1,374 matches
-
fi băgat de seamă că sângele porcilor lua În zăpadă felurite forme: de la crizanteme mari cât verzele la galițe ori capete de oameni, ba și de sfinți. Mai ales când intrau În combinație cu frunze aurii de meri, peri ori pruni. De cele mai multe ori Însă, pata de sânge privită de el pâlpâia În zăpadă, stingheră și tristă ca un ochi de mercur. Rareori ca un vulcan gata să erupă. Un ochi care nu dormea niciodată. Mai mult de atât, Îi lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
făceam baie caldă cu șampon cu miros de mere. Îl ștergeam de apă cu prosopul, să nu răcească. Porc de export, domnule! L-am ținut În coteț cu chirie, la barăci: cinci dolari pe lună. Vara avea umbră de la un prun. Prin gardul de sârmă vedea cum crește cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea cu ochii lui de porc În care ardeau două lămpașe mici de carbid, maci și albăstrele, salvii și ciulini, stoluri de grauri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ele nu séreau la hopuri că autobuzul și de aceea autobuzul era ceva aparte. Ieșind din oraș, autobuzul cel galben și rotund, de la care te murdéreai de negru, intră pe drumul de țaré și Începeau sé se vadé livezile de pruni și de meri, ogoarele de sfeclé de lîngé fermé, lanurile de grîu și de lucerné și iazul cu papuré pîné unde ajungea scară lui Dumnezeu. Pionierii scoteau capetele pe fereastré și cravate roșii fluturau În vînt, iar béieții mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
iaz se lungește auriu soarele. Îl vézu și pe Nichifor, care atunci cînd auzi autobuzul Își Întoarse capul, se uité, pe urmé aruncé undita și continué sé pescuiascé. Era atît de liniștité și atît de frumoasé țara lui. Livadă de pruni care urmé dupé iaz, brigadă de tractoare, celélalt iaz. Fermă de vaci de de-asupra iazului, toate, de parcé le vedea prima oaré. De parcé s-ar fi pregétit și ele pentru a intra În rîndurile pionierilor. Soarele le lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
atîția ani venea primévara, Însé că În ziua această n-a fost nici una. Simțea cé poate sé saré În iaz și sé Înoate Îmbrécat. Putea sé se baté cu un neamț și sé rabde ace sub unghii. Din livadă de pruni și de sus din pédure i se pérea cé aude partizani și tancuri care bîrnîie. În lanul cu sfeclé erau multe mine și bombe, si pe drumul pe unde mergea el. Nici nu se temea sé calce. Nu-i era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
școli, ca exemplu de măiestrie literară. Și tot Toma, în Piuici și frații lui mai mici (poem tradus în cîteva limbi) le explica școlarilor de ce rîndunica de tip nou nu-și mai face cuib sub streașină. Pentru că inovase locuința în prun. Țelul înalt al păsăricii era să vadă mereu cerul. Cer proletar, mult mai senin decît posacul cer burghez. Repede "orientată" și "limpezită" după îndrumarea dascălului A. Toma, Veronicăi i se încingea condeiul: "O, Europă, te simt în vine,/ Te simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ori și pentru versurile lui Prunilă, ca să-i oțetească dulceața perimată, pentru a-l scoate pe viitorul cititor din somnolența cantabil-desuetă a catrenelor. Mai greu era pentru îngeri, pentru că Gustav îi voia pictați pe capotul Anușcăi, iar Hugo pe petalele prunilor și gutuilor. Și pentru că viziunile difereau, Hugo picta un gnom pe Any, vampiri în dreptul inimii și pe cap o cunună din rochița-rândunicii și gura-leului, împletind movul, roșul grena, violetul cu picături din sângele soarelui, cu albastrul din ochii heruvimilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fie trăsăturile băiatului mijlociu a lui Ștefan Ardeleanu, fie pe cele ale unui soldat liniștit din poligonul cu muniție veche. Copilul, care nu mergea nici călare, nici pe jos, dar alterna mereu cele două stiluri, inspecta pentru Început hatul cu pruni, nu Înalți dar cu ramurile stufoase, plini de rod bogat, cu crengile aplecate până la pământ de greutatea prunelor ce abia se Învinețeau. Va, Încerca să culeagă prune de pe crengile ce se aplecau până la picioarele sale, invitându-l darnice, scoțând adevărate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ce-l acoperea Îi lăsa să se zărească numai nasul un pic și ochii cu care, Între realitate și vis, copilul vedea frânturi din decorul natural al drumului străjuit de o parte și de alta de tufe Înalte de măcieși, pruni pitici și cucute uscate. Toate formau vietăți neprietenoase ce se mișcau și fugeau după căruță, se apropiau și se aplecau peste el amenințător și atunci copilul Întindea mâna spre haina tatălui său să verifice dacă nu cumva distanța față de el
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe Stela. Rămăsese numai cu oile, pe care chiar le înmulțise, o vacă, Trifu, mânzul Stelei, și trăsura. Nu-și păstrase nici o brazdă de pământ arabil, doar un pogon de vie și opt pogoane de livadă cu meri, peri și pruni tineri, abia dați în rod.“ De asemenea, consemnează cu o răbdare inepuizabilă (care pune la grea încercare răbdarea cititorului) tot felul de dialoguri anoste: „«Da, doamna doctor. Așa îl cheamă, Șerban. Îl cunoașteți cumva?» «Nu-l cunosc, dar mi-a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Doamna director a investit toată averea în mănăstire! se lăuda părintele stareț. Mai rar așa gospodărie în munții Năsăudului: moară cu ciocănele, gater, fermă de vaci, fermă de oi, 8 hectare pădure, 15 fânețe, fabrică de lumânări, stupină, livadă de pruni, tractor, mașină, atelaje... ehei! Mai rar așa femeie, unde pune mâna crește. Să-i sărutați picioarele, proștilor, pentru tot ce a făcut pentru voi. Ea este stăpâna, binecuvântarea lui Dumnezeu peste noi. În pronaosul bisericii, 2 metri pătrați de frescă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
straturi de flori. O luai apoi la stînga prin spatele casei, iar aici, se ivea comoa ra lui Geiger: mai Întîi, o gră dină de crini, de boschete de buxus și rugi de zmeură. După care intrai În livada de pruni. O iarbă abundentă, cu fir lung și mătăsos, se răspîndea pe sub toți acei pomi cu prune albe, brumării, vinete și cu ren glote mari, rotunde, de un violet scăpat spre roșiatic. După ce am crescut și ne-am mutat de la ei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În mare parte, grădinii Emmei și a lui Matthias Geiger. Într-un aprilie, cînd locuiam deja la Sfatul Popular, bătrînul Matthias a venit la mama să ne dea voie să mergem cu dînsul, eu și sora mea, să ne arate prunii Înfloriți. A fost cea dintîi și cea din urmă oară cînd am văzut o asemenea sărbătoare. — Uite cîte fructe vor fi, a spus baciu’ Geiger arătîndu-ne nourii de spumă din brațele crengilor. Unii nourași erau roz. Lia fluiera ușor melodiile
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
parfumul ales poate condamna șansele unei prințese de a face o căsătorie de seamă ori pecetlui soarta unui curtezan înfocat. Iată în ce formă se prezintă mesajul trimis de prințesa Asagao lui Genji, într-o zi de primăvară în care prunii erau în floare: "Prințesa trimisese parfumuri modelate sub formă de sfere destul de mari, în două vase, indigo și alb, primul decorat cu o ramură de pin, iar ultimul cu o ramură de prun" (de pe care, se precizează într-un pasaj
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
într-o zi de primăvară în care prunii erau în floare: "Prințesa trimisese parfumuri modelate sub formă de sfere destul de mari, în două vase, indigo și alb, primul decorat cu o ramură de pin, iar ultimul cu o ramură de prun" (de pe care, se precizează într-un pasaj anterior, "aproape toate florile căzuseră", detaliu important pentru cine este familiarizat cu categoriile estetice japoneze). Deși sforile și nodurile sunt convenționale, se poate detecta imediat mâna unei doamne cu gust ales. Inspectând darurile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
convenționale, se poate detecta imediat mâna unei doamne cu gust ales. Inspectând darurile și găsindu-le admirabile, prințul dă de un poem în tonuri șterse de cerneală, pe care îl citește cu voce joasă, pentru el: "O dată căzute florile sale, prunul își pierde rostul. Fie ca parfumul său să pătrundă în mânecile celuilalt". După moartea lui Genji, calitățile acestuia se împart între fiii săi, deși nici unul nu reușește, ne spune cu nostalgie Murasaki, să se ridice la nivelul tatălui. Rolul capital
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
peste tot, la cea mai mică mișcare: Nu folosea parfum, nu-și parfuma hainele, însă, cumva, o mireasmă închisă în străfundurile unui cufăr chinezesc irupea cu atât mai fermecătoare în prezența sa. Atingea în treacăt o ramură de flori de prun sub verandă și ploaia de primăvară picurând din ea devenea un parfum pentru ceilalți care treceau". Niou (al cărui nume înseamnă Mireasmă), fratele său care nu posedă acest dar miraculos, caută să-l egaleze prin meșteșug, dedicându-se zile în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
trei culori verde, alb și roz trimit, pe rând, la verdele plantelor înmugurite, la albul zăpezii încă puternică pe alocuri și la rozul proaspăt al florilor de piersic. Pe lângă floarea de piersic, altă regină încoronată a primăverii este floarea de prun, cu delicate arome, în cinstea căreia s-au ținut primele banchete în aer liber. Aceasta se întâmpla în aceeași perioadă Heian, primul care a organizat o astfel de "petrecere" în scopul contemplării copacilor înfloriți (hanami, care tradus literal ar însemna
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
carcasa. Și poate că o însuflețește, din când în când, într-o infuzie, fie ea și efemeră, de viață nouă cine sunt eu să spun? Azi dimineață, când am deschis fereastra, înfloriseră în curte, peste noapte, primele ramuri ale bătrânului prun. Somnul Conștiința acel interval supărător dintre un somn și altul... Anonim În fața mea, pe bancheta opusă. Îngrijit, cu ovalul perfect încadrat de părul drept, lucios în întunecimea lui absolută, chipul ei nu pare viu. Nici un sentiment nu răzbate; ochii plutesc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bărbații n.r.) nu mai sunt. Sunt astea două. Al treilea nu-l mai găsim” a comentat Banciu. În opinia jurnalistului, o femeie ar trebui să aibă patru atuuri, printre care și puțin ”cap”. Or la Anna Lesko...e lemn de prun. Sigur, bărbații care au frecventat-o n-au timp să aprofundeze chestiunile și se opresc la lucruri de genul ăsta” a mai spus Banciu.
Radu Banciu: Anna Lesko e o bășcălie de femeie () [Corola-journal/Journalistic/73142_a_74467]
-
surprinzătoare. Nuvela pare compusă de dragul tabloului central: "Cu privire la această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
surprinzătoare. Nuvela pare compusă de dragul tabloului central: "Cu privire la această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]