226 matches
-
primar încorporat, și planul dorinței obiectuale care vizează obiectul oedipian de identificare, alt mijloc de formulare a mizelor conflictului narcisiaco-obiectual. Acest lucru nu este posibil decât printr-un travaliu psihic de diferențiere între cele două planuri și cele două mize psihodinamice. Obiectul primar de susținere trebuie să rămână rezistent, nedefectabil, liniștitor, alinător, în timp ce obiectul libidinal se dovedește a fi nesigur, excitant, nu neapărat accesibil sau disponibil. Adolescentul nu poate suporta riscurile impuse de emergența pulsională și imaginea pe care i-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau nu mă va împlini (deoarece totul alunecă sau dispare pe măsură ce apare: sunt incapabil să stăpânesc sau să rețin ceva...)”. În plan semiologic, forma tipică de manifestare a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a se abține, plăcerea de a se abține etc.). OBIECTUL EXCITANT: SOLUȚIE DEPRESIVĂ PRIN FIXARE ÎN OMNIPOTENȚA INFANTILĂ Se poate descrie un al treilea model care asociază un exces de investiție obiectuală și deficiențe ale construcției narcisiace. În plan psihodinamic, aceasta corespunde menținerii unei relații obiectuale de tip simbiotic. Într-adevăr, fragilitatea narcisiacă poate proveni din slăbiciuni precoce în cadrul primelor relații, dar ea poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de exclusivitatea lor și de aspectul lor adesea marcat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mele, trebuințele mele”...dar cu inevitabila escaladare în privința nevoii de a dovedi această forță), unii pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în sfârșit care depinde de un obiect „excitant” de care adolescentul are nevoie în mod constant pentru a nu resimți nici cea mai mică lipsă. Aceste trei tipuri de depresie nu prezintă aceeași semiologie, nu fac trimitere la aceeași organizare psihodinamică și, mai ales, necesită strategii terapeutice diferite. Totuși, aceste depresii ale adolescenței păstrează o relativă sensibilitate, după cum arată unele studii în ceea ce privește trăsăturile de personalitate. Organizarea personalității pare a fi mai puțin împregnată cu reprezentări depresive decât așa cum constatăm că se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bipolare cu cicluri rapide. Dar principiile de bază ale DSM sunt bineînțeles conservate, cu un punct de vedere care se vrea doar descriptiv și ateoretic, o distanțare de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau de depresie (sub acțiunea, între altele, a neurolepticelor) sau invers, apariția unei stări de excitație sau de stare maniacală după o fază depresivă. Autorul acordă în mod sigur o poziție privilegiată unui travaliu de reflexie psihopatologică și de elaborare psihodinamică. Se pare însă că unele cazuri ar fi putut, probabil, să beneficieze de o poziționare în prim plan a problematicii depresive și de o abordare farmacologică care să țină cont de această situație prin prescrierea, de exemplu, a unui timoregulator
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fost - și rămâne prea adesea încă - de a privilegia în mod sistematic o abordare axată pe ipoteza psihotică (fie că vom numi această ipoteză: „pericol de schizofrenie”, într-o preocupare nosografică, sau „ruptură psihotică”, în cadrul unei preocupări cu caracter psihodinamic mai accentuat) decât una bazată pe ipoteza timică. La începutul acestui capitol am criticat deja folosirea excesivă a regulei lui Jaspers, la care nu vom mai reveni. Vom sublinia doar constanța cu care autorii care au publicat articole pe tema
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale actualității fantasmatice incestuoase și excitante? Într-o oarecare manieră putem opune în adolescență tentativa de suicid care vizează mai întâi să ucidă corpul infantil și tentativa de suicid care vizează să ucidă corpul sexuat. Într-o abordare fenomenologică și psihodinamică am putea să le descriem astfel, diferențiindu-le: - tentativa de suicid în care domină dorința de a îngropa corpul infantil deoarece acesta reprezintă în ochii adolescentului o piedică în dezvoltarea corpului puber, combinată cu dorința de a ataca relațiile cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o zi sau alta cunoștință cu „deprimarea”. Dacă în cazul stărilor depresive minore, pe care le numim „proastă dispoziție”, „criză anxio-depresivă” sau, în mod simplu, „deprimare”, fluiditatea stării afective și a gândurilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ar putea consolida comportamentul adolescentului în direcția unui refuz al oricărui afect cu aspect depresiv și, în cel mai rău caz, l-ar putea determina să elaboreze comportamente de apărare de tip maniacal („maniacal” fiind aici înțeles în dimensiunea sa psihodinamică). Riscul „tratamentului” depresiei în adolescență este de a transforma un adolescent deprimat (în sensul unei depresii clinice) și a face din el un adolescent „maniac” (în sensul unor manifestări de apărare de tip maniacal), blocat într-o depresivitate ce nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
preciza indicațiile terapeutice respective. MODALITĂȚILE DE ÎNGRIJIRE DE TIP RELAȚIONAL CONSULTAȚII TERAPEUTICE ȘI PSIHOTERAPII SCURTE Împrumutăm primul termen de la Vinnicott pentru a descrie convorbirile inițiale cu pacientul și părinții săi. Aceste prime întâlniri au bineînțeles drept obiectiv evaluarea semiologică și psihodinamică, dar ele pot să aibă, de asemenea, un rol cu adevărat terapeutic care se va manifesta mai ales dacă vor fi întrunite trei condiții: - dacă terapeutul și demersul terapeutic este investit pozitiv: adolescentul și părinții săi așteaptă din partea acestora o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să cercetăm: - capacitatea adolescentului de a investi lumea sa reprezentațională internă și de a se interesa de propria sa funcționare psihică. Aceste convorbiri de evaluare au în parte drept scop trezirea interesului adolescentului pentru un astfel de travaliu de elaborare psihodinamică, datorită modului suportiv în care terapeutul îl ascultă pe adolescent, comentând cuvintele adolescentului, propunând uneori intervenții-interpretări punctuale de tip „aici și acum”. Ele permit, de asemenea, adolescentului să-și exprime conflictele. În cazurile mai puțin grave, acest travaliu de recunoaștere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aduc o notă de specificitate travaliului analitic cu un adolescent; în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de perioada pubertară se va desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihoterapii interpersonale. Să ne reamintim că această abordare înseamnă plasarea simptoamelor depresive ale pacientului în contextul lor interpersonal actual. Terapeutul este activ, se implică, și trebuie să transmită speranță și susținere. Nu putem decât să regretăm faptul că aceste psihoterapii psihodinamice scurte nu sunt studiate după aceste standarde la adolescent”. ÉLISABETH - DEPRESIE ȘI CULPABILITATE Élisabeth, 18 ani, s-a prezentat la cabinet pentru psihoterapie. Ea a urmat timp de două luni un tratament medicamentos (antidepresive triciclice) și, în ciuda ameliorării manifestate, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai târziu de cel care a comis o tentativă de suicid ca pe o efracție traumatică pusă ulterior în slujba rezistențelor sau a negării. Această convorbire impune deci tact și măsură, clinicianul trebuind să nu avanseze prea departe în explorarea psihodinamică, ci doar să exploreze simptoamele și să pună bazele unui contact uman empatic. Aceleași probleme apar și la întâlnirea cu familia, care se realizează întotdeauna cu ușurință în acest climat de urgență. Dar această facilitate în a întâlni grupul familial
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinicienii să utilizeze atât metodele de cercetare calitative cât și cele cantitative pentru a-și evalua munca terapeutică. Mulți dintre noi am fost martori și am fost impresionați de utilizarea eficientă a hipnozei de către autor, cu folosirea procedurilor catharctice și psihodinamice pentru a ajuta pacientul să descopere și să aducă la lumină originea evenimentelor și experiențelor traumatice. În munca sa terapeutică Dr. Hawkins demonstrează de asemenea eficacitatea utilizării abordărilor tehnice integrative pentru tratamentul unei game largi de probleme legate de stres
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unui succes terapeutic, care acționează ca un placebo foarte puternic. Beecher (1959Ă concluzionează că până la 35% din răspunsul terapeutic la orice tratament medical poate fi atribuit efectului placebo. Ritualul Ritualul terapeutic promovează în mod esențial „povestea”: de exemplu în psihoterapiile psihodinamice un concept teoretic cheie este importanța experiențelor timpurii și „ritualurile” hipnoanalitice cum sunt întrebările cu semnalizarea ideodinamică a degetului și terapia stărilor eului încearcă să aducă la suprafață aceste experiențe timpurii. De fapt mare parte din materialul prezentat în restul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în calitate de clinicieni, să recunoaștem acești factori atunci când lucrăm cu pacienți care au probleme legate de stres. Catharsisul și stresul Heron (1998aă a realizat o abordare explicativă utilă în înțelegerea stresului și care se bazează atât pe principii umaniste cât și psihodinamice. Autorul a presupus că orice persoană pornește în viață cu tendințe și resurse inerent pozitive, inclusiv un număr de nevoi de bază organizate dialectic. Acestea includ nevoia de a iubi și a-i îngriji pe ceilalți, nevoia de auto-direcționare și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
atât pe acelea mai recent dezvoltate de Rossi, cât și abordările mai tradiționale. În abordarea tradițională hipnoza este de obicei privită ca strategie secundară sau catalitică care facilitează și îmbunătățește o strategie primară, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia psihodinamică. În acest caz pacientul este mai sugestibil (în hipnozăă și ca atare este mai probabil să accepte sugestiile (instrucțiunileă date de terapeut. Se pot face de asemenea sugestii pentru facilitarea exprimării fenomenelor hipnotice relevante, deși acestea pot apare uneori și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pacientului pentru ideea că acesta poate fi un lucru pozitiv este o modalitate eficace de a-l învăța că procesul furnizează experiențe de învățare valoroase din trecut care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor sale. Mai târziu în contextul aborădrilor psihodinamice și a prelucrării traumei terapeutul poate introduce ideea de regresie la amintiri (posibilă traumatice fără prea mari dificultăți, deoarece a fost deja realizată mare parte din munca de pregătire. Regresia hipnotică de vârstă este o sursă bogată de experiențe din
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cutia încuiată astfel încât să o poată deschide doar în timpul ședinței de terapie! În afară de „experiențele pozitive învățate” care pot fi chemate din trecut pentru a ajuta pacientul să devină mai puternic permițându-i astfel să facă munca terapeutică necesară pentru schimbarea psihodinamică, este de asemenea posibil ca pacientul să cheme „resursele și forța sa interioară” (McNeal și Frederick, 1993Ă. Intervenția 16Găsirea resurselor și forței interioare Atunci când ești pregătit lasă ca ochii tăi să se închidă și intră în mintea ta și găsește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
purtase în manieră periculoasă și dorea să știe de ce făcuse asta. Călugărul a răspuns că el a lăsat-o pe tânără pe malul râului în cursul dimineții și se întreba de ce tovarășul lui se mai gândea încă la ea! Psihoterapia psihodinamică Abordările hipnoanalitice au la bază psihoterapia psihodinamică. Aceasta se referă la sistemele de înțelegere, explicare și practică bazate pe principiile generale ale teoriei psihanalitice, iar terapia este adesea de scurtă durată și limitată în timp (Wolberg, 1980; Strupp și Binder
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
știe de ce făcuse asta. Călugărul a răspuns că el a lăsat-o pe tânără pe malul râului în cursul dimineții și se întreba de ce tovarășul lui se mai gândea încă la ea! Psihoterapia psihodinamică Abordările hipnoanalitice au la bază psihoterapia psihodinamică. Aceasta se referă la sistemele de înțelegere, explicare și practică bazate pe principiile generale ale teoriei psihanalitice, iar terapia este adesea de scurtă durată și limitată în timp (Wolberg, 1980; Strupp și Binder, 1984; Budman și Gurman, 1988Ă. Acest tip
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
punct de vedere psihosomatic; reprimarea „experiențelor” traumatice; somatizarea (conversia istericăă a emoțiilor negative reprimate; dinamica inconștientă; rezistența; dezvoltarea unor mecanisme de apărare ale eului și a altor strategii de coping care au de-a face cu „dinamica” reprimată. Practica psihoterapiei psihodinamice scurte a crescut rapid în ultimele decenii. Multele abordări dezvoltate pot fi încă numite dinamice, deși gama de tehnici utilizate provine din multe sisteme teoretice. Terapeuții orientați spre psihoterapia dinamică scurtă sunt adesea pragmatici și eclectici și integrativi atât în ce privește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]