236 matches
-
stresantă ca fiind stresantă sau nu, ceea ce implică evaluarea punctelor pro și contra ale strategiilor sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă. Unele din efectele psihofiziologice ale stresului pot fi privite ca fiind adaptative, prin faptul că pregătesc persoana să răspundă, sau neadaptative, prin faptul că sunt dăunătoare sănătății. Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
implică evaluarea punctelor pro și contra ale strategiilor sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă. Unele din efectele psihofiziologice ale stresului pot fi privite ca fiind adaptative, prin faptul că pregătesc persoana să răspundă, sau neadaptative, prin faptul că sunt dăunătoare sănătății. Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
traumatic (Van der Hart și Brown, 1992; Degun-Mahler, 1997Ă. Un alt model eficace în transformarea experiențelor traumatice disociate este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
77-83). În sfârșit, raportat la ținta sa principală - sistemul unitar și integral al personalității - psihodiagnosticul actual are încă un caracter parțial și segmentar, abuzând de probe artificiale de tip creion-hârtie, concepute ca instrumente de măsurare-evaluare a unor componente psihice sau psihofiziologice în sine; se impune o preocupare mai susținută pentru apropierea conținutului testelor de natura și specificul situațiilor reale, valorificând în acest sens valențele moderne de modelare și simulare. Bibliografie Anastasi, A. (1968), Psychological Testing (3rd Edition), Macmillan Publishing Co., Inc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cel mai rău copil. 2. Scurt istoric al activității de psihologie din MAI Exercitarea profesiei de psiholog are o tradiție îndelungată în structurile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice. La 1 septembrie 1971 lua ființă Centrul de Cercetări Psihofiziologice, serviciu independent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce avea în compunere două secții de Cercetare Psihofiziologică, o secție de Psihodiagnoză și Selecție profesională, precum și o secție de Fiziologie, Biochimie, Psihofarmacologie și Ergonomie. Serviciile de specialitate furnizate vizau, aproape în exclusivitate, selecționarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de psiholog are o tradiție îndelungată în structurile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice. La 1 septembrie 1971 lua ființă Centrul de Cercetări Psihofiziologice, serviciu independent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce avea în compunere două secții de Cercetare Psihofiziologică, o secție de Psihodiagnoză și Selecție profesională, precum și o secție de Fiziologie, Biochimie, Psihofarmacologie și Ergonomie. Serviciile de specialitate furnizate vizau, aproape în exclusivitate, selecționarea personalului pentru structurile de informații externe, de informații interne, contraspionaj, contrainformații economice, filaj și investigații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Zapf, Dormann, Frese, 1996, apud Brate, 2002, 2003) putem identifica o mare varietate de metode - clasificate în subiective și obiective (de laborator și de teren: observație, interviu, studiu de caz, chestionar și analiza documentelor, evaluări ale evaluatorilor experți, metode/probe psihofiziologice, endocrine și biochimice etc.) și instrumente de investigare a SO, care ar trebui să îndeplinească criteriile de validitate, fidelitate, relevanță, fiabilitate, standardizare. Kasl (1998, apud Brate, 2002) sumarizează variatele considerații privind „dilema subiectiv vs. obiectiv”, prezentând argumente atât în favoarea strategiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dorințe sau propuneri din partea studenților în legătură cu tematica, pregătirea pentru activități de coordonare a echipelor; - asigurarea unor condiții ergonomice: spațiu, mobilier ușor de manipulat, aparatură video, audio, calculator, condiții fizice; - asigurarea unor condiții legate de programul de activitate corelativ cu indicatori psihofiziologici: numărul orelor de lucru, respectarea pauzelor, momentul zilei, dozarea echilibrată a orelor în programul general al studenților pentru a evita intervenția unor variabile psihofiziologice (oboseală, foame etc.); - asigurarea unor condiții psihologice: explicarea utilității exercițiilor și necesității lucrului pe echipe, corelarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
video, audio, calculator, condiții fizice; - asigurarea unor condiții legate de programul de activitate corelativ cu indicatori psihofiziologici: numărul orelor de lucru, respectarea pauzelor, momentul zilei, dozarea echilibrată a orelor în programul general al studenților pentru a evita intervenția unor variabile psihofiziologice (oboseală, foame etc.); - asigurarea unor condiții psihologice: explicarea utilității exercițiilor și necesității lucrului pe echipe, corelarea cu interesele studenților (eventual, negocierea tematicilor). Mai concret, prezentăm în continuare un program de organizare a unui seminar, pe etape: 1) anunțarea tematicii de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sa se impună”. Orientarea, profesională, ca problemă socială maioră, reprezintă o sarcină, de raționalizare în acțiunea de adaptare a persoanei la diversitatea de activități productive pe care le implică organizarea din ce în ce mai complexă a colectivităților umane; aceasta deoarece există diferite exigențe psihofiziologice în raport cu diferite structuri de activitate. Scopul orientării profesionale este îndrumarea tânărului spre o profesiune potrivită, în acord cu posibilitățile propri și cu nevoile sociale, pentru ca societatea să înregistreze maximum de folos, iar tânărul să obțină, maximum de satisfacții. Alegerea unei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
elastică și creatoare la dinamica activității profesionale contemporane. Concluzionând, putem spune că, o bună orientare profesională implică un acord între structura, individuală a persoanei (care prezintă anumite disponibilități psihice și anumite exigențe proprii în plan intelectual și afectiv-moral) și exigențele psihofiziologice ale structurii de activitate către care se îndreaptă opțiunea. În acest fel sunt asigurate premisele acordului dintre disponibilitățile vocaționale și cerințele sociale. O integrare vocațională corespunzătoare a tinerilor în profesiune asigură un mediu social cu surse de conflict limitate. Orice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de fapt cele trei componente de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă etc.) în realizarea căruia subiectul trebuie să fie intens motivat, iar pe de altă parte a unui obstacol, extern sau intern
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și de rezistență la frustrare; starea funcțională a organismului în momentul frustrării; particularitățile psihofiziologice care marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise nu atât de obstacol, de natura și forța de acționare a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi considerată, ca frustrantă; la fel, persistența pentru o perioadă mai lungă, de timp a situației obiective de frustrare, sau creșterea intensității ei, dă naștere stării de stres. Toate aceste trei fenomene constituie trepte diferite ale unei scări de rezistență psihofiziologică, individuală la „amenințare și implică o coloratură afectivă, specifică: a) situației neașteptate exterioare, care exprimă, conflictul dintre aspirațiile individuale si cerințele exterioare,îi corespunde treapta de „instigatie”, care dă naștere unei activități de explorare/investigare; b) persistența, sub forma unui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
există o corespondență vocațională, echilibrare maximală a persoanei și integrarea socială optimă a acesteia. O orientare școlară sau profesională realizată a expresie a „vocației”, implică un acord între „structura individuală” a persoanei (cu posibilitățile / capacitățile și preferințele sale) și „experiențele psihofiziologice ale domeniului de activitate către care respectiva persoană aspiră, sau este călăuzită. Numai pe baza unei integrări vocaționale corespunzătoare se pot obține acorduri eficiente în procesul de adaptare continuă a persoanei la mediu, aceasta deoarece procesul echilibrării, ca proces dinamic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2 a DSM-IV (incluzând Chestionarul de Personalitate SCI II pentru tulburările de pe Axa 2); Interviul Clinic Structurat KIDSCID, pentru tulburările sugarului, copilului și adolescentului din DSM-IV; Clinical Assessment System - o baterie de teste psihologice clinice acoperind nivelurile subiectiv-emoțional, cognitiv, comportamental, psihofiziologic, de personalitate și relațional. 4.2. Ghiduri clinice: pentru tulburare depresivă majoră la copil, adolescent, adult, ADHD, tulburări de anxietate. 4.3. Materiale clinice: casete audio, casete videp/DVD, fișe clinice etc. 5. Publicații de specialitate (le menționăm pe acelea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și emoționale. Scheme cognitive - modalitate de reprezentare a cognițiilor în sistemul cognitiv. Gânduri automate - cu referire la cogniții (funcționale și/sau disfuncționale, respectiv raționale și/sau iraționale) care apar automat în situații specifice și generează răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamententale și psihofiziologice în situații specifice. Sunt structuri cognitive locale și, dacă sunt disfuncționale/iraționale, pot avea funcție de vulnerabilitate locală. Cogniții intermediare și centrale - cu referire la cogniții funcționale și/sau disfuncționale cu caracter general care amorsează gânduri automate în situații specifice. Cognițiile
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a unui comportament operant pe baza manipulării antecedentelor și consecințelor sale. Proceduri de decelerare comportamentală - tehnici de eliminare a unui comportament operant pe baza manipulării antecedentelor și consecințelor sale. Hipnoză - proceduri utilizate pentru modificări complexe, afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice cu ajutorul sugestiei. Mindfulness - procedură meditativă utilizată pentru modificări complexe, afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice. III. AUTORI CARE AU STABILIT/STABILESC CADRUL PARADIGMATIC ȘI EVOLUȚIA TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE Aaron Beck (psihiatru) - fondatorul terapiei cognitive, cel mai bine investigată științific
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de eliminare a unui comportament operant pe baza manipulării antecedentelor și consecințelor sale. Hipnoză - proceduri utilizate pentru modificări complexe, afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice cu ajutorul sugestiei. Mindfulness - procedură meditativă utilizată pentru modificări complexe, afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice. III. AUTORI CARE AU STABILIT/STABILESC CADRUL PARADIGMATIC ȘI EVOLUȚIA TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE Aaron Beck (psihiatru) - fondatorul terapiei cognitive, cel mai bine investigată științific strategie (formă) de psihoterapie și cel mai bine reprezentată la nivel academic. David Burns (psihiatru) - autorul
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în relația sexuală dintre doi parteneri îl au emoțiile și excitațiile sexuale. Ele fac parte din comportamentul psihosexual, fiind inseparabile, reprezentând „factori de apropiere/respingere” între parteneri. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că excitațiile sexuale sunt „factori psihofiziologici” care stimulează și întrețin instinctul sexual (Th.H. Van de Veldeă. S-a discutat chiar despre o corespondență între instinctul sexual, ca act reproductiv, și instinctul de conservare. Ambele concură la „transmiterea” și „menținerea” vieții. În ambele situații, cele două tipuri
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Veldeă. S-a discutat chiar despre o corespondență între instinctul sexual, ca act reproductiv, și instinctul de conservare. Ambele concură la „transmiterea” și „menținerea” vieții. În ambele situații, cele două tipuri de instincte sunt fie stimulate, fie inhibate de factori psihofiziologici de tip senzorial și/sau emoțional. Cele două instincte sunt stimulate și întreținute de factorii senzorial-excitatori, care declanșează reacțiile emoționale de apropiere sau de respingere erotico-sexuală. Trebuie însă precizat ce se înțelege prin excitații sexuale, respectiv prin emoții sexuale. Ele
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
respectiv, pe durata actului sexual, de realitatea externă. Una dintre calitățile principale ale „atmosferei erotice” este de o „aparentă derealizare” asemănătoare „visării”, comună celor doi parteneri, cu proiecția acestora într-o „realitate a plăcerii erotice”. Este o formă de „trăire” psihofiziologică de o maximă și totală intensitate reciprocă. Relația atmosferică, de factură erotico-sexuală, dintre cei doi parteneri este marcată de o tensiune comună care atinge intensitatea maximă în cadrul actului sexual, descărcându-se în momentul organismului. Referitor la actul sexual, Macrobius (Saturnaliile
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de modificări emoțional-afective, temperamentale și caracteriale/comportamentale. Cauza și expresia acestor schimbări poate fi legată de factori psihotraumatizanți nevrotici, cu implicații imediate asupra „imaginii de sine”. În toate situațiile de mai sus, se observă câteva sectoare ale organizării și dinamicii psihofiziologice direct implicate în actul de intersexualitate, și anume: aă viața psihică: sfera emoțional-afectivă, caracterul, temperamentul, imaginea de sine etc.; bă sfera sexualității: dezvoltarea organelor genitale, dezvoltarea gonadelor și implicit a secreției interne hormonale, caracterele sexuale secundare etc.; că sfera psihosexuală
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]