379 matches
-
caldă Și luna, cu misterul ei, rotundă, O piatră pe prundiș, pe care-l scaldă Grăbită, în pârâul limpede, o undă. Aici e lumea, nicidecum cealaltă, Chiar dacă vrea, de noi, să se ascundă. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRUNDIȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRUNDIŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369252_a_370581]
-
piață e de-acum la parametri maximi, urmează Tîrgu Neamț și deja aerul miroase a brad. În dreapta, sus, bătrîna cetate, apoi șarpele șoselei urmînd Ozana "cea repede curgătoare". Cobor, mă descalț, îmi suflec manșetele pantalonilor și, înviorat, pășesc pe mirificul prundiș, lăsînd apa ca gheața să-mi ude gleznele de tîrgoveț. Din nou la drum întins, pe lîngă Mînăstirea Neamț, înecată în sălbăticie verde și... și... Coada Lacului. Unde-i Coada de-al'dat'? Gata (n-am ce face!), începe să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
T. Herseni sau I. Taloș invocă existența unor rădăcini arhaice, fără a le plasa În mod exclusiv Într-un anume „substrat” și fără a vedea În ele unica posibilitate de explicare a faptului folcloric. Secvențele mitice din culturile străvechi alcătuiesc prundișul peste care se scurge, refractând lumina istoriei și redimensionând aluviunile venite din alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o „mitologie românească” (populară și/sau cultă), fără ca această sintagmă să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Miclău, 1978 : 423) ; " village de larmes inconsolées " (9 mai 1895) (Stolojan, 1992 : 107) ; Ô, mon village de larmes,/ D'éternité, de pleurs, de chant ! " (Le 9 mai 1895) (Romanescu, 1998 : 57). Le gravier Tout comme " leș choses " (" lucrurile "), " le gravier " (" prundișul "), élément apparemment non-poétique, fait pârtie du code poétique de Blaga. Ce nom est traduit soit par " cailloux ", soit par " gravier " : " negru prundiș " " cailloux noirs " (Sat natal/Village natal) (Miclău, 1978 : 367) ; " ce prund fierbinte, turmentat " " quel gravier brûlant, agité " (Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de chant ! " (Le 9 mai 1895) (Romanescu, 1998 : 57). Le gravier Tout comme " leș choses " (" lucrurile "), " le gravier " (" prundișul "), élément apparemment non-poétique, fait pârtie du code poétique de Blaga. Ce nom est traduit soit par " cailloux ", soit par " gravier " : " negru prundiș " " cailloux noirs " (Sat natal/Village natal) (Miclău, 1978 : 367) ; " ce prund fierbinte, turmentat " " quel gravier brûlant, agité " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533) ; " prund de suflet " " le gravier de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elaborarea după reguli cât și confidența, poeții practică notația de senzații, coerente sau disparate, stârnite de spectacolul vieții curente, spectacol ce include, prin transfigurarea realului în conștiință, nebănuite frumuseți. Așa procedează, exemplar (dar nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
camere și cerdac. Foarte puține case mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții din paiantă sau chirpici sau vălătuci. Există și câteva case (3 observate de noi) cu etaj, tip vilă, finisate în proporție de 90% construite din fonduri obținute prin munca în străinătate. Foto 2. Casă cu acoperiș din stuf
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
iar despărțirea, simte el, poate dura la nesfârșit, în lumea asta fără limite... Țipătul lui e înăbușit de o mână ce-i pare străină. Pentru că tremură. Tace o clipă. În întuneric, mai jos de ascunzișul lor, se aud pași pe prundișul malului, glasuri, un scurt scârțâit metalic. Copilul se zbate, o să scape din mâna aceea care îi astupă plânsetele, o s-o cheme pe maică-sa, a recunoscut glasul tatălui, acolo, jos. Nu mai vrea lumea asta în care totul e minat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îngrijorarea sub un ton de bravadă: „Ei, dacă am ajuns aici, acum ce facem, urcăm pe Kazbek? Unde mă duci așa?“ Femeia zâmbi și abia atunci băgă el de seamă cât era de ostenită. Fără să-i răspundă, înaintă pe prundiș, intră în apă, se afundă, îmbrăcată, și nu se mai mișcă, lăsând ca apa să-i spele trupul, fața, rochia cu mânecile zdrențuite. Pavel vru s-o strige, apoi se răzgândi, zâmbi și se îndreptă spre stâncile care coborau către
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
SHŪSAKU ENDŌ SAMURAIUL Traducere din Limba japoneză și note de DianaElena Tihan Capitolul I Ningea. Până spre seară, un soare firav se revărsase peste prundișul de pe malul râului. Când amurgul a învăluit cerul, dintr-o dată s-a lăsat o liniște adâncă și câțiva fulgi răzleți au început să plutească prin văzduh. Zăpada se așeza ușor pe straiele simple ale samuraiului și ale oamenilor săi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
semn cu capul înapoi. — E mort, anunță simplu. Imediat, Gualfard plecă de lângă el. Urmat de Geremar și de un alt războinic, din câțiva pinteni, urcă iute cărarea ce ducea la luminiș și se pierdu printre arbuști. Ceilalți burgunzi, rămași pe prundiș, comentau între ei cu exclamații de uimire, experiența hunului și nu puteau să-și dezlipească ochii de la el. Khaba arătă spre bandaj: — Ce ai pățit acolo? Am mâna opărită. Balamber se aplecă să-și dezlege, destul de chinuit, chinga șeii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și fără să bage în seamă privirea uimită și plină de iritare a lui Khaba, Balamber scutură din cap: — Eu duc întotdeauna la bun sfârșit ceea ce încep. în momentul acela, războinicul ce rămăsese în luminiș coborî, la rândul lui, pe prundiș și se alătură conducătorului său. Nu sunt urme de cai pe drum, în spate. Un fulger de iritare sclipi în ochii lui Gualfard și imediat îl fixă pe Balamber. — Ăștia doi sunt ori foarte abili, ori foarte norocoși, spuse printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și să-și facă mai ușor o țigară, să caște în liniște, să șuiere la cai, și să se dea și el puțin la spatele trăsurii etc... Dinspre Hălăuca curgea o răceală care nu era încă vânt. Ozana freca aspru prundișul albiei, cu un șuiet fatal, fără început și fără sfârșit, și nu era vizibilă decât prin câteva pete de argint fără forme fixe, tremurătoare, plutitoare - imaginea stelelor diluată în apă. Prin creștetul brazilor de pe muntele scund din față, apăreau câteva
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vârful mare al nasului; Gruner aparținea ramurii șterse a familiei. Era, cu toate astea, o față virilă și, când erau date la o parte obiecțiile superficiale, o față cumsecade. Sammler știa defectele acestui om. Le vedea ca pe praf și prundiș, moloz pe-un mozaic ce putea fi măturat. Dedesubt, o expresie de soi, nobilă. Un om de căpătâi - un om ce punea gând deoparte pentru alții. — Ai fost bun cu mine și cu Shula, Elya. Gruner nici nu aprobă, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
se știe de ce, părea că asist, dimpotrivă - contradictorii stări ale spiritului -, la o comprimare a timpului, când, după un sfert de oră, în care eu însumi mă înveselisem, uitând de toate, tata deschise poarta, îl văzui prin geam, înainta prin prundișul curții dreptunghiulare, până în fața micii marchize, apoi intră în hol și de-aici în camera în care ne aflam, deschizând-o zâmbind. Apoi ceru Marcelei un rând de cafele. Se-nveselise văzându-și fiul. Frații mei lipseau. Pe peretele îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Nu uitase câmpurile pline de cadavre, mirosul greu... Masacrul acela reprezentase începutul puterii lui Vitellius. — Dar ce înseamnă asta...? Băiatul îl întrerupse. — Ascultă. Pe margini au fost ridicate întărituri, care în interior au, potrivit tehnicii militare, bețe încrucișate, nisip și prundiș. Fii atent: acolo unde pământul e mai închis la culoare sunt gropi... Caută să nu cazi în ele, pricepi? Întăriturile fac trecerea între malurile canalului și restul amfiteatrului. Mâine o să vezi și tu ce bine seamănă totul cu câmpia padană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
unde pământul e mai închis la culoare sunt gropi... Caută să nu cazi în ele, pricepi? Întăriturile fac trecerea între malurile canalului și restul amfiteatrului. Mâine o să vezi și tu ce bine seamănă totul cu câmpia padană: câteva coline, pășuni, prundiș, tufișuri, copaci... O mulțime de copaci au fost aduși din pepinierele imperiale de pe Mons Albanus. Împăratul vrea să lase mulțimea cu gura căscată... Iar în vârful colinei a pus garduri care imită fortificațiile armatei lui Otho, iar înăuntrul lor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lut Și ulcioarele vii în suspine, Dacă seceta grea Va musti, într-o zi, De iubire, Muguri vii în cuvânt Și livezi vor zâmbi Peste fire. Salcia Apleacă-te, sfioaso, șoptește în vânt Sau lasă-ți cuvântul să cadă-n prundiș. Sortirea-ți se arată în vag luminiș Ca umbrele pletelor verzi pe pământ. Schițează în arcuri de cerc tot ce vrei Pendule-ți atârnă din creștet de lemn Clepsidra-n prundișul din râu a pornit în albia vieții să-ți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în vânt Sau lasă-ți cuvântul să cadă-n prundiș. Sortirea-ți se arată în vag luminiș Ca umbrele pletelor verzi pe pământ. Schițează în arcuri de cerc tot ce vrei Pendule-ți atârnă din creștet de lemn Clepsidra-n prundișul din râu a pornit în albia vieții să-ți zgârie semn. Doar zgomotul apei în pietre lovind Se prinde în pleata-ți lungită de vreme Ești lemn, ești apă, ești vânt, ești mister Ești dor cufundat în blesteme. Tot mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
soare devin mai îndrăznețe, străpung coroana nucului și, năvălind în încăpere, se prind într-un joc al ielelor...E timpul să mă scol...Izvorașul din coasta chiliei mă primește cu un clipocit vesel, prefăcându-se în mii de diamante pe prundișul de pe făgaș...Când mă întorc în chilie, nu-mi vine să cred...O zână bună în lipsa mea - a așezat pe un colț al măsuței o cană cu lapte aburind, puțină dulceță de fragi și o bucată de azimă...Privesc în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acopăr goliciunea cu mantia umilinței. O îndes pe umerii firavi. Mantia mă apasă. Pornesc pe cărarea de nicăieri, presărată cu pietre ascuțite. „Să fie Mecca prea departe?” Tălpile mi s-au tăbăcit în mersul încrâncenat. Genunchii se șubrezesc, așezânduse pe prundișul fierbinte. Am ajuns la răscruce. Doar vântul îmi poate hotărî cărarea... Sunt femeia cu lanțul gros împleticit pe mâna dreaptă. Mă dor toate anotimpurile. Femeia din oglindă îmi pregătește apa purificării sinelui, mă scaldă. Apoi, mă înfășoară în giulgiu i
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
sè procedez cu Matei, așa cum fècea mama, sè-l las de capul lui, plictisindu-se de întuneric va ieși singur la luminè, Subsemnatul Matei, declar urmètoarele, când am ieșit astèzi din casè și am vèzut mașină roșie așteptând pe aleea de prundiș m-a cuprins așa, un fel de vrajè neînțeleasè, Stiti mașină asta! Dar poate cè ar trebui sè fac o parantezè și sè explic de ce anume mi-am cumpèrat mașină roșie, dar sè vè spun și despre felul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ocolind laboratoarele și camerele de consultații. Aveam un răgaz de o oră înainte să mă cheme, ca să-mi ia sânge. Mai târziu aveam programare la doctorul Radu. În grădină, am mers de-a lungul gardului, pe o cărăruie acoperită cu prundiș, până în colțul cel mai îndepărtat al curții și acolo, în spatele unui chioșc, am zărit o fată. Uda niște flori și, în general, părea să se poarte cu ele foarte atent. M-a observat abia când am ajuns aproape de ea. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cafelei bune. Mă duc să ți-i aduc. Stai liniștit, că îmi place desculță ca să-mi amintesc de anii petrecuți în șatră. Atunci călcai cu picioarele pe covoraș ca acum? — Mai văzuși. Călcam pe pământul aspru, pe iarba înrourată, pe prundiș, prin noroi... — Și nu te durau tălpile ăstea, se apleacă Cezar și i le mângâie înduioșat. — Nu mă dureau că se tăbăciseră de atâta umblat desculță. — Săraca de tine! Doamne! Doamne! Cum de m-oi fi îndrăgostit eu de o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
atâtea explicații? A fost prima și ultima oară. Conacul cel nou era așezat în mijlocul unui parc îngrijit meticulos de Grigore însuși. El a adus brazi, cărora de altfel nu le mergea prea bine în regiunea aceasta de șes. Potecile cu prundiș mărunt șerpuiau printre chioșcuri și ronduri de flori, printre grupuri de copaci speciali și peluze tunse în fiece săptămână. Gardul viu care înconjura parcul era dublat de un grilaj de sârmă înspre ograda cealaltă, ca să nu pătrundă galițele de acolo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]