461 matches
-
dat. Parcă nu mai avea nicio satisfacție. Se scula dimineața la ora șase, se îmbrăca în grabă și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile cu apă proaspătă la păsări și la măgăruș ulucul. Le arunca câte un pumn de grăunțe la păsări, un braț de fân lui
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
întrupată-n tine, om, Bucură-te -Nvingătorul Styxului și lui Caron, Bucură-te, Sfințitorul gratiilor celulare, Bucură-te, Înflorirea mugurelui de-nchinare. Bucură-te, Ziditorul Templului dintr-un Cuvânt, Bucură-te, Pom zăbavnic devenit un cântec sfânt, Bucură-te, Limpezire peste prundul de păcate, Bucură-te, Lumânare care arde zi și noapte, Bucură-te, Salvatorul Crailor de stirpe veche, Bucură-te, Truditorul mucenic fără pereche, Bucură-te, Scut măiestru-n calea culpeșei ispite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite IV Eroilor români cu
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
așezat acolo, după ce unul dintre mocani își luase ranița de pe scaunul alăturat și îl șterse cu palma aspră. - No, dară, puteți sta, că e curat. Da, unde mergeți? Văd că nu sunteți de prin părțile locului, constată el curios. - La Prundul Bârgăului. - Apăi, rea zi v-ați ales. Astăzi a fost târg de vite și or coborât cam toți în jos. Care o fost mai harnic se întoarce către casă, că-i așteaptă animalele din gospodărie. Îi cam greu cu transportul
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
casă, că-i așteaptă animalele din gospodărie. Îi cam greu cu transportul. Sunt, doar două trenuri, unul dimineața și altul sara și două curse, pe zi. Da și aiestea, merg taman până la Vatra Dornei și sunt multe sate pe traseu. Prundul îi pă la jumătate, cam la douăzeci de kilometrii de aici. - Nu am știu că-i zi de târg, zise Șerban zâmbind. - Apoi, no, cum să știi dacă nu ești de pă aici? Șerban îi satisfăcu curiozitatea și îi spuse
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
din nou drumul pribegiei și or trecut munții în Moldova, dar mulți or și rămas, că doară aici le-au fost îngropați moșii și strămoșii. Da, or avut un dram de noroc când s-o făcut granița Austro-ungară cu Moldova. Prundul Bârgăului a fost cuprins între satele grănicerești și așe, au fost eliberați din iobăgie. Mulți bărbați au fost înrolați în regimentele grănicerești. Bârgăuanii au fost întotdeauna firi dificile, greu de stăpânit. Drept dovadă, iacă, aici nu a fost impusă trecerea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
populația. În astă perioadă s-o făcut o sistematizare a satelor răspândite pe dealuri și sub munte, au fost mutate de autoritățile militare de-a lungul văii, pe lângă Bistrița Ardeleană. Atunci s-or înființat toate aiestea: Rusu, Josenii, Mijlocenii, Susenii, Prundul, Bistrița Tiha, Mureșenii Bârgăului... - Ho, bade, că ajungi la moldoveni! Badea Gheorghe nu-l auzi. Era hotărât să-și spună povestea mai departe, mai ales că, simțea el bine, bărbatul de lângă el îl asculta cu atenție, chiar dacă privirea îi era
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
îi zicem tot „suman”. Acum să știi, că vremurile aiestea nu or fost tocmai rele pentru cei care trăiau pe aici și din alte motive. Era nevoie de un număr mare de știutori de carte în rândul armatei așa că, la Prundul Bârgăului , Curtea de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-ai studiat la școala asta, intră din nou
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
zonă a lăsat o amprentă pozitivă asupra locuitorilor prin modul de gândire și organizare de unde expresia des întâlnită „cap de neamț”. MULTUMESC colegilor mei de facultate, MARIANA și VASILE BOZGA, care mi-au sărit în ajutor oferindu-mi informații despre Prundul Bârgăului, o localitate pe care din păcate, nu am vizitat-o niciodată. Informațiile istorice din acest capitol îi apartin în întregime lui Vasile, care sunt convinsă că este îndrăgostit de zona în care a crescut și dacă vremurile nu l-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014. CAPITOLUL 3 - Apoi, io mă duc să mă întind puțin. ´ Om avea vreme de despicat firul în patru, dar mâine trebuie să fiu la Prund. Așa am hotărât, de vrei, de nu vrei. Sper, totuși, în ăst timp cât a mai rămas din noaptea asta, să îți dea Domnul gândul ăl bun. Apoi, vom vedea cum le-om duce pe toate. Nu e nici o nenorocire
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
căută cu privirea și răsuflă ușurat când văzu că era abia jumătate la ... Citește mai mult CAPITOLUL 3- Apoi, io mă duc să mă întind puțin. ´ Om avea vreme de despicat firul în patru, dar mâine trebuie să fiu la Prund. Așa am hotărât, de vrei, de nu vrei. Sper, totuși, în ăst timp cât a mai rămas din noaptea asta, să îți dea Domnul gândul ăl bun. Apoi, vom vedea cum le-om duce pe toate. Nu e nici o nenorocire
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
s-a născut neînfricată și și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc... Lumina solară din ochii ei, părul cu reflexe albastre, legănările de trestie în furtună, fără să cedeze, cei o mie de dinți, precumpănitori, pietricele din Prundul Bârgăului, în claritatea apelor vijelioase de munte... Vocea întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
calea Domnului. Accentul strigatului său era concentrat în cuvântul „Pocăiți-vă”. Istoricul Flavius Iosefus ne spune că predica lui Ioan, a avut o mare influență asupra oamenilor simpli, care păreau gata să facă orice le spunea acesta. Ei veneau pe prundurile Iordanului și dormeau pe nisip noaptea, ca să asculte de dimineață până seara pe acest luminător, care s-a lepădat cu totul de ale lumii și venise ca un înger al Domnului să vestească Împărăția Cerurilor.Informațiile despre credința, dreptatea, adevărul
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]
-
așa cuminte Dar el vine, an de an. Când priveam cu bucurie, Cum în noaptea de Crăciun Ne-adunam cu toți la masă, Căutând sub bradul bun Darurile minunate Așteptate de demult, O tristețe mă cuprinde Pentru cei sărmani din prund. Sunt copii fără lumină Fără daruri, fără pâine ... Voi pleca la dimineață, Să le dăruiesc, că-i bine. Dulciuri, fructe, jucării Să le-aducem bucurii. MAGIA CRĂCIUNULUI Se lasă noaptea peste casa mea E noaptea Magică, de Sfânt Crăciun, Miros
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
coastă de-a lungul lui Pebble Beach și în interior, trecând de la „pebble culture” - cum învățam că se numește primul bazin de „resurse de materie primă” de confecționat cele mai simple unelte microlitice de mâna omului preistoric - adică „unelte de prund”, însă aici erau adevărate pietroaie și stânci la contactul malului cu apa, apoi imediat înspre dealuri covoare de iarbă tunsă, peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu-ți promit că-ți voi stârni povestea Să râdă-n hohot pe un mal de rând. Nici c-am s-astup ravenele acestea Cu prundul calm al unui simplu gând Sau c-am să-ți șterg de timp, pe îndelete, Fără grimase-ostile rid cu rid. N-am cum să scutur valul de cvintete Albastre și să-ți cumpăr un hibrid De mare fără note de
DE PE UN RÂND DE UMBRĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350537_a_351866]
-
atâtea patimi, Vom sângera cuvintele cu vin. Adio, ție, noapte ce te plâng Cu vii luceferi lunecând sub pleoape Licorne vin în carne să se-adape Și-apoi bezmetice dansează-n crâng. (8) Georgeta RESTEMAN: EU ȘI TU... TĂCERILE DIN PRUND Eu și tu ... Tăcerile din prund Destine scrise în oglinzi ciobite Să nu-ngropăm speranțele tivite În gânduri care aprig ne pătrund Săgeți de foc în trupuri dezgolite. De vom lăsa pierdută-n vraja clipei Speranța frântă-n geamătul aripei
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
vin. Adio, ție, noapte ce te plâng Cu vii luceferi lunecând sub pleoape Licorne vin în carne să se-adape Și-apoi bezmetice dansează-n crâng. (8) Georgeta RESTEMAN: EU ȘI TU... TĂCERILE DIN PRUND Eu și tu ... Tăcerile din prund Destine scrise în oglinzi ciobite Să nu-ngropăm speranțele tivite În gânduri care aprig ne pătrund Săgeți de foc în trupuri dezgolite. De vom lăsa pierdută-n vraja clipei Speranța frântă-n geamătul aripei Vom fi luceferi, dar iubiri strivite
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea cea mare a copilandrilor", mărturisește scriitorul cu nostalgie, în „Anii de ucenicie”, amintindu-și că a încercat și el această plăcere adolescentină a localnicilor neîmpliniți încă într-
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
tale și-a trupului căldură și sânii două fragi, ce drum își fac spre gură. e pace și iubire, pe cer strălucesc stele, e-o noapte de iubire ,doar una dintre ele. pe trupul tău alunec, o apă sunt pe prund în patul tău trăiesc amorul cel profund. e dragostea curată prilej de bucurie și tot ce mi-am dorit , iubire si-armonie. Referință Bibliografică: O noapte-n patul tău / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul
O NOAPTE-N PATUL TĂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356947_a_358276]
-
jucător de la Columna, numit Traian. Columnezu’ șutează puternic spre poartă lui Ilie, dar acesta, veșnic la datorie, respinge balonul cu balonul de la brâu. Mingea ajunge iar la capu’ Rocă. Rocă i-o plasează lu’ Prunduș... Acesta aruncă un pumn de prund spre pircopul de pe margine, dar este văzut de arbitrul cu cioc, care îl execută cu un cartonaș gălbui. Unșpe metri! Grecea cel mic se pregătește de execuție, preia mingea și o șutează puternic la popa la poartă, fără mata moartă
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
de sărbătoare, măndră Romănie, Să îți aduni fiii de prin băjenie, Căci ei îți sunt sănge, leac și bucurie, Nu-i lăsa să-nghită colb de pribegie! Dorul lor de țară, dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
crește mare am s-o-ndrept!” Cuvintele lui Avrămuț răsună Și rana lor îl doare-adânc în piept; Copilul de atunci parcă și azi Îi spune-aceleași vorbe-nlăcrimate, Le murmură pădurile de brazi, Câte mai sunt și ele netăiate! Le murmură-Arieșul de pe prund, Cu aur și cu dor amestecate Sub soarele statornic și rotund, Izvoarele-n fântâni înlăcrimate! Umbra lor pe suflet mă apasă Și parcă port sub frunte funigei, Celor din fruntea țării nu le pasă Și zilnic se tot ceartă între
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
de la sine. Paleoliticul românesc este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, Paleoliticul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleolitic: Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Aceste unelte evoluează către „toporașele de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrate prin lovituri date pe ambele fețe (Africa de Nord, zona centrală și de răsărit). Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul s-a preocupat toată săptămâna de repararea porților de la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]