1,016 matches
-
dat cu pomandă. Îmbrăcat de vizită : costum de culoarea nisipului, guler tare. în dreapta canapelei, altă măsuță înaltă, cu trei picioare. Pe măsuță, într-o ramă lată, fotografia unei tinere perechi. Subțirel și mărunt, încremenit în uniforma lui militară de ofițer prusac, bărbatul își ține cotul sprijinit de un gheridon. Regele Carol și regina Elisabeta. O consolă în spatele canapelei, sub oglindă, iar pe consolă un bronz : un Apollo cu lira. Deasupra canapelei, oglinda în care poți vedea, în cealaltă parte a salonului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
condamne pe cel care, după patruzeci de ani de domnie fericită în scaunul voievozilor, la cea dintâi probă a sorții, s-a arătat a fi rămas ceea ce a fost și când a sosit din Sigmaringen : un obedient, un mediocru ofițer prusac. Sau dimpotrivă : să îl deplângă pe nefericitul rege, care, ajuns la o venerabilă vârstă, când s-ar fi cuvenit să cunoască pacea sufletească, s-a văzut dintr-odată silit să aleagă între a vărsa sângele strămoșilor sau pe al supușilor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grele care vorbesc despre păcatele și ororile trecutului. Nu e cazul nostru. Ni s-a românizat numele după ce niște străbuni, constructori de case de lemn, au trecut din Maramureș În Bucovina, cîndva la Începutul secolului. Numele ar putea fi leșesc, prusac sau maghiar, poate, sau tot românesc, nu se știe, tăvălit Încoace și Încolo de momentele istorice ale unor ținuturi Îndepărtate, aflate mereu Între fălcile imperiilor. Ușa trecutului... umbli prin ea pînă chestia asta ajunge o boală sau o profesie... S-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
accent german de după o perdeluță. După ce s-a spovedit, În timp ce spunea o rugăciune cerîndu-i din tot sufletul lui Dumnezeu să-i ierte păcatele, a descoperit dintr-odată că icoanele din biserică erau o minunăție, aveau o austeritate de-a dreptul prusacă și pe urmă, la ieșire, Îndreptîndu-se spre Mercedesul În care Julius o aștepta nerăbdător temîndu-se să nu Întîrzie la școală, Își dădu seama că era cu adevărat plăcut să te afli pe stradă la ora aceea matinală și să simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Bărbat alb, douăzeci și șapte de ani, un metru șaptezeci și cinci, șaptezeci și două de kilograme. Pierduse destul de mult sânge, mai ales din cauza unei tăieturi între a treia și a patra coastă, unde se înfipsese în țeapa unei imitații de cască prusacă, fixată pe schimbătorul de viteze al mașinii. Avea zgârieturi adânci pe scalp și față. Brațul drept îi era dislocat; prezenta fractură de femur drept. Restul corpului era foarte zgâriat și tumefiat, dar altfel era uimitor de întreg. —Aici, în statele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
regele României) și a plecat în Portugalia, unde a murit. Carol I, regele României (1839-1914) - a fost principe în perioada 1866-1881 și rege al României în perioada 1881-1914. A fost fondatorul monarhiei României, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. Provenea dintr-o familie prusacă și a beneficiat de o educație severă, pentru că a fost dedicat carierei militare. După venirea pe tron, principala preocupare a fost recunoașterea României pe plan internațional, progresul economic și modernizarea statului român. S-a căsătorit în 1869 cu regina Elisabeta
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
îi asiste pe germani în campania lor disperată de corsari moderni. Călugărul și armata lui de oceanieni visători și cruzi este aliatul pe care Germania imperială îl cultivă. Locotenentul de corvetă Slütter, cel care venerează datoria ca pe un cult prusac, se va sacrifica, dezonorându-și uniforma, coborând, deliberat la stadiul de pirat ce colindă mările sudului. Companion sanguinar și rebel îi este infatigabilul Rasputin. De departe, de pe o punte măturată de valuri, tragedia corneliană a acestui gentleman este contemplată de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
relație echivocă, până la capăt. Căutător al galionului pierdut și al comorii sale de dincolo de orice închipuire, Corto redescoperă ambiguitatea Marelui Război în a cărui țesătură este implicată și compania financiară ghidată de Bouche Dorée și de Morgana. Apariția unui ofițer prusac la curtea din Itapoa o anticipează pe aceea, nu mai puțin impresionantă, a vasului-corsar german ce face ravagii în Atlantic cu cursele sale fantomă. Ca și în La ballade de la mer sallée, istoria face ca granițele să devină imposibil de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aflu mai apoi că tehnica mea nu avea nimic personal! Eram mulți cei care nu mergeam pînă la capăt! Un neamț publicase În Zeitschrift für Sexualwissenschaft - și Încă din 1908, țin să precizez acest lucru - un articol despre niște tineri prusaci și alți pomeranieni care se dedau, ca și mine, la plăcerile retensive ale așa-numitei masturbatio interrupta. Nevrozații, va preciza Karl Abraham În 1910, cred că pierderea seminală le aduce ponoase și se satisfac prin practici Întrerupte Înaintea ejaculării. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se potrivea perfect cu ceea ce-ar fi trebuit să gândească templierii, era planul templierilor. Și apoi, logica noastră era logica faptelor. Ne plăcuse mult afacerea cu cimitirul din Praga. Era povestea unui anume Hermann Goedsche, un mic funcționar poștal prusac. Acesta publicase deja unele documente false ca să-l discrediteze pe democratul Waldeck, acuzându-l că voia să-l asasineze pe regele Prusiei. Fiind demascat, devenise redactorul organului marilor proprietari conservatori, Die Preussische Kreuzzeitung. Apoi, sub numele de sir John Retcliffe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de femei de vis, dar Antonia avuse, totdeauna, mister. Sau așa i se părea lui Thomas, tot gîndindu-se la stepele despre care povestea Rusoaica, la pădurile de mesteceni albi, la conții slavi, din care aceasta cobora. Ori la cealaltă descendență, prusacă: de acolo, peste timp, venea, poate, dorința, trecătoare, de ordine a lui Thomas; de acolo, pornirea de a filozofa, chiar dacă morbid, de la o vreme, a bunicii. Antonia configurase, dacă nu În rațiunea lui Thomas, atunci În subconștientul lui, o femeie
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mai înțelept decât Gonzalv Ionescu, care, ca să capete o catedră, ar primi reinstaurarea iobăgiei. Am crezut că arhitectura e totul și n-am priceput că întîi trebuie să te îngrijești de patria și de poporul pentru care construiești. Dacă imperialismul prusac va pune iarăși tălpile pe pământul tării noastre, vina va fi mai puțin a copiilor ca tine decât a părinților nepăsători, de soiul meu. Poate, mai târziu, dacă nu voi fi doborât de aceste dureri, mă voi reabilita. Îți cer
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau câte o cucoană cultă care voia să afle unde anume ancorează Spiritul hegelian în istorie. Și rău a făcut Hegel când a acceptat să răspundă la o întrebare pusă în limbajul nefilozofiei și a ajuns să vorbească despre statul prusac când, de fapt, este clar că în limbajul filozofiei nici întrebarea respectivă, nici răspunsul nu-și au rostul. Și bine face Eliade când nu cade în plasa limbajului nefilozofiei și refuză să spună, de la înălțimea spiritului tuturor religiilor, în ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță a respins retractarea a ceea c e a scris în atacul din „Minciuna stă cu regele la masă”: „Ce‐mi pasă de ura celor puternici și de micile lor răzbunări! Eu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să se comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului. De multe ori, prin fața acestuia, se deplasa într-un pas de balet desuet, eventual cu un morcov sau pătrunjel în mână, fredonând câte un cazacioc, un marș prusac, o canțonetă italiană cunoscută sau un început de melodie extrasă, nu întâmplător, dintr-o operă celebră, pe care o interpreta cu minunata ei voce de soprană trecută pe linia moartă. La petrecerile de seară, și nu numai atunci, patronul o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de marcă al concepțiilor contrarevoluționare. Fiind dezamăgit de Restaurație, recuzînd atît indiferența Statului în ceea ce privește religia, cît și galicanismul, el a cunoscut o evoluție pe care o cunoscuse anterior baronul Ferdinand d'Eckstein: acest israelit de origine daneză dar de naționalitate prusacă, convertit la luteranism apoi la catolicism, legitimist și tradiționalist, prieten cu Lamennais, apăra tezele ultramontane în revista sa Le Catholique (1826/1829), sfîrșind prin a revendica cu fermitate libertățile. Lamennais s-a raliat ideii de guvern format din reprezentanții poporului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asocierii și dreptul de a comunica în mod liber cu Roma. Conducerea Bisericii a invitat laicii și preoții să se angajeze în politică, dar nici în Parlamentul de la Frankfurt (din care făcea parte Monseniorul von Ketteler), și nici în Parlamentul prusac de la Berlin nu a luat ființă nici un partid confesional, catolicii separîndu-se în diferite grupuri. Totuși, în octombrie 1848 a fost organizat Katholikentag, zile de întîlniri care trebuiau să reflecte, în mod regulat, ritmul istoriei catolicismului german, în timp ce o vastă rețea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și care au fost consecințele: "Naționalsocialismul nu este nimic altceva decît consecința împinsă pînă la crimă a acestei adorații a puterii și a subestimării și chiar a disprețuirii valorii omului ca individ. Într-un popor care, mai întîi prin concepția prusacă, amplificată și exagerată, asupra rolului Statului, a esenței sale, a puterii sale, a supunerii absolute datorate acestuia, și apoi prin concepția materialistă asupra lumii, era în felul acesta pregătit intelectual și sufletește, a putut să se răspîndească, destul de repede, o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și geografic, problema germană este în centrul problemelor și durerilor continentului nostru: fără aportul și cooperarea germanilor nu există nici pace, nici civilizație europeană și nici nu va fi, cu o Germanie dominată și dezaxată de instinctul pangermanic și imperialismul prusac"25. Ca și alții, familia creștin-democrată a conștientizat rapid această realitate și a știut să promoveze ideea reconcilierii franco-germane, pregătită de contactele stabilite în anii 1920. Aceasta a constituit o temă majoră de discuție în cadrul reuniunilor secrete de la Geneva, care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
regim dictorial a pus capăt activităților celor două partide de inspirație creștină care obținuseră, în 1919, 15% din voturi: Partidul Creștin-Democrat, apropiat de dreapta naționalistă și antisemită, și Partidul Național Muncitoresc, rezultat din tradiția sindicală creștină a Poloniei sub dominația prusacă, cu centrul la Poznan în Silezia. În această țară unde catolicismul se identifica cu națiunea, unde erau încă vii faimoasele Cărți ale națiunii poloneze și ale pelerinilor polonezi de Adam Mickiewici și poemele lui Kazimierz Brodzinski ce descriau Polonia ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1919, el însuși fiind obligat să se exileze. În vila sa din Morges, în Elveția, s-au pus bazele "Frontului de la Morges"; aici a fost creat Partidul Creștin al Muncii, plasat sub conducerea lui Karol Popiel și a fostului deputat prusac Wojcieh Korfanty. În Lituania, la începutului secolului s-a constituit un grup creștin-social în jurul ziarului Tevynes Sargas. În 1920, continuatorul acestuia, Partidul Creștin Social, a obținut majoritatea absolută în parlament cu 59 de locuri din 100. Creștin-socialii au dominat viața
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
locuinței sale, spre turla unei biserici din apropiere. Creșterea unui copac în grădina vecinului amenința să o ascundă vederii sale. La rugămintea filozofului, acest om cumsecade a acceptat să taie copacul. Singurului accident notabil al vieții sale, conflictul cu autoritățile prusace provocat de apariția cărții sale Religia în limitele rațiunii, Kant i-a pus capăt printr-un compromis nu unanim apreciat. Și-a recâștigat astfel acea liniște de care avea neapărată nevoie pentru a și urmări mai departe, netulburat, gândurile. 3
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
grecești iese din biblioteci asemenea unui zid scos la lumină de lucrările de excavație ale unui șantier. Iar apoi, la jumătatea drumului dintre fâșiile de pânză ale mumiei și liniștea sălilor de lectură, dintre cimitirul sau deșertul egiptean și universitatea prusacă, se mai pot face și alte descoperiri, îndeosebi în biblioteci universitare unde dorm vechi fragmente de piatră abandonate de cercetători din secolul al XIX-lea, călători întorși din expediții în orașul lor de provincie căruia și-au lăsat moștenire colecțiile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor. Astfel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de melancolie (aparent) nejustificate ale lui don Quijote. În fine, o ultimă observație: "duelgii" lui Camil Petrescu se feresc să lupte cu cei care nu cunosc regulile acestui joc al onoarei și al morții. Cel mai bine sintetizează ideea ofițerul prusac care acceptă să dialogheze cu Ștefan Gheorghidiu pe tema artei de a purta un război. Întrucât cea care nu are habar de normele duelului este chiar armata română, nota de ironie cu iz sarcastic merită a fi din nou reținută
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]