837 matches
-
aprinde cimitire de viață. De ce vrei să arzi în seul pământului, Doamne? Dorm licurici în felinare. Pentru cine să fie noapte și pentru cine să fie zi, Stăpâne? Petru semăna cu mama: la miezul nopții, două jumătăți identice de rugăciune. Psaltirea era ca o grădină ce înflorea în zori. Rugăciunea, un fel de pauză a spiritului, un fel de iluzie pusă în paranteză pătrată. Și ploua Petru în fața icoanei, și ploua mama în fața icoanei ploaia era trecută prin cămașă ca prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Necheza locomotiva ca o iapă în călduri, își lingea chipul în oglindă. O valiză de carton, câteva schimburi, caiete, cărți, o fotografie dosită sub plușul oglinzii, un pieptene, 4 săpunuri "Cheia", 200 de lei (bani în monede a câte 5), Psaltirea, o bucată de mălai coaptă în rolă, 10 ouă fierte. Valiza din carton, cu mânerul dintr-o curea, de la bunicul. La Sibiu, în calea Poplăcii sângele începea să orbească. Dumnezeu nu se mai lăsa scris cu majuscule. Petru era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fumul chiliilor scria pe cer, rugăciunea zgâria oglinda, îngerii orbi citeau cu degetele: prima Catismă despre un împărat al necuprinsului, ultima pecetluia mormântul până la a doua venire. Bătea vântul, slovele cu miros de rășină înmiresmau norii. Ningea ca dintr-o psaltire scuturată peste brazi. Până la schit, un drum șerpuit, sinuos, parcă desenat de un arhitect bolnav de parkinson; de la șosea se putea arunca cu piatra pe acoperișul stăreției; de la șosea până în ușa bisericii, jumătate de oră de nevoință. Era seara, trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până la tâmplă; până la Dumnezeu mereu încă un pas. La Fântânele, ca la Socola, portarul dezlega ultimele intenții. Petru avea emoții. Toată viața a existat într-o stare confuză de examen picat sub linie. Pe drum a repetat rugăciuni, a citit Psaltirea, a răsfoit Noul Testament, Filocaliile, Sinaxarul, Cazania, Triodul. Fiecare carte bisericească i-a impus sentimentul de nou început. Ascuns după horn, iarna, deschidea romanele copertate în carton pânzat (mereu, prima lecție despre Dumnezeu). Erau căsuțele sale negre pline cu povești dantelate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
peste ele o pătură din lână pliată pe din două; perna, ghemotocul din cârpe înfășate într-un sac de cânepă, dosea visele; fereastra cât o scorbură de ciocănitore întuneca cerdacul; sub fereastră, masa, candela, două lumânări din seu, icoana Fecioarei, Psaltirea, Îndreptarul pentru spovedanie, mir, chibrituri și o prescură coaptă în săptămâna luminată; la răsărit, în icoana, sfântul Serafim de Sarov căra apă cu un coș de nuiele; în carnea podelelor putrede se desfăceau muguri; lumânarea ardea într-o tulpină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
perfectă ordine, își ocupau locul indicat de mai marii cerului. Biserica, un furnicar plin cu îngeri: cei friguroși își încălzeau picioruțele deasupra sfeșnicelor, somnoroșii moțăiau în strană, zglobii se balansau de frânghiile policandrului, îngerii bătrâni se ascundeau printre pagini de Psaltire; în fundație îngeri, în cărămidă, în gaura cheii; pe umerii călugărilor, stăteau îngerii îndreptători; în jurul Sfintei Mese, îngeri diaconi; lângă potir, îngeri de strajă. La 7 începea Liturghia. Norii erau precum o cortină trasă, încă se mai dormea în grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Aici nu vei clinti nicio frunză fără voia jupânului. Eu am avut multă râvnă când am venit, voiam să-mi spăl păcatele, l-am ucis pe tata pentru 500 de lei. Mă trezeam noaptea la două și până la patru făceam Psaltirea. A auzit starețul, mi-a dat ascultare în cimitir, 46 de gropi. Eu le-am săpat. În ultimii doi ani a murit numai părintele protosinghel Ilarion. "Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai domol, de două luni nu am atins Sfintele și asta numai pentru că mă îndoiesc de vrerea Domnului. Stau la strană cu toți mucoșii în jurul Psaltiri, în loc să slujesc Cortul Împărătesc. Ai dreptate, părinte, în ceea ce spui, dar parcă îl aud pe Simeon Stâlpnicu vorbind prin graiul arhimandritului. El a slujit 40 de zile cățărat pe un stâlp și nu s-a îndoit nici măcar un ceas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trăiește câteva zile în unghii și în fire de păr; lacul, pe vreme de secetă, la început moare în burțile peștilor.) A deschis ușa încet, foarte încet, să nu-i tulbure somnul, a pus lumină în candelă, a pregătit Ceaslovul, Psaltirea, Tipicul, Evanghelia și toate cele necesare la strană pentru Utrenie, apoi a îngenuncheat în fața ei. Fruntea, genunchii, palmele, într-un ghem de rugăciune neîncepută. Trupul, precum o lumânare din ceară curată îndoită o dată și încă o dată. Un fel de treime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
locul de vânt în pupă. Genia, tu exiști dincolo de furtună. Icoana un arhipelag de stânci, dincolo, doar pescăruși în chip de îngeri pot trece. Am aprins candela far la capătul lumi, am cinstit crucea catarg pentru lancea mare, am deschis Psaltirea puntea mateloților tineri, am pregătit potirul busola arată Steaua Polară, am tămâiat Sfânta Sfintelor din nou, norii prevestesc vreme rea, mâine o iau de la capăt. Acum nu mai sunt singur în biserică. Vă rog, treceți la locurile voastre, vin părinții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
politice care face încă furori la nord de Dunăre. Dacă vrem să înregistrăm însă apariția primei cărți valoroase în limba autohtonă, trebuie să așteptăm până la 1673, când Dimitrie Barila, mult mai cunoscut sub numele său de mitropolit, Dosoftei, își publică Psaltirea în versuri (și aceea fiind, ce-i drept, doar o traducere, cu mijloace artistice superioare, a textului veterotestamentar). Doare, nu-i așa? Să nu disperăm însă. Or fi fost japonezii mai buni la istorie sau la poezie lirică, dar, își
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
magistru la discipol, accesul în exclusivitate la manuscrisele savantului, care i le-a lăsat prin testament pentru a le valorifica, edițiile îngrijite din opera acestuia: Literatura populară (1982), Descolindatul în orientul și sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat (19997), Kochanowski-Dosoftei. Psaltirea în versuri. Influența lui Kochanowski asupra lui Dosoftei și considerații critice-textologice (2005), Vechiul cântec popular ucrainean despre Ștefan Voievod și problemele lingvistico-etnografice aferente (2005), în fine editarea, în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei. Aceste preliminarii se resimt benefic în toate
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
biligenetică, glicogenetica, antitoxica, uropoetică, hematopoetică, marțiala, siderurgica și adipogenetică. Iată, dacă vă interesează, si scară durităților: talcul, gipsul, calcarul, florina, apatita, ortoza, cuarțul, topazul, corindonul și diamantul. Vă întrebați ce cărți a tipărit diaconul Coresi? Catehismul, Tetraevanghelul, Apostolul, Cazania, Molitvelnicul, Psaltirea, Liturghierul, Pravila și Cazania a II-a. Care sînt, conform teoriei marxiste, trăsăturile unei legi? Esențialitatea, necesitatea, generalitatea și stabilitatea. Cine au fost semnatarii "scrisorii celor șase"? Apostol, Bîrlădeanu, Brucan, Mănescu, Pîrvulescu și Răceanu. Dar semnatarii scrisorii către D. R.
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
sunt cuprinse în ea aproape toate genurile și speciile literare: cărți de înțelepciune, cărți de poezie, romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă variantă a tălmăcirilor psalmilor, pe care am putea să o numim traducere poetică. De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului al XVII-lea, până la traducerile contemporane sau recente, datorate unor poeți sau scriitori-teologi ca Vasile Militaru, Liviu Pandrea, Tertulian Langa, Ioan Vasile Botiza, Constantin Popescu, Eugen Dorcescu ș.a. - versiunile poetice românești ale Psaltirii cuprind o listă lungă. Se înțelege că tălmăcirea lui Gala Galaction și a lui Bartolomeu Anania pot să figureze, în mod justificat, și în această listă. Șerban Foarță, poetul cu o atât de originală versificație și cu un pronunțat particular
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nu vor putea răpi Cântării Cântărilor acest caracter". A urmat Cartea Psalmilor pe care, în versiunea sa, Șerban Foarță o consideră un fel de compilație a 6-7 tălmăciri în românește sau în alte graiuri ale faimosului text vetero-testamentar, începând cu Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, care-i plăcea așa de mult și lui Ion Barbu, și până la versiuni recente. În urmă cu câțiva ani, "la ceas de cumpănă fiind" - mărturisește
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
1688, Anthologhion adeca floarea cuvintelor (Râmnic, 1705), Divanul lui Cantemir - dar și Monitorul oficial din 1862 și 1863. Remarcabilă este și colecția digitală Transilvanica, a Bibliotecii Centrale Universitare «Lucian Blaga» din Cluj, cuprinzând carte veche, românească și maghiară; găsim aici Psaltirea lui Coresi (1570), Evangheliarul (1561), Sicriiul de aur (1683) cărți și manuscrise ale lui Gh. Șincai, Samuil Micu, Petru Maior etc. Cu deosebire utilă, atât pentru istoricul literar, cât și pentru cercetătorul limbii (și al limbajului presei) din secolele al
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
pentru folosul și procopsala școalelor neamului românesc, Blaj, 1796), manuale (Ducere de mână cătră aritmetică, Retorica lui Molnar-Piuariu), cărți de popularizare și educație (Mijloace și leacuri de ocrotirea ciumii, 1824; Omu de lume, 1819), cărți religioase (catehisme, ceasloave, cazanii, penticostare, psaltiri, octoihe etc.), calendare, gromovnice, Carte de blestem contra celor care fac lux (Iași, 1781), titluri ilustrând începuturile presei românești (Courier de Moldavie, Fama Lipschii), cărți populare, traduceri din literatura franceză, literatură română (Țichindeal, Mumuleanu), texte juridice sau politice. Se pot
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]