128 matches
-
x aspectele perechilor de pe care se aplică procedura paretiană (cele în care avem unanimitate) sunt incoerente cu x aspectele din decisivitatea(tățile) libertariană(e). Voi explica această idee folosind cazul prude vs. lewd (original). Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care avem unanimitate) sunt incoerente cu x aspectele din decisivitatea(tățile) libertariană(e). Voi explica această idee folosind cazul prude vs. lewd (original). Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
e). Voi explica această idee folosind cazul prude vs. lewd (original). Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o citește. Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Presupunem că prude preferă pe z lui x și pe x lui y și că lewd preferă pe x lui y și pe y lui z. Prin condiția libertariană x și z sunt în sfera personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personală a lui prude, și prude preferă pe z lui x. La fel, prin condiția libertariană, y și z se află în sfera personală a lui lewd, iar lewd preferă pe y lui z. Să împărțim acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acum pe x aspecte : prude preferă în sfera sa personală pe 0 lui 1, iar lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd preferă în sfera sa personală pe 1 lui 0; în sfera publică (adică în ceea ce privește alternativele care nu se află în sfera personală a nimănui) prude preferă pe 1 lui 0 și lewd pe 0 lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de strategii. Pentru a fi clar ce anume se înțelege aici printr-o strategie, voi recurge la exemplul dat de Sen în (1983), cazul alegerii cantității de muncă<footnote În ceea ce privește cazul prezentat de Sen în (1970a), (1970b), cele două personaje, prude și lewd, aveau de ales între a citi (1) și a nu citi (0) o carte. Putem spune că „a citi cartea” reprezintă o prima strategie, în vreme ce „a nu citi cartea” reprezintă o a doua strategie. footnote>: cei doi muncitori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este unul important, voi alege să nu îl prezint pe larg. Motivul pentru care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza un cadru mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar exista externalități, lewd și prude ar fi indiferenți pe perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
câștigă în perechea de decisivitate a celuilalt. Altfel spus, minimul perechii de decisivitate a unui individ este maximul unei alte perechi care îl conține și care conține maximul perechii de decisivitate a unui alt individ. În primul rând, în cazul prude vs. lewd (original). În ambele cazuri, minimul perechii de decisivitate a unuia este maxim atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a celuilalt. De aceea, utilizând 1mmL , decisivitățile libertariene ale lui prude și lewd sunt anulate și preferința socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alt individ. În primul rând, în cazul prude vs. lewd (original). În ambele cazuri, minimul perechii de decisivitate a unuia este maxim atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a celuilalt. De aceea, utilizând 1mmL , decisivitățile libertariene ale lui prude și lewd sunt anulate și preferința socială va fi egală cu preferința Pareto slabă. Rezultatul este același folosind 2mmL , deoarece minimul perechii de decisivitate a lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechii de decisivitate a celuilalt. De aceea, utilizând 1mmL , decisivitățile libertariene ale lui prude și lewd sunt anulate și preferința socială va fi egală cu preferința Pareto slabă. Rezultatul este același folosind 2mmL , deoarece minimul perechii de decisivitate a lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, iar minimul perechii de decisivitate a lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd atunci când este comparat cu maximul perechii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceea, utilizând 1mmL , decisivitățile libertariene ale lui prude și lewd sunt anulate și preferința socială va fi egală cu preferința Pareto slabă. Rezultatul este același folosind 2mmL , deoarece minimul perechii de decisivitate a lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, iar minimul perechii de decisivitate a lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a lui prude. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, iar minimul perechii de decisivitate a lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a lui prude. În al doilea rând, în cazul prude vs. lewd (extins). Așadar 3 4( )lD a ,a se anulează. Cum toate decisivitățile libertariene sunt anulate, preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, iar minimul perechii de decisivitate a lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd atunci când este comparat cu maximul perechii de decisivitate a lui prude. În al doilea rând, în cazul prude vs. lewd (extins). Așadar 3 4( )lD a ,a se anulează. Cum toate decisivitățile libertariene sunt anulate, preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat și dacă folosim 2mmL , deoarece minimul perechilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3 4( )lD a ,a se anulează. Cum toate decisivitățile libertariene sunt anulate, preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat și dacă folosim 2mmL , deoarece minimul perechilor de decisivitate ale lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, și minimul perechilor de decisivitate ale lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd, atunci când este comparat cu una dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anulează. Cum toate decisivitățile libertariene sunt anulate, preferința socială este egală cu alternativa preferată Pareto slab: 2 3sa P a . Obținem același rezultat și dacă folosim 2mmL , deoarece minimul perechilor de decisivitate ale lui prude este maxim în ierarhia lui prude atunci când este comparat cu una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, și minimul perechilor de decisivitate ale lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd, atunci când este comparat cu una dintre alternativele care se află în perechile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
una dintre alternativele din perechea de decisivitate a lui lewd, și minimul perechilor de decisivitate ale lui lewd este maxim în ierarhia lui lewd, atunci când este comparat cu una dintre alternativele care se află în perechile de decisivitate ale lui prude. În ceea ce privește cazul alegerii cantității de muncă. Același rezultat se obține și cu 2mmL <footnote Demonstrația este făcută pentru doi indivizi și trei alternative; însă soluția prezentată funcționează pentru orice număr de indivizi și orice număr de alternative. footnote>. 6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tare decât aceea a preferințelor libertariene minimal-raționale, aceea a preferințelor libertariene disjunct-monotone. Voi condiționa criteriul Pareto slab de aceste preferințe. Discutăm, pentru început, cazurile date de Sen pentru a-și exemplifica rezultatul de imposibilitate. [e.6.1.5.1*]: Cazul prude vs. lewd (extins) Să remarcăm, acum, perechile de decisivitate ale lui prude. Descompunând în p-variante și raportându-ne la ierarhia lui prude dar, din procedura paretiană, de asemenea. Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană 1 0pP . Asemănător
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Voi condiționa criteriul Pareto slab de aceste preferințe. Discutăm, pentru început, cazurile date de Sen pentru a-și exemplifica rezultatul de imposibilitate. [e.6.1.5.1*]: Cazul prude vs. lewd (extins) Să remarcăm, acum, perechile de decisivitate ale lui prude. Descompunând în p-variante și raportându-ne la ierarhia lui prude dar, din procedura paretiană, de asemenea. Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană 1 0pP . Asemănător, uitându-ne la decisivitățile lui lewd, și descompunând în l-variante, raportându
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]