346 matches
-
sunt considerabile, iar cercetătorii au început să investigheze modul în care abordările sistemice pot facilita dezvoltarea unor medii ce favorizează creativitatea în cadru educațional (Plucker, 1994b). Luând în considerare progresele recente de analiză contextuală a creativității, volumul insuficient de investigații psihometrice nu constituie un fapt surprinzător. În prezent, cercetătorii caută să descopere variabilele de mediu specifice productivității creative, în speranța că evaluarea factorilor contextuali va permite crearea și implementarea unor climate capabile să promoveze performanțele creative în moduri mai eficiente decât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale angajaților cu trăsăturile creative de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive medii între scorurile motivației intrinsece, anumite variabile ale personalității creatoare și produsele create. Între variabilele de creativitate și motivația extrinsecă s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și dacă erau supravegheați într-o „formă nondominatoare”, cooperantă (p. 607). Asemenea altor probleme de analiză a climatului creativ, aceste studii se află într-un stadiu incipient. Înțelegerea interacțiunii dintre persoană-produs-proces și mediu creativ va spori concomitent cu îmbunătățirea calității psihometrice a instrumentelor destinate cercetării mediului. Compararea domeniilor specifice Trecerea în revistă a diverselor tehnici utilizate în măsurarea creativității reliefează obstacolele întâmpinate în încercarea de descriere integrativă a contribuțiilor psihometrice. Dovezile ulterioare ale naturii disparate a cercetării psihometrice de creativitate sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre persoană-produs-proces și mediu creativ va spori concomitent cu îmbunătățirea calității psihometrice a instrumentelor destinate cercetării mediului. Compararea domeniilor specifice Trecerea în revistă a diverselor tehnici utilizate în măsurarea creativității reliefează obstacolele întâmpinate în încercarea de descriere integrativă a contribuțiilor psihometrice. Dovezile ulterioare ale naturii disparate a cercetării psihometrice de creativitate sunt exprimate în criticile frecvente aduse testelor de gândire divergentă din partea adepților altor abordări psihometrice. De exemplu, Amabile (1982) și Baer (1993b, 1994c) critică tehnicile de evaluare a gândirii divergente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu îmbunătățirea calității psihometrice a instrumentelor destinate cercetării mediului. Compararea domeniilor specifice Trecerea în revistă a diverselor tehnici utilizate în măsurarea creativității reliefează obstacolele întâmpinate în încercarea de descriere integrativă a contribuțiilor psihometrice. Dovezile ulterioare ale naturii disparate a cercetării psihometrice de creativitate sunt exprimate în criticile frecvente aduse testelor de gândire divergentă din partea adepților altor abordări psihometrice. De exemplu, Amabile (1982) și Baer (1993b, 1994c) critică tehnicile de evaluare a gândirii divergente pentru aparenta lor invaliditate și recomandă în schimb
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tehnici utilizate în măsurarea creativității reliefează obstacolele întâmpinate în încercarea de descriere integrativă a contribuțiilor psihometrice. Dovezile ulterioare ale naturii disparate a cercetării psihometrice de creativitate sunt exprimate în criticile frecvente aduse testelor de gândire divergentă din partea adepților altor abordări psihometrice. De exemplu, Amabile (1982) și Baer (1993b, 1994c) critică tehnicile de evaluare a gândirii divergente pentru aparenta lor invaliditate și recomandă în schimb procedurile de evaluare consensuale și evaluarea comisiilor de experți. În contrapartidă, Crammond (1994) susține că evaluările experților
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
esență, nici un tip de evaluare nu este superior altuia (Davis, 1992), iar unii cercetători consideră că cele mai eficiente sunt combinațiile dintre diverse tehnici (de exemplu, Cooper, 1991; Wakefield, 1991). În concluzie, se creează impresia unei uimitoare diversități de abordări psihometrice în cercetarea creativității, a cărei apreciere globală este dificilă. Raporturi cu alte constructe cognitive Aplicarea metodelor psihometrice în studiul creativității vizează în general, două categorii specifice de probleme de cercetare. În cadrul primei categorii, ale cărei aspecte principale au fost abordate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai eficiente sunt combinațiile dintre diverse tehnici (de exemplu, Cooper, 1991; Wakefield, 1991). În concluzie, se creează impresia unei uimitoare diversități de abordări psihometrice în cercetarea creativității, a cărei apreciere globală este dificilă. Raporturi cu alte constructe cognitive Aplicarea metodelor psihometrice în studiul creativității vizează în general, două categorii specifice de probleme de cercetare. În cadrul primei categorii, ale cărei aspecte principale au fost abordate în primul capitol, cercetătorii intenționează să afle cât mai multe detalii despre conceptul de creativitate. În a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre creativitate și inteligență, ci modul în care ele relaționează și sub ce aspecte se disting. Cercetătorul relației creativitate-inteligență trebuie să ia în considerare condițiile în care se desfășoară investigația, definirea conceptului, instrumentarea, administrarea, eșantionarea și analiza statistică. Critica abordării psihometrice În urma unei recenzii favorabile, în ansamblu, studiilor psihometrice întreprinse până la mijlocul anilor ’60, Taylor și Holland (1964) observă că există „în cercetarea creativității nevoia stringentă de studii predictive (longitudinale) care să includă o largă diversitate de potențiali predictori potențiali și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ele relaționează și sub ce aspecte se disting. Cercetătorul relației creativitate-inteligență trebuie să ia în considerare condițiile în care se desfășoară investigația, definirea conceptului, instrumentarea, administrarea, eșantionarea și analiza statistică. Critica abordării psihometrice În urma unei recenzii favorabile, în ansamblu, studiilor psihometrice întreprinse până la mijlocul anilor ’60, Taylor și Holland (1964) observă că există „în cercetarea creativității nevoia stringentă de studii predictive (longitudinale) care să includă o largă diversitate de potențiali predictori potențiali și care să utilizeze, după o prelucrare corespunzătoare, criterii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoretice și practice (pp. 285-286). După mai mult de 30 de ani de investigații în domeniu, problema stabilirii criteriilor, deși discutată aici numai în termenii produselor creative (cel mai utilizat criteriu), constituie încă o piedică majoră în calea progresului cercetării psihometrice a creativității. De exemplu, criticii consideră că validitatea discriminatorie și predictivă și validitatea de criteriu în general nu au fost încă demonstrate (Gardner, 1988b, 1993a; Kogan și Pankove, 1974; Wallach, 1976). Weisberg (1993) folosește acest argument pentru a critica testele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest argument pentru a critica testele de asociații distante, de intuiție, personalitate și gândire divergentă, afirmând că testele de gândire divergentă „nu reprezintă un indicator de măsurare a gândirii sau a abilităților creative” (p. 61). Într-o analiză a cercetării psihometrice de creativitate citată frecvent, Wallach (1976) afirmă că „există o variație mare și sistematică a performanțelor subiecților - însă rezultatul diferențelor individuale la testele de fluență ideativă captează doar în mică măsură sau deloc acea variație sistematică” (p. 60). Presupusele cauze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
variație mare și sistematică a performanțelor subiecților - însă rezultatul diferențelor individuale la testele de fluență ideativă captează doar în mică măsură sau deloc acea variație sistematică” (p. 60). Presupusele cauze ale inexistenței validității predictive variază considerabil. În timp ce unii desconsideră metodele psihometrice în totalitate (Gardner, 1988b; Weisberg, 1993), alții susțin că testele de gândire divergentă sunt influențate de antrenament, de condițiile de testare și alte aspecte legate de administrare (Hattie, 1980; Wallach, 1976), că studiile longitudinale sunt, în general, prea concise și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evenimentele importante de viață (de exemplu, criza clasei a patra primară, stagiul militar) și condițiile socioeconomice inițiale zădărnicesc predicția performanțelor creative ale adulților bazată doar pe scorurile la testele de gândire ideațională (Cramond, 1993, 1994). Indiferent de criticile aduse metodelor psihometrice și în mod particular testelor de gândire divergentă, Torrance (1969, 1972b, 1972c, 1981a, 1981b; Torrance și Safter, 1989; Torrance, Tan și Allman, 1970; Torrance și Wu, 1981) și alții (Howieson, 1981; Milgram și Hong, 1994, 1976; Rotter, Langland și Berger
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității (Runco, 1987a, 1989a) și a aplicabilității dovedite în diverse domenii (Hocevar, 1976), inferențele cu privire la natura generală sau specifică a creativității încă nu sunt categorice. O altă critică gravă are în vedere impactul nesemnificativ pe care l-a avut abordarea psihometrică a cercetării creativității în comunitățile academice și educaționale (Gardner, 1993a). De exemplu, Weisberg (1993) consideră că investigarea corelațiilor dintre personalitate și produsele creative furnizează numai informații intuitive despre personalitatea individului creativ. Totuși, toate analizele practicilor creative demonstrează că un asemenea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
furnizează numai informații intuitive despre personalitatea individului creativ. Totuși, toate analizele practicilor creative demonstrează că un asemenea punct de vedere nu este valabil în cazul inferențelor educative. Mai mult decât orice altă abordare a cercetării creativității, studiile ce implică metode psihometrice oferă fundamentul necesar aplicării creativității în școli și organizații, prin programele de rezolvare creativă a problemelor (Basadur, Graen și Green, 1982; Isaksen și Treffinger, 1985), programele de educație a creativității (Renzulli, 1976), programele corecționale (Meeker, 1969; 1982) și prin toate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1985), programele de educație a creativității (Renzulli, 1976), programele corecționale (Meeker, 1969; 1982) și prin toate modelele școlare de dezvoltare a talentelor (Renzulli, 1994; Taylor, 1988). Chiar dacă metodologia este departe de a fi perfectată, reproșul adus impactului redus al lucrărilor psihometrice de creativitate asupra practicii psihologice și pedagogice trebuie privit cu rezerve. Într-adevăr, mare parte din criticile adresate abordării psihometrice în studiul creativității sunt echivalentul în științele sociale ale aruncării copilului împreună cu covata. Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a talentelor (Renzulli, 1994; Taylor, 1988). Chiar dacă metodologia este departe de a fi perfectată, reproșul adus impactului redus al lucrărilor psihometrice de creativitate asupra practicii psihologice și pedagogice trebuie privit cu rezerve. Într-adevăr, mare parte din criticile adresate abordării psihometrice în studiul creativității sunt echivalentul în științele sociale ale aruncării copilului împreună cu covata. Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al lucrărilor psihometrice de creativitate asupra practicii psihologice și pedagogice trebuie privit cu rezerve. Într-adevăr, mare parte din criticile adresate abordării psihometrice în studiul creativității sunt echivalentul în științele sociale ale aruncării copilului împreună cu covata. Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
parte din criticile adresate abordării psihometrice în studiul creativității sunt echivalentul în științele sociale ale aruncării copilului împreună cu covata. Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza unor exemple aproape incontestabile de performanță creativă pot înlătura problematica criteriului, dar vor ridica probleme de aplicabilitate similare celor implicate de alte metode de cercetare calitative sau nonparametrice. În loc să respingă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istoriei explorării naturii umane, persoanele interesate de studiul creativității ar trebuie să înțeleagă meritele și dezavantajele metodelor disponibile, dar și tipul de informație pe care fiecare metodă este în stare să îl acorde procesului de cunoaștere a creativității. Viitorul cercetării psihometrice a creativității Nicholls (1983) precizează că: Yamamoto (1965) încearcă să explice confuzia cercetării creativității prin compararea cercetătorilor cu orbii și a creativității cu proverbialul elefant. Această analogie este însă prea simplă. Există, într-adevăr, o mulțime de elefanți adevărați, iar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
destul de bine situației, în multe cazuri. Totuși, sursa principală a confuziei este tocmai mulțimea de animale domestice necunoscute care îi însoțesc pe orbi în grupul elefanților 4 (p. 276). Încercarea cercetătorilor creativității, mai ales a celor care recurg la metode psihometrice, constă în a face distincție între elefanți (numeroasele conceptualizări ale creativității) și animalele domestice (conceptele cu relevanță redusă și factorii externi ce influențează productivitatea creativă). În mod surprinzător, după aproape 50 de ani de cercetare și dezvoltare, această distincție este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să surprindă diferențele dintre grupuri), iar aplicabilitatea lor era limitată. Revizuirea datelor publicate anterior prin intermediul instrumentelor de analiză statistică de dată recentă, cum ar fi ecuația structurală de modelare, va oferi o viziune mai precisă și mai realistă asupra cercetării psihometrice a creativității. Este în speță cazul multiplelor studii longitudinale, a cercetărilor de validitate predictivă sau al studiilor care au tratat legătura inteligență-creactivitate. În al treilea rând, odată cu dezvoltarea intensivă a teoriilor sistemice ale creativității, analiza psihometrică a creativității orientată exclusiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai realistă asupra cercetării psihometrice a creativității. Este în speță cazul multiplelor studii longitudinale, a cercetărilor de validitate predictivă sau al studiilor care au tratat legătura inteligență-creactivitate. În al treilea rând, odată cu dezvoltarea intensivă a teoriilor sistemice ale creativității, analiza psihometrică a creativității orientată exclusiv asupra unui anumit domeniu (proces, persoană, produs sau context) este mai susceptibilă la critici decât în perioadele precedente. Studiul interacțiunii celor patru domenii ale cercetării psihometrice tradiționale, ca, de pildă, studiul relației persoană-produs-mediu întreprins de Oldham
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]