128 matches
-
considerat a fi întemeietorul metodei științifice moderne. În secolul XX, Karl Popper a introdus un curent radical în teoria științei, numit raționalism critic. Criteriul falsificabilității (infirmabilității), formulat inițial de Popper, a devenit larg acceptat ca criteriu care desparte știința de pseudoștiință respectiv religie. A fost numit de către critici și "falsificaționism". Dar falsificabilitatea nu a putut evita critica, mai ales din partea lui T. S. Kuhn, ducând la perspective noi asupra științei. Deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
numit de către critici și "falsificaționism". Dar falsificabilitatea nu a putut evita critica, mai ales din partea lui T. S. Kuhn, ducând la perspective noi asupra științei. Deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
care are loc cercetarea, prin urmare și cele necesare unei dovezi reușite. Vezi: Empiriocriticism Vezi: Neopozitivism (Rudolf Carnap, Cercul vienez) Probabil poziția cea mai populară în rândul savanților este cea a raționalismului critic. Ca mod de a distinge știința de pseudoștiință (de ex. astronomie de astrologie), falsificaționismul a fost discutat formal pentru prima dată de Karl Popper în 1919-1920 și reformulat de către el în 1960. A fost dezvoltat ulterior de Imre Lakatos. Principiul afirmă că, pentru a fi util (sau chiar
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
apel anarhic împortiva constrângerii metodice (lucrarea sa "Against Method"). Atât Kuhn cât și Feyerabend au fost de părere că observațiile sunt "încărcate cu teorii" ("theoriebeladen") Deși principiul falsifibialității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Parapsihologia este o pseudoștiință ce se ocupă cu studiul unor fenomene pe care percepția noastră uzuală nu le poate explica imediat și care se derulează într-un alt plan decât cel al universului newtonian. Descrierea și definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei. Termenul
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
anume precogniție) prin mijloace de cercetare consacrate în psihologie, concluzia fiind că credința în paranormal se poate datora nu unor defecte de gândire sau anomalii psihice (cum cred psihologii mainstream) ci unor experiențe paranormale reale. În această situație eticheta de pseudoștiință este aplicată parapsihologiei din convingere filosofică și nu din rigoare științifică. Parapsihologia este subîmpărțită în două mari ramuri: Studiul parapsihologiei are suport teoretic în: În cadrul parapsihologiei se disting două mari diviziuni: 1. telepatia - transmisia la distanță a gândului ca mesaj
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
Acupunctura este o metodă terapeutică originară din China care constă în înțeparea pielii în anumite puncte ale corpului, cu ace foarte subțiri. Acupunctura ca și acupresura este o temă controversată în medicină, considerată de unii pseudoștiință. Metoda provine din China și este tot mai răspândită în Europa. Ea se bazează pe teoria meridianelor energetice. Dacă pe traiectul lor apare un excitant prin înțepare sau presură, poate să diminueze durerea, sau să producă ameliorări a organului lezat
Acupunctură () [Corola-website/Science/303557_a_304886]
-
de atingere a acestor scopuri se bazau pe alimentație selectivă, dar cele moderne se concentrează pe controale parentale, analizele fetușilor, consiliere genetică, controlul sarcinilor, fertilizare in vitro și inginerie genetică. Criticii susțin că eugenia este imorală, și că este o pseudoștiință. Istoric, eugenia s-a folosit ca justificare pentru măsuri coercitive discriminatorii susținute de anumite state, precum sterilizare forțată a persoanelor cu defecte genetice, omorârea persoanelor cu afecțiuni grave, și chiar, în anumite cazuri, genocid asupra raselor privite ca inferioare.
Eugenism () [Corola-website/Science/303724_a_305053]
-
francezi contemporani, în special Maurice Merleau-Ponty et Gilles Deleuze. Ruyer s-a ocupat de analiza ideologiilor politice, dovedind că, foarte adesea, ideologiile sunt prezentate ca și cum s-ar baza pe teorii științifice. Astfel, chiar oameni de știință de valoare au extins pseudoștiință în domenii cu totul inadecuate. De exemplu, pentru a da iluzia unei fundamentări științifice, Platon își îmbrăca ideile cosmologice și politice în forme geometrice sau aritmogeometrice, deși nu există nicio legătură între ele. În secolul al XVII-lea. Hobbes și
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
Psihotronica este o pseudoștiința ai cărei adepți susțin că studiază interacțiunile psihice la distanță. Obiectul de studiu al psihotronicii îl constituie presupusele fenomene parasenzoriale (paranormale), denumite și fenomenele PSI. Cercetătorii nu au reușit să descopere modalități de dezvoltare a unor capacități de punere în
Psihotronică () [Corola-website/Science/309596_a_310925]
-
ca sticla. După aurul a fost descoperit, devenind unul dintre cele mai remarcate metale prețioase, multe persoane au devenit interesate cum să găsească un mod de a transforma alte substanțe în aur. Acest fapt a condus la formarea unei noi pseudoștiințe, anume "alchimia". Însă, numele de "chimist" derivă din substantivul latinesc "chimista", o abreviere a cuvântului "alchimista" (Alchimist). Alchimiștii au descoperit multe procedee chimice ce au condus la dezvoltarea chimiei moderne. Chimia, așa cum o cunoaștem noi în prezent, a fost inventată
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
își poate controla în mod voluntar nivelul anxietății, atunci măsurătoarea poate duce la rezultate total neconcludente sau chiar diametral opuse. Din acest motiv esențial, poligraful nu este considerat ca fiind un instrument științific, ci este considerat ca fiind parte a pseudoștiinței. Ideea că minciuna produce efecte fiziologice colaterale este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Spre exemplu, în Africa de Vest persoanele suspectate de crimă erau obligate să dea din mână în mână un ou în cadrul unui ritual. Acea persoană care spărgea oul
Poligraf () [Corola-website/Science/306081_a_307410]
-
găsesc în lucrările lui John W. Watkins și Alan Musgrave. Adolf Grünbaum și Wesley C. Salmon dezvoltă teme divergente cu acceptarea unor elemente inductivistice. Deși principiul falsificabilității propus de Karl Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, frenologia, homeopatia etc), în practică falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al cercetării. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor de fapte de observație sau experimentale și formulărilor teoretice care derivă
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
Dumnezeu, așa cum este cunoscut în creștinism. Avocații designului inteligent susțin că aceasta este o teorie științifică, căutând, în același timp, redefinirea științei pentru a accepta explicații supranaturale ale tuturor fenomenelor. Comunitatea științifică este categorică în a categorisi "designul inteligent" ca pseudoștiință. În 1910, evoluția nu era un subiect de controverse religioase majore în America, dar în anii 1920 controversa fundamentalist-modernistă din teologie a dus la opoziția fundamentaliștilor creștini față de predarea în școli a evoluției, ceea ce a produs creaționismul modern. Predarea evoluției
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]
-
și de guvernare centralizată - dispar din America de Nord, în timp ce africanii, ajutați de cimpanzei, înlătură conducerea colonială, iar rebelii chinezi guvernarea comunistă. Totuși, unele dintre metodele folosite de oameni pentru a face față "Schimbării" este inventarea unor noi religii antiștiințifice sau adoptarea pseudoștiinței. Odată cu descoperirea zborului interstelar, oamenii caută alte rase la fel de inteligente ca ei, descoperind că acestea au ajuns la stadiul inteligenței de dinainte de Schimbare, dar că nu există presiuni în mediu pentru a realiza selecția unei inteligențe superioare după acest prag
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic. Sunt denunțate astfel autosigilarea sistemelor neștiințifice care caută să fie neinfirmabile experimental: psihanaliza lui Freud, istoricismul lui Marx, psihologia individuală a lui Adler și astrologia. Criteriul de demarcație dintre știință și pseudoștiință este cel al falsificabilității. Popper introduce pentru aceasta conceptele de "conținut empiric" (clasa falsificatorilor potențiali) și "conținut logic" (mulțimea de consecințe). Gradul de informație pe care ni-l oferă o teorie este direct proporțional cu conținutul ei empiric. Astfel că
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
semnificativ în domeniile "sigure din punct de vedere ideologic", datorită sistemului de educație și învățământ gratuit și al cercetării științifice finanțate de stat. Totuși, în câteva cazuri, consecințele presiunii ideologice au fost dramatice, exemplele cele mai cunoscute fiind acele ale "pseudoștiințelor burgheze": genetica și cibernetica. La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu, au fost, de asemenea, încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
ilustrează foarte bine această tendință, pe cea de-a patra coperta putându-se citi: "Vor merge din surpriză în surpriză până la extraordinarul deznodământ bazat pe o descoperire științifică puțin cunoscută, dar reală". Alți critici pun semnul egal între futurologie și pseudoștiința, operă intitulată "L'Arbre des possibles" fiind considerată o culegere de nuvele SF. Anumiți critici trec dincolo de simplul scepticism. În special mică publicație specializată în literatura imaginarului "Bifrost" este extrem de negativă. Din contră, alți critici sunt extrem de laudativi: François Busnel
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
1927- d. 7 octombrie 1983 ) a fost un astronom la Universitatea California din Los Angeles. George Ogden Abell a fost admirat în calitate de astronom cercetător, profesor talentat, administrator, purtător de cuvânt în domeniile științei și în educație, precum și ca "detractor" al pseudoștiințelor. Abel și-a obținut B.S., în 1951, M.S., în 1952 și Ph.D., în 1957 la California Institute of Technology. Și-a început cariera de astronom în calitate de ghid de vizite la observatorul Griffith din Los Angeles. În calitate de astronom, George O.
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
Ipotezele paranormale și oculte privind OZN-urile se referă la ipotezele conform cărora obiectele zburătoare neidentificate sunt legate sau cauzate de paranormal sau ocultism. Studiul celor două domenii este în general considerat ca pseudoștiință de către oamenii de știință mainstream și în prezent nu are niciun sprijin în literatura de specialitate. În cartea sa din 1758 "Earths in the Solar World" (cu sensul de "Pământuri din Lumea Solară"), Emanuel Swedenborg a prezentat o serie de
Ipoteze paranormale privind OZN-urile () [Corola-website/Science/326918_a_328247]
-
Legenda Meșterului Manole” și „Miorița” din punct de vedere al importanței pentru sufletul românesc și a puterii sale transfiguratorii. Personajul principal, românul Dumitru, simbolizează omul simplu, care crede în existența lui Dumnezeu și în miracole, fără a fi amăgit de pseudoștiințe și de teorii sofisticate. El își mărturisește credința în întruparea și învierea lui Iisus Hristos, precum și în mântuirea promisă de religia creștină, respingând ideile înșelătoare propagate „în barul hemingwayano-huxleyan” de savanții structuraliști și pozitiviști ai lumii occidentale. Dumitru crede că
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale mecanicii cuantice, fiind considerat pseudoștiință și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă un punct de vedere al universului fizic și al vieții umane în cadrul acestuia, cu conexiuni către neuroștiință și fizica cuantică. Unele idei discutate în
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
înlocuit numele unor zei din mitul Enûma Eliš cu planete ipotetice. Totuși, deși principalele "dovezi" ale Sitchin derivă din etimologie și nu pe interpretări cu care comunitatea științifică să fie de acord, oamenii de știință consideră munca lui Sitchin drept pseudoștiință și pseudoistorie. Începând cu anul 1995, site-uri web, cum ar fi ZetaTalk au susținut că Nibiru sau Planeta X este o pitică cenușie aflată în prezent în sistemul nostru planetar, care va trece în curând prin apropierea Pământului. Sitchin
Obiecte planetare propuse în religie, astrologie, ufologie și pseudoștiință () [Corola-website/Science/329286_a_330615]
-
n-a contrazis un timp aceste opinii înainte de a admite că povestirea era de fapt o pură ficțiune extremă. Naratorul prezintă faptele din cazul extraordinar al domnului Valdemar, care a provocat discuții publice controversate. El este interesat de mesmerism, o pseudoștiință care implică aducerea unui pacient într-o stare hipnagogică prin influența magnetismului, o activitate care s-a dezvoltat mai târziu în hipnotism. Naratorul subliniază faptul că, după cum știe, nimeni nu a fost vreodată hipnotizat în pragul morții și el este
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
a acesteia. Iar știința este o simplă formă de raționalitate (alături de filosofie și matematici), dar este una foarte dezvoltată și singura capabilă să descrie și să înțeleagă realitatea. Toate superstițiile care pretind că denotă adevăruri sunt, de fapt, forme de pseudoștiință, folosind tactici similare pentru a preîntâmpina contestarea. După cum vom vedea, cei care pledează în favoarea pseudoștiințelor, ca homeopatia sau cunoșterea extrasenzorială, își susțin adesea convingeile prin argumente similare precum cele invocate de teologi pentru a-și apăra credința”, afirmă autorul. Jerry
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]