor. Bucureștiul, locul acțiunii din această nuvelă, este centrul inițiatic al literaturii lui Mircea Eliade: „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
a unui copil pierdut și apoi regăsit introduce și un element de farsă. Se creează impresia că Gore, un om materialist și sigur pe el, este victima unui joc ce i-a fost impus fără voia sa. Având o gândire prozaică, el nu este capabil să sesizeze apariția elementului divin în existența sa. În altă ordine de idei, pierderea copilului amintește un efect al războiului, despărțirea dureroasă a membrilor familiilor în contextul unei perioade de haos. Titlul nuvelei, „Douăsprezece mii de
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]