5,549 matches
-
este foarte simplu, dat fiind faptul că am fost prâzlea cel voinic acasă și am tot așteptat să mi se ia locul ca să am și eu pe cine alinta, dar nici o șansă, așa mă vedeam alergând la alte mămici cu prunci în brațe ca să le rog să împartă cu mine bucuria lor de a îngriji bebelușii. Iată că toate și totul parcă se înlănțuie încă de la primii ani ai existenței mele până în momentele acestea în care mă descriu astfel încât dumneavoastră să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de marcă ai literaturii românești, oameni cu suflet de aur la care nu mi-am propus vreodată să ajung, să le bat la ușa sufletului. Au venit fără să îi caut. Efectiv, au apărut într-un moment în care un prunc are nevoie și de mamă și de tată. Spun acest lucru, pentru că fiecare are acesastă latură comportamentală cu mine. Mă declar fericită. În ascensiunea mea către Lumină, pot spune în versuri asa: Lumea este minunată/ Am și mamă am și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
sufletul, așa cum am redat trăirille în poezia Seara de Crăciun (din volumul Joc tainic) În ziua de Crăciun copiii se organizează în grupuri, umblă cu Steaua, simbol al stelei ce a călăuzit pe cei „Trei Magi de la Răsărit”, în căutarea pruncului Iisus. Unul din membrii grupului are în mână o stea realizată din carton, frumos pictată și împodobită cu clopoței și panglici colorate. Pe stea sunt pictate scene biblice. Pentru a demonstra unitatea mesajului de care aminteam, voi exemplifica prin recitarea
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
atât mai salutară inițiativa scriitorului Victor Crăciun, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (înființată acum un secol de Nicolae Iorga), de a dedica lui EMINESCU un smerit, dar luminos și tămăduitor omagiu, veritabilă carte de căpătâi a oricărui prunc și adolescent român: volumul-album prin care cinstește/ cinstim 125 de ani de la nașterea în cer a Poetului Nepereche al urmașilor traco-daco-geților. Prin acest gest - mai ales în contextul în care gâlcevile politice necontenite și mahalagismele grobiene scufundă sub deșertul jafurilor
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
desăvârșit până la moartea mea. Îi iubesc pe oameni și, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sf. Valeriu Gafencu) Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creștini din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a bucuriei. Educația i-a fost călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de mare vocație, care i-au sădit în suflet dorul de Dumnezeu, de țară și
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
răspunsul, de mînă mă trece cazna în zvîcnetul de casandră al inimii Atît de aproape și totuși de neatins cum degetele cutremurate pe sticla rece dintre doi apropiați în vorbitorul închisorii - orice gest ivit din sine mîna întinsă a unui prunc e sacru și mult mai scurtă azi, copilăria Să fie astfel încît o rugă să nu găsească înduplecare, ci doar să schimbe pe cel ce imploră? cînd în foșnetul de pe acum cernit al înserării mai bate dinspre nord o rază
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
cu cel pe care-l bănuim iubindu-ne? nici înduplecare, nici eu un altul. doar regăsire. adînc. nu se cerșește la poarta luminii ce presimțire ne face însă să te dăruim atît iubirii cît și morții, roză? Cu gură de prunc cu gură de prunc printr-o răsuflare de muribund lizieră de lizieră mai urcînd o treaptă căutătorul căutînd fiind unul și același mersul pe luncă, egal mersul pe apă. doar în dăruire se limpezește tandrețea. spadă sub lună ce sinteză
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
-l bănuim iubindu-ne? nici înduplecare, nici eu un altul. doar regăsire. adînc. nu se cerșește la poarta luminii ce presimțire ne face însă să te dăruim atît iubirii cît și morții, roză? Cu gură de prunc cu gură de prunc printr-o răsuflare de muribund lizieră de lizieră mai urcînd o treaptă căutătorul căutînd fiind unul și același mersul pe luncă, egal mersul pe apă. doar în dăruire se limpezește tandrețea. spadă sub lună ce sinteză, doamne, ce sinteză gura
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
o răsuflare de muribund lizieră de lizieră mai urcînd o treaptă căutătorul căutînd fiind unul și același mersul pe luncă, egal mersul pe apă. doar în dăruire se limpezește tandrețea. spadă sub lună ce sinteză, doamne, ce sinteză gura de prunc într-o răsuflare de muribund Ce însingurare înscrie foșnetul pasului printre frunze, lumea mînuitoare, beteagă de nerăgaz și cîinii se gudură, iar
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
pe o ofrandă a morților Cerul mână în turme nestematele norilor palide pietre pe mâna ta nevăzută Doamne Leoaică a soarelui pe o limbă de pământ ce intră în mare în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
cea mai adâncă ne răspundeau cu vocea copoilor pe care i-am mângâiat cândva la vânătorile atât de sângeroase atât de inutile Un fag singuratic ne-am părăsit părinții la marginea unui câmp plin de flori lângă o livadă cu prunci și cete de grauri pentru noi umilința a fost singura stea acoperișul sub care cei puternici au refuzat să vorbească și îndelung am tăcut ca peștii sub mare ca peștii pe uscat ne-am zbătut în năvoade retorice într-un
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
boala îl vedeam destul de rar pe la școală venea doar o dată la câteva săptămâni țin minte și acum că într-o după amiază în curte a ridicat de pe asfalt un porumbel mort îl luase în palmele lui micuțe ca pe un prunc încerca să-i redea suflul vieții care în curând și pe el avea să îl părăsească doar câteva săptămâni mai târziu după înmormântare taică-su a plecat de acasă spunea peste tot că soția lui a luat-o razna și
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
e semn! La cuibul dumitale vin în genunchi să mă depun! înălțare Orașul privit prin plasma sangvină pare coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta de gard, va să zică viermii-s mai grași decât hoitul
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
faguri în tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul mormânt.
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul mormânt.
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
abstracte (Galaxie și Mișcare ondulatorie) și o natură statică (Bizantină) erau așezate astfel încât să intre în rezonanță, să se compare, să se înfrunte și să rămână într-un dialog etern cu tablourile fiului, George Țipoia, tablouri reprezentate prin Fecioara cu pruncul, patru Prezențe, cinci Stele, trei Crucificări, două Sarcofage, Clepsidră, Somnul, Fisură, Aripi, Săgeată și un panou cu Nouă simboluri. Ceea ce m-a impresionat, de la prima privire, a fost tristețea de pe chipul bunicii, surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire amară, la
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Dar vastele noastre resurse interne,/ resurse uitate?:/ nopțile pierdute în somnul adânc al veacurilor,/ în drumul nesfârșit al istoriei,/ nopțile ucise în lungii ani de robie,/ în lungii ani pierduți, ai războaielor,/ sfintele nopți de veghe/ la căpătâiul răniților, bolnavilor, pruncilor,/ sfintele nopți de sânge și speranță,/ nopțile zăbrelite ale pușcăriilor,/ toate nopțile netrăite, strivite, interzise,/ ale omenirii,/ nopțile cu dinții încleștați,/ frânte pe roată, împușcate.../ Toate ne aparțin, pe bună dreptate -/ să le-adunăm cu grijă, migălos,/ să le topim
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
Mariana Filimon Prunc al sferei îngerul vine spre brațele mele cum să-l cuprind osteneala în care decad e însuși refuzul trăirii în grădini cireșii își pun cămașa lor de lumină și eu nu-i pot contempla simțuri se strâng în albia neștiutoare
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
din rîsul lui genial rîs fără limite fără leac numai și numai țepușă ascuțită lîngă ascuțită mortală țepușă scurt pe doi unu și cu unu fac douăzeci și unu trei și cu trei fac două mii trei anul în care mă scald ca prunc al străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
să plec Din matricea scâncind a coastei mele. Hei, împărați și regi și guvernanți Ai pământului, dați-mi răgazul să cânt Această mână cu mine în ea, Având știința celui ce poate Să scrumească totul, iar din scrum Să refacă pruncul matusalemic În carnea mea și în a voastră. Voi, cei din paradis, nu vă supărați Pe cei ce vor să-și fie din nou trup, Ce printr-o simplă mângâiere Ies din oseminte și devin mângâiere. * Deodată un nor zăvorăște
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
În cumpăna fântânii/ tatăl meu răstignit,/ pârghia subțire e mama tânără/ înșurubată în brațele lui noduroase de lemn./ Și izvorăsc din pieptul strămoșilor/ izvoarele eterne. Și vremea/ ne face una cu pământul./ În lumina lămpii la grindă,/ noaptea, cei trei prunci în cămăși albe/ ard prin geamurile de piele umflată./ Și într-un colț,/ o ladă stranie,/ cu zile și nopți/ ce ni le bate o secure cosmică în cap/ ca pe niște piroane ruginite.” Ioan Alexandru oferă o viziune sumbră
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
copios ce se îndesa în caverna rafturilor - făcîndu-mă totdeodată să regret că n-avusei și eu parte la timpul cuvenit de asemenea harem pe post de creșă... Îmi povestise deja despre cum o dată, de mult, voind a se debarasa de prunc, părinți îl lăsară dosit în Bibliotecă. Doar că atunci cînd se-a trezit și a spus mama, întinzînd mînuțele și gîngurind, noul spațu și-a loat sarcina în serios, un enorm Webster prăvălindu-se plin de afecțune de pe ultimul locaș
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
a întrista că și ea născu un Fiu și văzu cu văzul Lui izbăvirea neamului primenit în trupul viu fiică i-a fost pe când El în Tatăl duh era și zidind înroura prorocirea pe pământ dulce Mamă l-a purtat prunc în pântec chiparos râvnă sânge carne os cu golgotha împăcat veac în veac i se cuvin brățara troițelor înnoptatul nunților chivot și graal vergin la răscruci un iconar pe-al deșertăciunii mal împrumută abur voal àura divinul har și privirea
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
o amiază apoi o după-amiază și s-a făcut dintr-odată tîrziu și copilăroasa Grădină își urmează iată tabieturile joacă table își drămuiește amintirile cum banii de pensie solidară cu bătrînii săi joviali nespus se miră de sine cum un prunc apoi ciocnește o bere cu Providența. Cum era Cum era cît era de greu să începi tot așa de greu cît să termini urcușul pe-acest lujer galben se sprijină muntele pe-această cioară (vopsită) mizează un Înger și promisiunea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]