123 matches
-
și instructorii auto. De asemenea, clasificarea adoptată de Guvern în ședința din 23 decembrie prevede și categoria de angajați manechine și asimilați în cadrul secțiunii „Alți lucrători în domeniul vânzărilor”, informează Agerpres. Au făcut oficială meseria care se bazează pe o pseudoștiință. Ce facem cu definiția din DEX? Noul dicționar explicativ al limbii române, apărut la Editura Litera Internațional în 2002, definește astrologia drept o pseudoștiință care pretinde a prezice viitorul după poziția și mișcarea aștrilor. La rândul său, termenul de prezicător
Ghicitoarele şi vrăjitoarele pot să lucreze cu carte de muncă de la 1 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/27377_a_28702]
-
Alți lucrători în domeniul vânzărilor”, informează Agerpres. Au făcut oficială meseria care se bazează pe o pseudoștiință. Ce facem cu definiția din DEX? Noul dicționar explicativ al limbii române, apărut la Editura Litera Internațional în 2002, definește astrologia drept o pseudoștiință care pretinde a prezice viitorul după poziția și mișcarea aștrilor. La rândul său, termenul de prezicător este definit de dicționarul explicativ al limbii române apărut la Editura Univers Enciclopedic în 1998 drept persoană care se îndeletnicește cu ghicitul viitorului cuiva
Ghicitoarele şi vrăjitoarele pot să lucreze cu carte de muncă de la 1 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/27377_a_28702]
-
mă las!... - Maître, nu se poate!... am dat-o-ntr-a doua plural: Invențiile pe care le-ați mai putea... inventa... Lumea, în general... Aproape că îmi venea să plâng!... Adio rata pe septembrie la submarin! - Nu, mă! De psihologia asta! E o pseudoștiință pentru ratați și frigide! - Uf! am răsuflat ușurat. Pentru câteva clipe mă gândisem că... am în față un mare geniu autodoborât... - Stai liniștit! și-mi arătă într-un sertar un dispozitiv cilindric ascuns într-un morman de șurubelnițe și cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
Society. Editată de Michael W. Perry. Seattle: Inkling Books, 2000. Publicat inițial în 1922, acest text care prevestește uimitor viitorul are multe de spus despre modul în care înțelegeam genetica atunci (și acum) și despre seducția în masă produsă de pseudoștiință. Vocea lui Chesterton a fost una dintre puținele care s-au opus eugeniei la începutul secolului XX. El a văzut esența ei, frauduloasă la toate nivelurile, și a prezis unde va conduce, cu multă precizie. A avut numeroși critici, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mediator al antipatiilor. Prin "talentul" de a închide accesul la disciplina pe care o pretinde a sa, el (care poate însemna în orice moment eu sau tu!) aduce continuu argumente fie în favoarea credinței, fie, cel mai frecvent, în sprijinul unor pseudoștiințe. Un anti-profesor este într-o oarecare măsură și creația anti-învățăceilor care au avut parte de anti-părinți și de un lung șir de anti-profesori (șir care prea des poartă numele de "sistem de învățământ"). O dedicație ce ar trebui să apară
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
enorm val de apă, un cutremur lung în fumul cafeului, unde mulțimea se aseamănă... un gînd care trece cu mișcarea capului, și ochii obosiți...1) „Magnetism” provine din vocabularul secolului al XIX-lea, cînd era folosit în literatură, știință și pseudoștiință. Avea o răspîndire mondială. L-am întîlnit în Gogol („Nașul”: „întreg orașul se pasionase pentru experiențele asupra acțiunii magnetismului”)2) și în eseurile lui Emerson. In acestea figurează în vreo cinci numai pînă la pagina 110: „în fața magnetismului animal la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Divinație și magie. Percepții și reprezentări sociale / 109 6.1. Percepția comună asupra divinației și magiei / 110 6.2. Raportul dintre divinație și magie analizat din perspectivă socioantropologică / 112 Capitolul 7. Divinația și magia: discipline spirituale, științe, paraștiințe, protoștiințe sau pseudoștiințe? / 119 7.1. Spiritul științific în Modernitate și Renaștere / 119 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe / 121 7.2.1. Criterii de evaluare științifică a divinației / 122 7.2.2. Științele moderne și astrologia. Cazul Teissier / 124
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinație sunt mai mult de ordin teoretic. În practică, cele două se întrepătrund. Acesta este și motivul pentru care, în demersul nostru, nu vom face abstracție de complementaritatea lor. Capitolul 7 DIVINAȚIA ȘI MAGIA: DISCIPLINE SPIRITUALE, ȘTIINȚE, PARAȘTIINȚE, PROTOȘTIINȚE SAU PSEUDOȘTIINȚE? O astfel de analiză bazată pe complementaritate implică o dublă abordare: pe de o parte, evidențierea statutului științei și, respectiv, al divinației și magiei în contexte socio-culturale distincte; pe de altă parte, stabilirea asemănărilor și a deosebirilor dintre ele pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
magiei, vom face trimitere și la elementul magic. Demersul este cu atât mai interesant dacă avem în atenție diferitele apelative care i-au fost atașate de-a lungul vremii divinației. Ea a fost numită pe rând protoștiință, știință, paraștiință sau pseudoștiință. În cele ce urmează vom evoca două epoci istorice în care divinația a înregistrat evoluții interesante la nivelul practicii, dar și la nivelul reprezentărilor sociale. 7.1. Spiritul științific în Modernitate și Renaștere Cu această ocazie ne vom opri la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
efectele vrăjitoriei sunt mult mai radical eradicate de o contravrăjitorie decât este posibil în orice artă sau meșteșug. Astfel, atât magia, cât și știința reprezintă anumite similitudini și, împreună cu Sir James Frazer, putem în mod apropiat să numim magia o pseudoștiință"168. Deși din punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mod apropiat să numim magia o pseudoștiință"168. Deși din punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt. Și aceasta, în condițiile în care, în cazul unor discuții informale, unii au curajul să afirme că, pentru un timp
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenționale, meditația etc.). Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct de vedere funcțional, au în cadrul grupului social un rol compensator, oferind, în condițiile anomiei sociale, o soluție la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2002. Dana, R. H., Multicultural assessment perspectives for professional psychology, Allyn & Bacon, Boston, 1995. David, D., Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass media, practica clinică și juridică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. David, D., Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. David, D., Psihologie Clinică și Psihoterapie, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Davidson, J., Swartz, M., Storck, M., Krishnan, R.R. & Hammet, E., "A diagnostic and family study of post-traumatic stress disorder", în American Journal of
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ana-Maria Marhan • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Psihosociologia comunităților virtuale, Zenobia Niculiță • Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În pregătire: Consiliere psihologică, Ovidiu Gavrilovici 1 http://www.psychotherapy.ro) 2 Daniel David, Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. 3 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, București, 2002. 4 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 5 Andrew Sims, Symtoms in the Mind
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
următoarele: doctrinele științifice, mai ales darwinismul: dl Maiorescu a fost întotdeauna darwinist; ateismul: dl Maiorescu, cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era stricarea bunului-gust și lipsa 1 Plagiatul are o istorie interesantă în țara românească. Acumularea capitalurilor, la început, se datorește în mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de aspirații mesianice. Din experiența practică a doctrinei filosofico-economice și politice, noi cunoaștem toate secvențele ca subiecți participanți direcți la acest experiment social, de proporții zonale, În timpul căreia sociologiei i s-a interzis dreptul la exprimare sub etichetarea ei ca „pseudoștiință burgheză”. În concluzie, nu este de competența sociologiei, ci a altor științe social-umaniste de a studia și acest capitol al științelor sociale și al practicii social-istorice. Așteptăm deci cu interes studiile de istorie a economiei, filosofiei, politologiei, propagandei etc., pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au dat seama că sociologia e aliatul lor natural În găsirea soluțiilor realiste și fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În directă legătură cu eficiența magică: respectarea cu strictețe a prescripțiilor și interdicțiilor reprezintă o garanție a reușitei unui ritual magic. Această constatare l-a determinat pe James Frazer (În celebra lucrare Creanga de aur) să considere magia ca o „pseudoștiință”, care aplică În mod riguros anumite reguli, la fel ca activitatea tehnică modernă, dar care Își Întemeiază aceste reguli nu pe cunoașterea „obiectivă” a naturii, ci pe o imagine subiectivă despre natură. Ca știință, magia consideră că toate fenomenele naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În minte idei sugestive despre toleranță, eliminarea superstițiilor, a unor excese tehnologice de artificializare, pentru o lume mai curată și mai umană „eliminarea pseudo științelor cu iz ezoteric religios și a pseudo religiilor care se justifică cu ipotetice rezultate ale pseudoștiințelor”509. Raportul dintre știință și religie fiind comparat cu dragostea Între un bărbat și o femeie:„Știința aparține domeniului masculinității, al posedării, al penetrației, al regimului diurn. Religia este de domeniul feminității, al darului nașterii, al receptivității, al regimului nocturn
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe care Marx îi comentează în text și mai ales în subsolul paginilor. Dar spre deosebire de corul din teatrul vechi, acest cor modern nu strălucește prin înțelepciune. Dimpotrivă, el are un adevărat rol parodistic, debitând cu gravitate și patos toate inepțiile pseudoștiinței economice burgheze. (...) Talentul literar al lui K. Marx e ilustrat cu o egală forță de operele sale istorice. (...) La asigurarea aceste calități arta de prozator a lui Marx a contribuit desigur într-o mare măsură. În Luptele de clasă din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]