286 matches
-
acțională, volitivă, motivațională, limbajul etc.) apare ca urmare a unui șir de comportamente învățate și care se formează în urma unor serii de recompense și situații, aparent întâmplătoare. Cercetările efectuate nu permit încă o departajare clară între originea organică și cea psihogenă a autismului, ambele fiind valabile datorită imposibilității de diferențiere în perioada primilor ani de viață între componenta somatică și cea psihică. Unele studii neuropsihologice au căutat să explice deficitele cognitive fundamentale care se află dincolo de anormalitățile comportamentale observate în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scalei de analgezie OMS, se evită antiinflamatoarele nesteroidiene care pot agrava IC cronică, se tratează guta, tratament psihotrop (anxiolitic sau antidepresiv). Dispneea în IC cronică terminală poate fi expresia însăși a IC sau poate avea etiologie plurifactorială (cardiacă, respiratorie, anemică, psihogenă). Abordarea terapeutică a dispneei cuprinde:intervenții non-farmacologice: oxigenoterapie, ventilație mecanică, educarea respirației, terapie ocupațională de readaptare a stilului de viață, psihoterapie, tehnici de relaxare, repoziționare în pat;intervenții farmacologice: anxiolitice, opioide, bronhodilatatoare de tip beta2-agoniști administrate pe cale inhalatorie, nitroglicerină. Tusea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare, furt
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare, furt de alimente, indisciplină etc. Să ne oprim, pe scurt, asupra celor mai frecvente manifestări, chiar dacă ele au, prin excelență, o semnificație nevrotică. • Anorexia (dezgustul de mâncare sau oprirea apetitului, are o semnificație multiplă. Poate
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se întâlnește rar, dar minciuna ca rezultai al dezechilibrului personalității morale se întâlnește mai frecvent, așa, cum se întîmplă în stările psihopatoide cu conduite dezarmonice. În rândul acestora se înscriu minciunile antisociale, acuzațiile calomnioase, cu consecințe medico judiciare grav. Minciuna psihogenă, mult mai susceptibilă de reeducare, are la bază situații conflictuale și perturbări afective care împiedică dezvoltarea normală a personalității. Ea se întâlnește asociată cu alte tulburări caracteriale, ca negativismul, in toleranța, stări regresive, reacții de culpabilitate și de compensare etc.
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
factori familiali (bunici, părinți, profesiune, locuință etc.), factori personali (somatici, psihologici și psihiatrici) și factori sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
psihologici și psihiatrici) și factori sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin influența mediului familial și extrafamilial ). 2.4.3.Factori organici În această lucrare devierile de conduită sunt studiate ca fiind predominant psihogene, structurate prin permanentizarea unor abateri de la normele etico-sociale. Nu putem trece însă peste structura morfo-funcțională a organismului, care, ca element de substrat, poate favoriza apariția tulburărilor de conduită în condiții deficitare socio educative. Majoritatea autorilor subliniază necesitatea stabilirii diagnosticului pe
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
externe, contractând mai ușor conduite dificile, deviate, în ostentație cu anturajul. Asupra acestor aspectelor referitoare la structura personalității voi reveni în capitolul următor. 2.4.4.2. Elemente etiologice ținând de mediul familial Un rol deosebit etiologic important în generarea psihogenă a tulburărilor de conduită îl dețin factorii de ordin familial; mediul familial poate fi privit sub aspectul structurii, al condițiilor economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii mediul familial poate prezenta carențe foarte diverse de ordin juridic, social, moral
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să devină profesor ca și mama sa: acest eșec arată ambivalența lui Charles în acest raport de identificare conflictual. Mama sa și-a trăit adolescența cu o depresie apărută în urma decesului tatălui său, bunicul lui Charles din partea mamei. O sterilitate psihogenă a fost răspunsul somatic la această depresie până ce, ca un „dar de la ceruri”, nașterea lui Charles a făcut-o fericită după mulți ani de căsătorie. Bebeluș și apoi copil instabil și agitat, dar strălucitor și provocator, Charles și-a „îngrijit
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui anti-om, prin intermediul unui „spectacol faustic de inversiune psihologică”. Dilema indusă de fenomenul Pitești este aceea legată de condiția confuză de victimă-călău, de hibrid, de culpabilitatea problematică, de inocența preschimbată, prin dresaj concret
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
încercări făcute în acest sens au fost mult în defavoarea preocupării noastre, deoarece astfel de atitudini parțiale servesc numai la întărirea rezistenței care exista deja în cercurile medicale împotriva gândirii psihosomatice. Astfel că nici o subliniere nu este în plus, deoarece factorii psihogeni reprezintă doar un aspect al patologiei; ei trebuie să fie puși în conjuncție cu alte aspecte înainte de a se ajunge la abordarea comprehensivă care devine atât de importantă în zilele noastre în domeniul patogenezei”. Trebuie reamintit că medicina psihosomatică nu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fugă, nu este dus la îndeplinire. Urmarea poate fi o creștere permanentă a activității funcționale a organelor și poate, de exemplu, să conducă la ulcer datorită secreției sporite și prelungite a sucurilor gastrice. Creșterile repetate ale tensiunii arteriale având origine psihogenă pot conduce la rezistentă periferică crescută și la hipertensiune esențială, ca urmare a modificărilor din arteriolele precapilare. Potrivit lui Uexküll, boala apare deoarece starea de pregătire indusă nu poate fi rezolvată. Această situație poate fi urmarea unei maturizări perturbate sau a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dezvoltarea unui conflict nevrotic. Simptomele au un caracter simbolic și pot fi considerate că reprezintă o încercare de a rezolva conflictul. Simptomele de conversiune se raportează la organele de mișcare și de simț. Exemple sunt: paralizia isterică, parestezia, orbirea, surzenia psihogenă, vomismentele și diferitele senzații de durere. 2.Sindroamele funcționale. Acest grup conține marele număr de pacienți cu probleme, care consultă doctorul, având un spectru de suferințe schimbător, adesea difuz. Acestea se pot referi la sistemul cardiovascular, tractul gastrointestinal, sistemul locomotor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
grup include cele șapte afecțiuni psihosomatice “sacre”, și anume: -astmul bronșic, -colita ulceroasă, -hipertensiunea esențială. -neurodermatita, -artrita reumatoidă, -ulcerul duodenal, -anorexia. Alte grupări se pot alcătui, cum sunt cele ale lui Engel (1967, modificate după Heim, 1966 a, b); Afecțiuni psihogene (fenomene psihice primare fără sau numai cu implicare imaginară a corpului): -simptome de conversiune; -reacții ipohondrice; -reacții la stări psihopatologice. Afecțiuni psihofiziologice (reacții somatice în cel mai larg sens, declanșate de factori psihici): -simptome fiziologice însoțind stările emoționale și tulburările
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vicios etc.; starea normală și endocrină (hipo- sau hipercalcemia, spasmofilia, hipertiroidismul, disfoliculina, acidoza); factorii psihici. Intervenția psihicului se manifestă ca amplificare sau adaos psihic (frică, anxietate, oboseală etc.). ca fixare psihică (durere de urmă, durere - amintire Leven), ca psihologie (durere psihogenă, corticogenă, centrogenă, imaginativă, obsesivă, psihosomatică, nevrotică, cerebralgie, algohalucinoză etc., Oppenheim, Lhermite, Mallet, Stenvers). De obicei există o „durerea psihizată” - reziduală (Păunescu - Podeanu). Durerea fiind un simptom subiectiv și reacție psihică, are un caracter individual personal și poate fi punctul de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ichnah”, cele de la cap, torace, abdomen și dureri depărtate de Eu - „ichfern”, cele de Ia membre. Clasificarea pe baza criteriului anatomofiziologice, ne dă mai multe informații utile, permițând împărțirea durerii în două mari clase: 1) Cu suport real și 2) psihogene. 1. Dureri cu suport real În cadrul acestui tip de durere, există un agent receptiv (extern sau intern) care interacționează cu organismul. Aceste dureri se clasifică în: a) dureri somatice, rezultă din acțiunea unor stimuli (potențiali) nocivi asupra receptorilor dureroși; b
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cortex, inhibitoare ale durerii subcorticale, se manifestă prin durere cvasicontinuă, refractară la tratament, ca durerea post - amputație (“de membru - fantomă”) este o durere produsă prin hipersensibilizarea la mediatori clinici a receptorilor simpatici. Ia diferite nivele ale căii receptive. 2. Dureri psihogene “pure” În cazul acestor dureri nu se evidențiază modificări de natură organică sau acțiunea unui stimul receptiv extern sau intern. Apariția durerii psihogene reprezintă un simptom cu valoare diagnostică în psihiatrie. Enumerăm câteva exemple reprezentative: a) Tulburări somatoforme (tulburări de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
produsă prin hipersensibilizarea la mediatori clinici a receptorilor simpatici. Ia diferite nivele ale căii receptive. 2. Dureri psihogene “pure” În cazul acestor dureri nu se evidențiază modificări de natură organică sau acțiunea unui stimul receptiv extern sau intern. Apariția durerii psihogene reprezintă un simptom cu valoare diagnostică în psihiatrie. Enumerăm câteva exemple reprezentative: a) Tulburări somatoforme (tulburări de somatizare, conversie, hipocondriace). Principala modificare este reprezentată, cu cel puțin șase luni dinaintea consultației, de preocuparea legată de durere, iar evaluările medicale nu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
anxietatea simulează la mulți bolnavi trăsături superstițioase. De exemplu, bolnavul care se teme să fie operat într-o zi de marți la data de 13 ale lunii nu trebuie operat împotriva voinței sale, deoarece prin mecanisme de autosugestie poate contribui psihogen la înrăutățirea stării sale. Medicul contribuie și el la “fondul” de anxietate (de obicei, disimulată bine). De exemplu: teama de contagiune - în cazul bolilor infecțioase și epidemice; “teama de bolnav”, teama psihiatrului de actele agresive ale psihoticilor, demenților; teama medicului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
psihosomatice și geriatrice implicate în instalarea danturilor devin mai frecvente în stomatologia reconstructivă. Ele sunt în legătură, pe de o parte, cu procesul natural al îmbătrânirii sistemului stomatognatic și, pe de altă parte, cu suferințele, mai puțin interese, de origine psihogenă. Acestea din urmă se întind de la evoluțiile anormale ale personalității până la schizofrenie. Din aceste cauze se ajunge la dificultăți în „încorporarea” protezei, adică în ceea ce privește completa adaptare a pacientului la aceasta. Dificultățile pot duce la intoleranta danturii, pot lua forma senzațiilor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
deja eliminate, pune și probleme de ordin-estetic și/sau fonator cu veritabile dar - adesea serioase implicații asupra psihologiei bolnavului, incluzând tot aici, senzația de corp străin, persistând uneori nejustificat la anumiți bolnavi (cu personalități obsesive, astenice etc.). 7.6. Influențe psihogene în chirurgia buco-maxilo-facială Factorii psihosomatici joacă un rol important în tulburările funcționale ale sistemului stomatognatic. Studiile făcute asupra structurii personalității pacienților care suferă de mioartropatie arată corelații între tulburarea somatică primară și afecțiunile psihosomatice generale. Din acest motiv, aspectelor relevante
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
inflamatorii ale mucoasei bucale și ale regiunii periodontale, cum sunt dermatozele, senzațiile de arsură ale limbii și chiar herpesul Zoster (Cooper; Perko; Wespi). O problemă specială este aceea a alcoolismului și a abuzului de droguri, atât în ce privește modificările de origine psihogenă în gură, cât și modul de tratament. Modificările produse de droguri și medicamente în metabolism și asupra comportamentului trebuie să fie rezolvate împreună cu un psihoterapeut (Gerlach și Wolters). În general, faptul că astfel de tulburări organice sau funcționale sunt cunoscute
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
îngrijire la domiciliu sunt excluși. Astfel că participanții din trialuri diferă de majoritatea vârstnicilor din practica clinică. În acest context există dificultăți privind identificarea subiecților cu risc cardiovascular înalt. Fiecare vârstnic este unic deorece posedă un profil nutrițional, al coagulării, psihogen, cognitiv și imunitar diferit care poate influența calcularea riscului cardiovascular global (7). O controversă cu impact practic este legată de întrebarea dacă vârsta biologică este egală cu vârsta vasculară. Conform datelor actuale, cele două vârste nu sunt echivalente, vârsta vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
produse. Nevoile, reprezintă starea de conștientizare a unui anumit element necesar supraviețuirii legat de anatomie sau de apartenență la un grup social. Nevoile se pot împărți în două grupe principale: nevoi biogene, stări fiziologice de tensiune (foame, sete, frigă; nevoi psihogene, stări psihologice de tensiune (apreciere, respectă. Marketing și auditul în marketing Nevoile trebuie determinate din punctul de vedere al consumatorului deoarece, nu întotdeauna, dorințele exprimate reflectă și nevoile reale. Consumatorul, prin natura sa complexă, poate avea nevoi exprimate, nevoi reale
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]