118 matches
-
succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care-l determină. Prin aceasta, ea are, În primul rând, un caracter descriptiv extern. În psihologia morală, psihobiografia individului capătă semnificații noi, extinse. Ceea ce interesează În cazul acesta din biografia unei persoane este nu numai aspectul său psihologic, ci și cel moral, cu accent pe valoarea vieții și a persoanei. Dacă biografia este descrierea vieții individului, cu caracter
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
capătă semnificații noi, extinse. Ceea ce interesează În cazul acesta din biografia unei persoane este nu numai aspectul său psihologic, ci și cel moral, cu accent pe valoarea vieții și a persoanei. Dacă biografia este descrierea vieții individului, cu caracter curricular, psihobiografia morală este o analiză și un comentariu al existenței acestuia, În care sunt reunite mai multe aspecte. Trebuie să facem de la Început diferența Între biografie și existență. Biografia este un „inventar” al vieții individuale, prezentat În ordinea cronologică a desfășurării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
alții, este egală sau inegală etc. Toate aceste aspecte pledează pentru faptul că În organizarea și dinamica vieții individuale se discută intervenția unor „factori” de modelare psihobiografică. Cunoașterea lor este esențială În Înțelegerea naturii și a dinamicii existenței și a psihobiografiei individului. Înțelegem prin factorii modelatori ai existenței acele influențe care, exercitându-se asupra persoanei, fac ca viața sa să se desfășoare după un anumit plan, Într-o anumită direcție, să aibă o anumită configurație și, În final, un anumit destin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
are În primul rând un caracter interior, reprezentând „viața trăită de individ” În planul conștiinței sale, cu succesele și eșecurile sale. Cele mai complete studii În această direcție au fost Întreprinse de Ludwig Binswanger și de K. Leonhardt. Binswanger consideră psihobiografia unei persoane ca o „istorie a vieții interioare” a acesteia, strict personală și individuală. Este viața trăită de persoana respectivă. În acest sens, autorul citat distinge următoarele patru modele de existență: modul de a fi prin iubire, modul de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin tendința de „Întoarcere către trecut”. Este tipul nostalgic care cultivă valorile tradiționale, dar și regretul. Acest tip, cu o tentă de „reverie melancolică”, are tendința de a se refugia și de a trăi În trecut, refuzând realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu tendințele sale. Sentimentele morale caracteristice sunt revolta, ura, răzbunarea. Toate cele patru tipuri de personalitate și modelele lor psihobiografice corespunzătoare se manifestă În exterior prin felul de a fi al eului personal al individului, care-și pune amprenta asupra psihobiografiei acestuia. Dincolo de dimensiunea trăsăturilor psihologice specifice acestor modele de personalitate și a tipurilor lor de existență, trebuie să vedem și valorile morale specifice fiecăruia dintre acestea. În schema următoare ilustrăm distribuția tipurilor de personalitate și a modelelor psihobiografice ale acestora
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acestora: Tipul idealist Aspirații morale Tipul nostalgic Întoarcere În trecut Eul personal Tipul revoltat Proiectare către viitor Tipul pragmatic Pulsiuni primare Se poate totuși observa În schemă că există o anumită corespondență echilibrată Între modelele de personalitate și tipurile de psihobiografii. Mai mult decât atât, se poate recunoaște și faptul că fiecare dintre aceste tipuri-modele au o dublă semnificație, atât psihologică, cât și morală și că aceste două laturi ale lor sunt inseparabile. Ființa umană nu poate fi considerată exclusiv ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
timpul În cetate sunt corespunzătoare imaginii spațiale pe care omul o are despre el Însuși, iar durata cetății, ca istorie a acesteia, corespunzătoare sentimentului timpului trăit de om. Din aceste motive, istoria cetății se va structura după același model ca psihobiografia persoanei. Din momentul În care omul a Început să construiască cetatea, s-a identificat cu ea. El nu mai poate părăsi acest spațiu care Încorporează umanul, Întrucât este „replica” acestuia. Din acest moment, totul se va desfășura În interiorul cetății, cetatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care doresc și fac Răul, este un Eu pervertit. El trebuie considerat ca instrument al realizării pulsiunilor negative care vin să se descarce la nivelul său prin acte imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei traumatizări afective și morale, pe care acesta o va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului psihic al personalității. Pot apărea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
durere, de eșecul care Închide persoana și viața acesteia. În ambele situații trebuie să vedem atât aspectele de ordin psihologic, cât și pe cele de ordin moral. 32 ÎNCHEIEREA EXISTENȚEI Cadrul problemei Orice existență este o istorie psihobiografică a individului. Psihobiografia persoanei umane, fiind interioară acesteia, reprezintă o istorie a Eului personal. Eul este cel care percepe și gândește propria sa istorie, Întrucât la nivelul său se Întâlnesc și fuzionează obiectul cu subiectul. El este „subiectul care face din el Însuși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unei realități, sau, mai exact, al unei vieți a persoanei umane. Din acest motiv, nu greșim dacă afirmăm că realitatea ultimă, care este destinul, reprezintă pentru o persoană fie realizarea, fie epuizarea tuturor posibilităților sale de viață. Privită din perspectiva psihobiografiei sale, ca istorie personală, viața oricărei persoane se descarcă sau se Încarcă până În clipa finală, când se epuizează orice energie sufletească. Numai În momentul acela se poate vedea cu adevărat cine a fost persoana respectivă și cum s-a realizat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Eroismul, Exilul, Forța sufletească, puterea sufletească, Ideile morale, Întâlnirea, Împăcarea, Intimitatea, Judecata de apoi, Libertatea, Modestia, Neliniștea metafizică, Psihologia, generală, morală, Persoana, În Psihologie, În Morală. tipuri de persoană, valoarea, semnificația, tensiuni și neliniști, persoana mea, persoana celuilalt, persoana-limită, Personajul, Psihobiografia, Psihoterapia morală Persoana, modelul psihologic, modelul moral, modelul metafizic, Prejudiciul, Puterea, Personajul, definiție, caracteristici, Psihologia morală, definiție cadru, sursele Psihologiei morale, obiectul, principiile. Patologia psihomorală, patologia morală, imoralitatea, Păcatul, Restaurarea, Regretul, Omul În Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
detesta pe nemți și nu avea Încredere În ei; la masa de negocieri purta tot timpul mănuși din antilopă gri. Dar să lăsăm la o parte mănușile - ce vreau eu să spun e că nu urmărim să facem aici o psihobiografie. Oricum, În dimineața aceasta Ravelstein nu avea chef să‑și evoce copilăria. Place de la Concorde Începuse să‑și piardă frăgezimea matinală. Jos, În stradă, traficul se subțiase, dar căldura de iunie se Îngroșase. În soare, pulsul nostru Încetinește. După primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
medico-psihologică în psihosexologie Capitolul 39. Semnificația modelelor de narațiune clinică în psihosexologie Capitolul 40. Conflictele oedipiene și dificultățile de identificare Capitolul 41. Maternitatea ca formă de împlinire ideală a sexualității Capitolul 42. Tulburările de orientare și dinamică sexuală Capitolul 43. Psihobiografia vieții sexuale și tulburările ei Glosar de termeni Bibliografie selectivă Index tematic Cuvânt înainte la Ediția a IV-a Cea de a patra ediție a Tratatului de psihosexologie este o versiune revăzută și adăugită a edițiilor anterioare. Păstrând aceeași organizare
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ei tematică, cât și prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanțe critice încremenite în judecățile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este vorba de Cioran în oglindă încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003), un opus pilduitor fie prin impostația științifică (psihobiografia) și seriozitatea lecturilor (peste 200 de surse consultate, între care, spre mirarea noastră, n-am găsit volumul Martei Petreu " Un trecut deocheat sau Schimbarea la față a României"), fie prin calitate scriiturii, ca să nu mai vorbim de necruțătorul rechizitoriu moral
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile umane prin intermediul unor nevoi specifice, cum sunt cele fiziologice, de siguranță, sociale, de statut, de autoactualizare (de realizare, de creație). Se consideră că nevoia de a crea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
serviciilor secrete de dinainte de 1989.” Despre poziția lui Tismăneanu față de Securitate, Gallagher scrie: Dar cum rămâne cu rolul Securității? Cărțile lui Vladimir Tismăneanu nu acordă un interes special rolului ei. Tismăneanu pare, în general, mult mai interesat să realizeze o psihobiografie a vieții și a epocii în care a trăit familia lui de ilegaliști, pentru a-și reveni dintr-un șoc de durată: acela de a fi fost azvârliți în "sălbăticie" pentru mai mult de 20 de ani, atunci când familia lui
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]