164 matches
-
cinstea celui ce gătește ospățul“. În general erau alcătuite În cinstea demnitarilor de stat și eclesiastici și erau cântate de psalți și protopsalți la Te-Deum, slujbe, mese, vizite și alte Împrejurări. Toate aceste imne, aclamații, encomioane, polihronii, aflate În manuscrise psaltice, alcătuiesc o parte din muzica de ceremonial de pe teritoriul țării noastre, necunoscute până acum. Prin toate aceste cântări s-a păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților locali, fără a știrbi Însă spiritul și esența psaltichiei originale. Școli de muzică În afară de cântarea la strană, În biserică, muzica psaltică se mai Învăța și În școli. În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit și scris, dar Învățământul se reducea la o formă elementară. În școlile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit și scris, dar Învățământul se reducea la o formă elementară. În școlile de pe lângă biserici, fiii neguțătorilor și ai meșteșugarilor Învățau noțiuni sumare despre alfabetul chirilic și muzica psaltică, de aceea În timpul lui Constantin Brâncoveanu numărul școlilor sporește. O deosebită Înflorire cunoaște școala de cântări de la București, Înființată de voievod, al cărei prim obiectiv era introducerea limbii române În cultul bisericesc. Pentru a- și forma buni caligrafi, dieci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
școală de Învățat carte Întru pomenirea vecinică a neamului său“. Printre școlile organizate În București În perioada domniei lui Brâncoveanu se numără și cea de la Colțea, unde pe lângă cunoștințele de cultură generală se preda și un curs de muzică psaltică, iar Învățăceii erau „copii, atât ai locuitorilor pământeni cât și ai altoru străini ce ar năzui spre Învățătură“. Cântăreții care Învățau la Colțea erau datori „să cânte slujba În amândouă limbile la biserica cea mare și unul din ei să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
unul din ei să fie dascăl ca să Învețe pe ucenici știința cântării“. Pe lângă Academia de la Sfântul Sava și cea de la Colțea, În timpul lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
pe ucenici știința cântării“. Pe lângă Academia de la Sfântul Sava și cea de la Colțea, În timpul lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de atunci, Stoica și Vasile dascălii, 5 grămătici și Șărban pevețul, viitorul mare protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Învețe frica lui Dumnezeu și rînduiala besericii. Și cărțile de Învățătura copiilor să fie din casă“. Putem vedea din acest Așezământ că elevii erau Întreținuți de mănăstire, ce vârstă aveau copiii, durata școlarizării, programa analitică și obiectele de Învățământ. Muzica psaltică se Învăța alături de slavonă, română, tipic și alte „rânduiale ale besericii“, după cum era stabilit În „foița de Învățătură“. După absolvirea acestei școli „elevii“ primeau o diplomă, care le dădea dreptul să fie cântăreți, diaconi sau preoți. Prin urmare, În această
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
era stabilit În „foița de Învățătură“. După absolvirea acestei școli „elevii“ primeau o diplomă, care le dădea dreptul să fie cântăreți, diaconi sau preoți. Prin urmare, În această perioadă, În București existau mai multe școli În care se Învăța muzica psaltică: cel puțin două școli oficiale, Academia de la Sfântul Sava și Școala de slovenie de la Sfântul Gheorghe, apoi Școala „de slovenie și musichie“ de la Colțea, inaugurată Înainte de 1708, Școala Domnească de muzică și, desigur, Încă o serie de școli mărunte, pe la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de la Colțea, inaugurată Înainte de 1708, Școala Domnească de muzică și, desigur, Încă o serie de școli mărunte, pe la biserici și mănăstiri, unde „dascălii se Înțelegeau direct În ce privește plata, cu părinții copiilor ce veneau să Învețe“. „Dascălii“ de muzică psaltică pentru aceste școli erau recrutați din rândul psalților vestiți sau al protopsalților de la Curtea Domnească și Mitropolie. Protopsalți Printre cei care au promovat muzica bizantină atât la Curtea Domnească și Mitropolie, cât și la școlile Înființate atunci, Întâlnim personalități proeminente
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cât și la Mănăstirile Neamț, Putna, Cozia, Căldărușani sau chiar la Constantinopol. Fiind un original și neimitat melod, dar mai ales pentru calitatea lui de bun interpret al muzicii bizantine, Iovașcu Vlahul se alătură marilor interpreți și creatori de muzică psaltică din secolele XVII-XVIII. Filotei sin Agăi Jipei. Autorul Psaltichiei românești, despre care am vorbit mai sus, era român neaoș din Mârșa-Ilfov, lucru dedus din mențiunea lui: „tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă“. Este aceeași persoană
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
au circulat În toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Deși țările române s-au dezvoltat În condiții politicosociale diferite, În privința muzicii bisericești lucrurile sunt foarte clare: indiferent de cadrul politic sau de momentul istoric, românii de pretutindeni au fost moștenitori ai culturii și tradiției liturgice bizantine, implicit ai muzicii psaltice. Muzica de la strana românească a fost indisolubil legată de muzica bizantină cu care a conviețuit și s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
au fost moștenitori ai culturii și tradiției liturgice bizantine, implicit ai muzicii psaltice. Muzica de la strana românească a fost indisolubil legată de muzica bizantină cu care a conviețuit și s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă continuarea aceleiași muzici din secolele precedente, dar cu deosebirea că se adaptează la cerințele graiului românesc. Psalții pe care i-am amintit au „tălmăcit“ din greacă și slavonă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzical este asemănător cu alternarea dintre întrebare și răspuns (proposta și / riposta) Cântarea cu ison - este importantă pentru pregătirea elevilor în vederea interpretării cântecelor la două voci. Cântarea sau ținerea isonului, hangul cimpoiului sau pedala o aflăm mai ales în căutarea psaltică. Canonul - este o modalitate specifică pentru dezvoltarea auzului melodic, polifonic și armonic. Având în vedere importanța pe care o are auzul armonic și polifonic în dezvoltarea muzicală a elevilor, educația acestor simțuri trebuie începută de timpuriu. La executarea unui canon
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
pentru un singur pelerin indecis ca mine, mă întâlnesc cu o fostă colegă de la un celebru institut de cercetare academică din Franța, în trecere prin București. Este tipul acela special de „intelectuală ortodoxă”, suavă, îmbrăcată cu gust, care apreciază muzica psaltică grecească și se extaziază în fața albumelor cu fresce medievale de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș, având o credință foarte cerebrală, pe deplin asumată. Îmi spune pe fugă că a încercat să stea și ea la rând, pentru prima oară în viață
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
specifice, comune, tempoul muzicii și stilul muzical având un rol hotărâtor în crearea stărilor emoționale (De Nora, 2001 : 87). Fără a dori un răspuns definitiv asupra influenței stilului de interpretare, nu pot totuși să nu observ diferența enormă dintre muzica psaltică hotărâtă, cu accente de „războinici bizantini”, a grupului Tronos al Patriarhiei Române, difuzată în timpul pelerinajului din 27 octombrie, Sfântul Dimitrie cel Nou, și cea lentă, dulceagă, interpretată de protopsaltul Petru Moise (isonul fiind ținut de o orgă electronică), care se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rugăciune, în care se regăseau cu o naturalețe și simplitate pe care ar fi invidiat-o orice călugăr, cântau cântece bătrânești și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau în lume, și care simte că tinerețea ei se vestejește de dorul lui: Ino gioni, ino frate, că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar și de hienele media. Ceea ce nu vor înțelege aceștia niciodată este de ce Patapievici era citit atât de bine de către noi pe malul Dunării, în zilele de primăvară.) 4 aprilie 1999 Ascult muzică gregoriană imediat după ce tocmai am audiat muzica psaltică interpretată de grupul de la biserica Stavropoleos. Diferența majoră între cele două fețe ale creștinismului european este păstrată în memoria muzicală, așa cum se conservă insectele în lacrimi de chihlimbar. Aș vrea să scriu mai mult despre acest lucru, acum, înainte ca
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în tainele cântului vocal, devenind un exemplu foarte valoros pentru aceștia, a continuat să se dedice scenei în numeroase recitaluri și concerte vocalsimfonice, mărturii ale capacității sale deosebite de a aborda repertorii din cele mai diverse și interesante, de la muzică psaltică la creații contemporane de mare dificultate. Compozitorii ieșeni au găsit de multe ori în soprana Ada Burlui interpretul ideal. Dincolo de tehnica interpretativă și arta cântului, studenții au avut șansa unor lecții de viață despre demnitate, căldură sufletească, profesionalism, generozitate. S-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
brandemburgice de J. S. Bach, discret și bine ales, s-a constituit într-un moment reușit de elevație spirituală. Corul Basileus al Seminarului Teologic Liceal Ortodox Sf. Vasile cel Mare, pregătit de preot prof. dr. Florin Bucescu, a prezentat Cântări psaltice autentice, unde au răsunat voci bărbătești frumoase, ce compuneau o remarcabilă partidă de bași, tineri. Trupele de teatru Act și As, coordonate succesiv de prof. Elena Mănucă, Eugenia Drișcu și Olimpia Țâru, au dat o altă pată de culoare calitativă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
deja un moment sărbătoresc. Cel mai strălucit reprezentant al tinerei generații de violoniști a onorat cu prezența sa jubileul, și cinste lui! De asemeni, se cuvin laude sopranei Ada Burlui. Programul oferit în preajma Crăciunului ne mai anunța și excelentul Triptic psaltic al compozitorului ieșean Viorel Munteanu, precum și Uvertura 1812, pentru cor și orchestră, de Piotr Ilici Ceaikovski, corul fiind dirijat de Doru Morariu. Energia și vigoarea demonstrate de octogenarul dirijor George Vintilă au fost la înălțimea valorii pieselor din programul alcătuit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
avut ca elevi mai mult de jumătate din tinerii deveniți astăzi instrumentiști ai orchestrei Filarmonicii ieșene, familiarizați cu maniera sa de lucru. Revenind la concertul aniversar, putem constata că fiecare componentă a programului a fost demnă de admirație. În tripticul psaltic, soprana Ada Burlui ne-a reliefat calități pe care, cândva, nici vârsta și nici repertoriul abordat pe scena Operei nu-i ofereau prilejul să le prezinte! Ambitusul său vocal atât de extins, solicitat de cele trei piese, timbrul cald, duios
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a formației prin revenirea în rândurile ei a multor membri mai vechi și într-o lună și jumătate s-a conturat un concert de două ore și jumătate de muzică religioasă interzisă anterior. Au fost abordate variate lucrări de la cele psaltice la creații ale compozitorilor români, unele din ele care nu văzuseră lumina scenei niciodată. Deschiderea totală spre lume a formației s-a produsa în urma unei invitații la Kiev, unde s-a instituit un concurs și festival de muzică religioasă după
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]