288 matches
-
incapabil să descifreze sensul propoziției. Carateristici comune pentru toți alalicii: lipsă de expresivitate, rigiditate în mișcări și comportament, voință scăzută, deficite de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
voință scăzută, deficite de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva zile, săptămâni sau ani. În caz contrar, devine un caz psihiatric. Retardul verbal Reprezintă o întârziere generală în dezvoltarea vorbirii, în care este implicată motricitatea, structura gramaticală, lexicul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
spectrul autismului". Incidența este mai mare la băieți decât la fete, în proporție de 4 la 1. Cazurile cele mai dese sunt semnalate la primul născut. Cauzele deficienței S-a vorbit atât de o geneză organică, cât și despre una psihogenă. S-au relevat cauze genetice, comportamentale, biochimice, infecțioase (ale creierului), mecanice (traumatisme la naștere), însă o etiologie precisă n-a putut fi (încă) stabilită cu precizie. "Autismul pare a avea o agregare familială, sugerând existența unui factor genetic. Deoarece persoanele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterială în 24 - 48 ore. Urgențele hipertensive de gradul II cuprind: hipertensiunea arterială perioperatorie, epistaxisul masiv, hipertensiunea de rebound. Aceste urgențe se pot rezolva fără spitalizare. Tulburările de ritm cardiac reprezintă dintre cele mai comune modificări cardiovasculare induse de stresul psihogen datorat manevrelor stomatologice. Tulburările de ritm apar ca o modificare a excitabilității și/sau conductibilității cardiace, reprezentând expresia unei cardiopatii preexistente, cu evoluție posibil negativă, chiar letală a acesteia, dar pot apărea și la pacienții sănătoși. Modificările hemodinamice ce însoțesc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la pacienții cu tulburări de ritm instabile precum: •tahicardie paroxistică supraventriculară, •fibrilație atrială paroxistică, •flutter atrial, •tahicardie ventriculară, •fibrilație ventriculară în antecedente, •bloc atrio-ventricular gr. II și III (fără pacemaker) / boală de nod sinusal (fără pacemaker). • Tulburările de conducere induse psihogen în cadrul stresului sunt rare și mai puțin expresive, putând fi puse în evidență cu ocazia examinării pulsului, crize de tip Adams-Stokes se întâlnesc cu totul rar, de regulă pe un teren cunoscut (anamnestic). Cardiomiopatia ischemică. De importanță majoră sunt durerile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
secreției de ADH, expandarea spațiului extracelular însoțită de hiponatremie fiind cea mai frecventă tulburare hidro electrolitică la bolnavul chirurgical), hipotiroidie, droguri care stimulează eliberarea de ADH (morfina, barbituricele, antiinflamatoriile nesteroidiene, oxitocina, etc.), depleția de potasiu sau utilizarea de diuretice, polidipsia psihogenă, sindromul de secreție inadecvată de ADH o paradigmă a acestui grup de tulburări care implică resetarea osmostatului astfel încât secreția de ADH se menține deși există hiponatremie isovolemică tumori, boli pulmonare cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, perturbări în funcția SNC
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare, furt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare, furt de alimente, indisciplină etc. Să ne oprim, pe scurt, asupra celor mai frecvente manifestări, chiar dacă ele au, prin excelență, o semnificație nevrotică. • Anorexia (dezgustul de mâncare sau oprirea apetitului, are o semnificație multiplă. Poate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se întâlnește rar, dar minciuna ca rezultai al dezechilibrului personalității morale se întâlnește mai frecvent, așa, cum se întîmplă în stările psihopatoide cu conduite dezarmonice. În rândul acestora se înscriu minciunile antisociale, acuzațiile calomnioase, cu consecințe medico judiciare grav. Minciuna psihogenă, mult mai susceptibilă de reeducare, are la bază situații conflictuale și perturbări afective care împiedică dezvoltarea normală a personalității. Ea se întâlnește asociată cu alte tulburări caracteriale, ca negativismul, in toleranța, stări regresive, reacții de culpabilitate și de compensare etc.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
factori familiali (bunici, părinți, profesiune, locuință etc.), factori personali (somatici, psihologici și psihiatrici) și factori sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
psihologici și psihiatrici) și factori sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin influența mediului familial și extrafamilial ). 2.4.3.Factori organici În această lucrare devierile de conduită sunt studiate ca fiind predominant psihogene, structurate prin permanentizarea unor abateri de la normele etico-sociale. Nu putem trece însă peste structura morfo-funcțională a organismului, care, ca element de substrat, poate favoriza apariția tulburărilor de conduită în condiții deficitare socio educative. Majoritatea autorilor subliniază necesitatea stabilirii diagnosticului pe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
externe, contractând mai ușor conduite dificile, deviate, în ostentație cu anturajul. Asupra acestor aspectelor referitoare la structura personalității voi reveni în capitolul următor. 2.4.4.2. Elemente etiologice ținând de mediul familial Un rol deosebit etiologic important în generarea psihogenă a tulburărilor de conduită îl dețin factorii de ordin familial; mediul familial poate fi privit sub aspectul structurii, al condițiilor economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii mediul familial poate prezenta carențe foarte diverse de ordin juridic, social, moral
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de fapt , sincopa vaso-vagală și lipotimia se confundă, ele nu se exclud ci se continuă una cu cealaltă, rapid, evoluția de la lipotimie la sincopă fiind o realitate destul de des întâlnită. În cauzele general incriminate în etiopatogenia lipotimiei sunt citate momentele psihogene: frica de medic, respectiv de actul operator care urmează, acțiunea unui medicament puternic odorant la intrarea în cabinet , vederea sângelui la începutul intervenției, vederea seringilor, zgomotul aparatelor cu turație înaltă, etc. Apariția spontană a unei tulburări a stării de conștiență
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
parte din tabloul simptomatic al manifestărilor fizice de anxietate. Senzațiile de disestezii și/sau parestezii orale sau ale extremităților, senzația de frig se întâlnesc destul de frecvent. Trăirea fizică a anxietății după cum se observă nu este mai puțin penibilă decât indispoziția psihogenă. Semnele obiective traduc o dereglare neurovegetativă importantă: tahicardie, polipnee, transpirație, hiposialie, paloare sau congestie, tulburări de tranzit digestiv (greață, inapetență, senzație imperioasă de a defeca), polakiurie. Actul sexual poate să fie blocat sau din contra, dar mai rar, poate să
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tension headache) Cefaleea "în ciorchine"( cluster headache) Cefalalgiile de acompaniament Migrena Boala Parkinson În clasificarea actuală a cefalalgiilor după Societatea Internațională pentru Cercetarea Cefaleei (International Headache Society) cefaleea este denumită Tension Headache. Inițial aceasta a fost considerată ca o cefalee psihogenă. În prezent s-a demonstrat pe baze electromiografice că există un factor organic, de contractură musculară. Contractura musculaturii scheletale poate genera durere dacă este destul de puternică și mai ales dacă este de durată suficientă. Rolul jucat de ischemia secundară
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
deci de flux sanguin crescut . Mușchiul puternic contractat, prin compresiune asupra propriilor lui vase intră în stare de ischemie. Este probabil ca și constricția arterelor nutritive ale mușchiului să constituie un element important în geneza durerii. La aprecierea caracterului de "psihogen" al acestui tip de cefalalgie a contribuit în mare măsură calitatea și intensitatea durerii ce pare a fi în legătură directă mai mult cu factorii individuali, de anxietate, de tensiune psihică sau de deprimare. Din grupul de cefalalgii enunțat nu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Verza, E., Verza, F., Psihologia vârstelor, ED. Pro Humanitate, București, 2000 36. Verza, E., Schiopu, U., Psihologia copilului, EDP, București, 1967 37.Vincent, R., Cunoașterea copilului (trad.), E.D.P., București, 1972 http://www.didactic.ro http://www.succesdublu.ro http://www.psihogen.ro http://www.motivational.ro http://www.parinti.com http://www.supradotati.ro http://www.religieortodoxa.ro http://www.educatiecopii.ro http://www.singuracasa.ro http://www.ozibuna.net http://psihologie generala.blogspot.com http://dirigentia.blogspot,com </rerflist>
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mai dificil de depistat decât la bărbați. Totuși, depresia poate fi un simptom predictiv asupra calității vieții sexuale, atât la diabetice, cât și la nediabetice (11). Etiopatogenia disfuncției sexuale la diabetici poate avea cauze organice vasculare sau nervoase (mai frecvent), psihogene (mai rar) sau mixte, rolul tulburărilor hormonale (bolilor endocrine) fiind încă destul de controversat (6). Se estimează că afectarea vasculară (arterială sau venoasă) cauzează D.E. la 18% dintre pacienți (1). S-au observat leziuni incipiente la nivelul arterelor periferice ale penisului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
menține erecția peniană adecvată pentru un act sexual, prezența sau absența erecției spontane la stimuli vizuali erotici sau la stimularea fizică din partea partenerei, frecvența și calitatea actului sexual, prezența modificărilor din ultimele luni și descrierea lor (17). Pentru determinarea impotenței psihogene de mare ajutor este înregistrarea pletismografică nocturnă a tumescenței penisului, care este prezentă în această formă (fig. 2). Fig. 2. Traseu indicînd înregistrarea tumescenței peniene în cursul nopții la o persoană normală și la un diabetic cu impotență organică. Înregistrarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
teste pentru evaluarea statusului hormonal ar trebui făcut pentru a exclude D.E. de cauză endocrină (determinarea testosteronului plasmatic total și liber). Tratamentul impotenței are șanse de succes în formele incipiente (păstrarea parțială a funcției erectile) și mai ales în formele psihogene. Managementul tratamentului disfuncției erectile implică colaborarea interdișciplinară între medicul de familie și medicii de alte specialități. Se va începe cu echilibrarea metabolică prin dietă , antidiabetice orale sau insulină și prin sfătuirea pacienților de a nu fuma și a nu abuza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
adecvate reabilitării și evaluarea eficienței metodelor alese. Evaluarea trebuie să fie completă și interdisciplinară: neuro-psihiatrică, ORL, oftalmologică, fapt ce permite un diagnostic cert al particularităților nosologice. În alegerea metodelor de recuperare se vor diferenția tulburările de comunicare verbală de cauză psihogenă: emotivitate, tulburări de memorie, atenție, de cele de cauză funcțională: dismaturative prin lipsa formării deprinderilor sau deprinderi greșite de vorbire, precum și de tulburările de comunicare de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
îngrijire la domiciliu sunt excluși. Astfel că participanții din trialuri diferă de majoritatea vârstnicilor din practica clinică. În acest context există dificultăți privind identificarea subiecților cu risc cardiovascular înalt. Fiecare vârstnic este unic deorece posedă un profil nutrițional, al coagulării, psihogen, cognitiv și imunitar diferit care poate influența calcularea riscului cardiovascular global (7). O controversă cu impact practic este legată de întrebarea dacă vârsta biologică este egală cu vârsta vasculară. Conform datelor actuale, cele două vârste nu sunt echivalente, vârsta vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]