112 matches
-
petreci,/ fără să știi nimic despre/ croazierele mele/ în marea cea mare// Pleci și mă lași/ cu heruvii în Iași -/ sat tulburat de spahii,/ clopotnița/ în care doar morții sînt vii// Te duci, te înalți/ peste imperii, cu aripa ceraților psalți/ și nu știu dacă, revenind,/ nu mă vei află/ tăiat de cuvinte, desfigurat, hăcuit/ eremit" (De pe un umăr pe altul). Uneori consista în exacerbarea fabulosului provincial: "Va scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
subțiri de băieți reluau același verset și aceeași melodie pe isonul grav al stranei din dreapta. Și așa, verset după verset, ectenie după ectenie. Constantin Vodă era uimit. Niciodată nu mai auzise asemenea cântare. — Ștefane, ce este asta, cine a rânduit psalții? întrebă abia șoptit. — S-a întors de la Athos protopsaltul Filotei și de o lună chinuie spudeii să i învețe cântarea. — Ah, da, Filotei sin Agăi Jipa, știu, știu, noi i-am plătit călătoria la Athos... Afară se întunecase. În biserică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să dea pentru trebuința lor 60 lei și la 60 cară lemne pentru toți cei ce vor lăcui în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa Sfântului Gheorghii ce vine să înceapă rânduiții epitropi a purta de grijă după hotărârea hrisovului domnii meli”. --De mare laudă este faptul că vodă le-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
profesionalism. Alții însă, oferă cititorilor un fel de documente ale dezgustului de viață, ale lipsei plăcerii de a scrie ori chiar ale unei gândiri confuze. ‹ Gabriela Crețan se remarcă prin acreală: „Behemot e ministru la culte. / liturghisește și cântă cu psalții / și bese și scrie.“ (Crește umbra) Paul Daian semnează versuri ininteligibile, confundabile cu stenogramele unui delir: „La început am încercat numai cu mâinile / Apoi cu cele mai precise instrumente ale / Distrugerii. Creierul avea o singură dorință, / O singură direcție. Așa cum
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nu-i o zi câte-are-un an Ca din duh curat și sfânt Să faci rugă-n blând elan, Fără griji de pe pământ. * Imităm fidel pe alții În ce-i bun și ce nu-i bun, De se miră-n strană psalții, Omul bun dintr-un cătun. * Valentin, Sfântul iubirii? Eul e în grea robire, Ce sărac e gândul firii, Simțul de creștin ’n-orbire! Dumnezeu e al iubirii. Asta știu și asta cred; Nu schimba legea zidirii, Imitând un patruped! „Ce
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
tocmai întreg la minte, de o inventivitate aiuristică. Prin 1824 născocise un curios sistem de scriere pasămite simplificată la șapte semne. Nu se știe unde și-a făcut studiile. De tânăr, s-a stabilit la Iași, unde îndeplinește funcția de psalt bisericesc. E posibil ca „micul între musicoșii sistimii vechi”, cum avea să iscălească, să fi predat un timp la Seminarul de la Socola. Înainte de a-și da sfârșitul, în septembrie 1847, și-a compus singur epitaful. Nici în poezie P. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
legăturii cu cele sfinte, căci și atunci când se întoarce de la Broșteni, de la școala profesorului Nanu, evoluția sa se constată la Biserică, toată lumea admirându-l pentru felul cum cântă „Îngerul a strigat”. La 13 ani este dat să învețe la un psalt de la biserica Adormirea din Tg. Neamț, iar după un an se înscrie la Școala Domnească din Tg. Neamț. Ziua în care aceasta s-a deschis coincide cu ziua de sfințire a paraclisului spitalului, evenimentele bucurându-se de prezența domnitorului Grigore
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Început o Istorie a Țării Românești, dar n-a ajuns să scrie decât o parte din ea, frații Radu Popescu, cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă impresia unei solide creațiuni literare. ANTON PANN Anton Pann (1797-1854) era din tagma psalților, pricepuți în "ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar, Basul teoretic și practic, Kalofonicul etc. S-a ocupat însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Visarion de la Neamț, autorul Vasile Vasile, insista asupra informației că în anul 1814 este prezent la Iași arhidiaconul Patriarhiei Antiohiei, Nechifor Cantuniari, care a paradosit cântările și alcătuirile sale în orașul Iași, în Sfânta Mitropolie. Mitropolitul va aduce și alți psalți renumiți, mai ales din Constantinopol, între care și spătarul Iancu Malaxa, fost canonarh al Patriarhului de acolo, venit în Iași pe la 1820, chemat de Șuțu Vodă. Gavriil Galinescu ne informează că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spătarul Iancu Malaxa, fost canonarh al Patriarhului de acolo, venit în Iași pe la 1820, chemat de Șuțu Vodă. Gavriil Galinescu ne informează că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia este reluat cu mai mare avânt de către Grigorie, psaltul Mitropoliei din Iași, la îndemnul aceluiași mitropolit cărturar". Tot el ne spune că studiul se făcea după cărțile lucrate de vestitul psalt Macarie, care în 1827 vine el însuși la Iași, întovărășit de alt protopsalt renumit, Petru Lampadarie. Mai aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia este reluat cu mai mare avânt de către Grigorie, psaltul Mitropoliei din Iași, la îndemnul aceluiași mitropolit cărturar". Tot el ne spune că studiul se făcea după cărțile lucrate de vestitul psalt Macarie, care în 1827 vine el însuși la Iași, întovărășit de alt protopsalt renumit, Petru Lampadarie. Mai aflăm că, din 1828, școala de cântăreți bisericești din Iași este condusă de protopsaltul Grigorie Vizantie, originar din Constantinopol, iar în continuare de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]