225 matches
-
sociale prin proiecte (B. Massialas; B. Cocs; P. Campbell); Teoria învățării prin gândire laterală (E. De Bono); Teoria inteligenței multiple (R.E. Gardner) ; Teoria învățării prin descoperire (L. Schulman E. Keisler; D. Wittrock). • Paradigma intervențiilor și terapiilor convenționale și nonconvenționale: Teoria psihodinamică a terapiei ca învățare (S. Freud; E. Erikson); Teoria învățării prin relaxare (J. Wolpe); Teoria învățării prin modele asertive (J. Wolpe); Teoria învățării prin simulare (R. Glasser; H. Link) ; Teoria învățării prin ajutor centrat pe client, experiențială (C. Rogers; H.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și altele; biologice: trăsăturile biologice de oxidare, reglarea endocrină, metabolismul, energia contracțiilor musculare etc.; corporale: lungimea corpului și a membrelor, greutatea corporală, greutatea musculară și a țesutului adipos etc.; cromozomiale - particularități genetice. La dezvoltarea abilităților motorii contribuie de asemenea, aptitudinile psihodinamice (proprietățile proceselor psihologice, temperament, caracter, particularitățile reglării și autoreglării stării psihice etc.). Abilitățile se aplică și se dezvoltă În procesul de realizare a activității, ca urmare a acțiunilor comune de către factorii ereditari și de mediu. Limitele practice de dezvoltare ale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
înainte în cele trei domenii de cercetare a creierului: psihologia, psihiatria și neurologia. Anumite idei freudiene, ca, de exemplu, personalitatea orală, anală și "complexul oedipian" în dezvoltarea personalității sunt rapid acceptate. Concepția despre vise, ca purtătoare a dorințelor refulate, și psihodinamica feminină nu sunt confirmate de cercetările ulterioare. Carl Jung137, medic psihiatru, inițial prieten, colaborator și adept al teoriilor lui Freud, se izolează de el, refuzând să-i accepte sexismul. Critica lui Jung se adresează nu numai conceptului freudian, dar îl
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
categorie de studii, ca de exemplu în cel Ruzicki (27), s-a studiat complianța și punctul de control („locus of control”) la diabetici. Modul de gestionare al diabetului depinde de stările emoționale legate de fazele procesului de acceptare. Pe lângă motivațiile psihodinamice intrinseci ale acceptării, acești autori au subliniat și importanța contextului socio-cultural, al valorilor care intervin în confruntarea cu boala lor. Pentru că diabetul este o boală silențioasă, se presupune că un om de afaceri, cu responsabilități, se va îngriji mai mult
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
stresor extern, și care formează bazele diagnosticului de stres posttraumatic așa cum îl știm astăzi. Modelul cognitiv comportamental Un individ implicat într-un eveniment traumatic trebuie să facă față unei experiențe noi și ieșite din comun. Bowlby (1969), într-un cadru psihodinamic, a scris despre nevoia de a controla informația extraordinară primită prin eveniment. Un astfel de control ar conduce la o congruență între amintirile traumatice și schemele cognitive ale individului. Astfel se realizează o integrare reușită a evenimentului. Prin contrast, sindromul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
molecular al bolii și impactul său asupra funcționării biologice a pacientului. Este un sistem important, iar înțelegerea și abordarea lui sunt esențiale. Există însă și alte sisteme a căror ignorare nu are sens. Sistemul psihologic pune accentul pe impactul factorilor psihodinamici ai motivației și personalității privind trăirea bolii și reacția la ea. Sistemul social pune accentul pe influențele culturale de mediu și familiale asupra exprimării bolii și trăirii ei. Aceste sisteme coexistă și interacționează neîncetat. Boala medicală este rezultatul direct al
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie capitolul al
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pot apărea din nou; d) fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
moment de echilibru al vieții psihice, echilibru relativ care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin reunirea și interpretarea unor date secvențial furnizate de analiza psihologică, psihopatologică, antropoculturală sau sociologică. Psihodinamica individuală se raportează la primele 36 luni de viață
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin reunirea și interpretarea unor date secvențial furnizate de analiza psihologică, psihopatologică, antropoculturală sau sociologică. Psihodinamica individuală se raportează la primele 36 luni de viață ale copilului În care se realizează Între copil și mamă un proces complex cu stadii succesive de simbioză, separare, apropiere și individualizare. Interacțiunea mamă copil se desfășoară În cadrul unei psihodinamici familiale
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sociologică. Psihodinamica individuală se raportează la primele 36 luni de viață ale copilului În care se realizează Între copil și mamă un proces complex cu stadii succesive de simbioză, separare, apropiere și individualizare. Interacțiunea mamă copil se desfășoară În cadrul unei psihodinamici familiale și este susținută de atmosfera de Încredere de bază (basic trust) a cadrului familial. Perturbările dinamicii familiale se reflectă În perturbările procesului stadial al dezvoltării psihice care se pot manifesta uneori tardiv sub forma violenței. În acest mod familia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sunt legate între ele. Creativitatea este abordată și ca dimensiune complexă a personalității, angajând resurse ca: fluiditatea, capacitatea de elaborare, sensibilitatea pentru probleme, capacitatea de redefinire. După Barron și Mackinnon, personalitatea creatoare s-ar caracteriza prin: preferarea fenomenelor complexe, o psihodinamică mai diferențiată și mai complexă decât a celorlalți indivizi, independență mare în elaborarea judecăților, conștiința de sine puternică, fiind mai proeminenți, opoziție față de orice oprimare, dominație, îngrădire, nonconformism psihosocial. Primul care a vorbit despre particularitățile personalității creative și le-a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
clasificare pe care o prezentăm apare într-o cercetare empirică efectuată de Bond et al. (1983) și a permis elaborarea unui Chestionar de stil defensiv destinat evaluării mecanismelor de apărare a căror existență este acceptată de majoritatea specialiștilor de orientare psihodinamică. Lista lui Bond et al. este o combinație între apărările descrise de Vaillant și cele evocate de Kernberg (1967) ca trăsături caracteristice ale pacienților având o personalitate de limită. Cercetarea întreprinsă de Bond et al. constituie o încercare de a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
supervizare, și care predă teorie și terapie analitică la Școala de Studii Superioare de Psihologie Aplicată și Profesională din Rutgers (din cadrul Universității de stat din New Jersey). A doua lucrare, intitulată Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice, The DSM-IV Edition (Psihiatria psihodinamică în practica clinică, ediția DSM-IV), îl are ca autor pe Gabbard (1994), director al spitalului Memorial Menninger, psihanalist, formator și supervizor la Institutul de Psihanaliză din Topeka, profesor de psihiatrie la Școala de Medicină a Universității statului Kansas. Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Andrei Cosmovici 15 Partea I Capitolul I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]