169 matches
-
de sine nu le pot opri; b) există o tulburare parțială a psihicului persoanei; c) din punct de vede mental, infractorul este conștient de indezirabilitatea faptelor sale. În literatura de specialitate criminalii caracteriali sunt de mai multe feluri: a) Criminali psihopatici: tipul orgolios (paranoic) caracterizat prin orgoliu, trufie; comite acte de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime; tipul nervos (hiperemotiv) caracterizat prin iritabilitate excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
omucidare constă în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
26. Tabelul nr. 2.5. Scalele clinice ale MMPI Scale clinice Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5 Scala 6 Scala 7 Scala 8 Scala 9 Scala 10 Hipocondria Depresia Isteria Devianța psihopatică Masculinitate Feminitate Paranoia Astenia psihică Schizofrenia Hipomania Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire paranoică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
astfel de conduite fiind cele care duc de regulă, la admisia intempestivă în serviciile de psihiatrie (Tardiff & Sweillman, 1980; MacMillan & Johnson, 1987). Cazurile care pot ridica probleme dificile de diagnostic pozitiv și diferențial sunt cele cu comportament deviant de tip psihopatic la care, mai târziu, evoluția se încadrează în cea a unei schizofrenii hebefrenice sau simple. Acestea ajung, de obicei, târziu la psihiatru, după comiterea unui act delictual. 2. Formele acute de debut. Sunt numeroase și cele mai frecvente, îmbracând două
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihic și socioeconomic - nu pot depăși, decît cu dificultate și în mod defectuos, condițiile legate de nașterea și creșterea copiilor. Asemănător, din motive cu conținut heredobiologic și heredocultural (dezadapterea socială etc.), apare inoportună reproducerea subiecților cu diagnostic care confirmă stări psihopatice. în realitate, deși este recomandabilă limitarea natalității în rândul "populației" indivizilor cu probleme psihice, ca urmare a mariajelor asortative și calităații inferioare a mediului familial, tendințele accentuate reproductive ale celor considerați se exercită fără reținere. În alt plan - dacă afectată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Se pare că la fete consumul de alcool este mai degrabă o consecință a depresiei și anxietății, cu rol de automedicație, în timp ce la băieți consumul de alcool face mai degrabă parte dintr-un ansamblu de comportamente numite „externalizate”, cu aparență psihopatică. Breslau scosese deja în evidență legătura dintre depresie și dependență de nicotină la adult în 1991. Datorită unui studiu prospectiv, aplicat unui număr de 1265 de subiecți observați de la naștere până la vârsta de 16 ani, Fergusson și colab. (1996) confirmă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu utilizează nici un criteriu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc de apărare și răspuns la starea depresevă. Să cităm pe Penot (1973): „Constatăm tendința, în mod remarcabil constantă, de structurare pe un model caracterial sau psihopatic. Toți acești copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
posibilitățile cognitive pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul cvasi meteorologic al termenului care este exprimată tipic prin desenul caselor), apoi o tentativă de reconstrucție defensivă și idealizantă, dar al cărui scop
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la organizarea apărării prin acțiune, obținând singura ieșire pulsionară trăită ca posibilă: să agreseze, să ia de la altul ceea ce nu va putea niciodată să obțină în mod spontan. Vidul devine atunci persecutiv, deoarece îi reamintește această suferință trecută. Pe măsură ce comportamentele psihopatice, pe de o parte, apărarea prin acțiune, pe de altă parte, ocupă locul întâi, nucleul depresiv devine din ce în ce mai ascuns și mai inaccesibil. Această inaccesibilitate îl privește atât pe clinicianul confruntat cu adolescentul (semiologia depresivă propriu-zisă tinde să dispară) cât și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra a „44 de hoți”, dar și pe Winnicot (1958) pentru care „tendința antisocială” este o conduită de revendicare secundară
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei suferințe și unei situații privative, sau pe Flavigny (1977) care evocă o „discontinuitate zdrobitoare a primelor relații afective”. Totuși, ar fi fals să deducem din cele constatate mai sus că orice depresie a copilului se organizează într-o manieră psihopatică la adolescență și mai târziu. Sunt posibile și alte evoluții. O problemă majoră, cu urmări clinice, teoretice și chiar terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă. Unele anchete epidemiologice încep să furnizeze câteva rezultate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și a doua oară pentru că altcineva este în locul său. În plan psihopatologic, este posibil să emitem ipoteza că nașterea acestei surori a reactualizat o trăire a pierderii, deschizând calea spre o depresie clinică și evitând angajarea spre conduite de tip psihopatic așa cum începuseră deja să apară și să se amplifice. Totuși, dacă aceste antecedente depresive „a minima” nu sunt rare în copilăria adolescenților deprimați, ele nu sunt constante. De asemenea, separările și/sau pierderile (deces, divorț și dispariția unui părinte etc.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
agresiunea”, de exemplu, (atât cea preponderent emoțională, explozivă, cât și cea întâlnită sub o formă comprimată, de urmă, cu reacție amânată), cât și „opoziționismul” (ca fenomen reacțional de tipul îndărătniciei, încăpăținării, refuzului, egoismului excesiv - care se pot degrada în forme psihopatice de delir de revendicare și paranoia), declanșează, de regulă, reacția de ostilitate din partea agentului considerat frustrant, ceea ce prin „feed-back”, generează o nouă agresiune („cercuri vicioase”, producătoare a fenomenului de „vendetă”). Nu mai puțin inadacvate prin efectele lor sunt reacțiile care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este de părere că pacientul ar trebui ținut În izolare. 4. Considerând că activitatea antisocială a pacientului trebuie controlată, comisia recomandă luarea de măsuri de siguranță cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
subconștiente constituie o conexiune pseudo-armonioasă și legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă, iar toate aceste angoase multiple sfîrșesc prin a constitui simptomele psihopatice. Datorită faptului că toate afecțiunile subconștiente sînt legate în mod legal prin vanitatea lor culpabilă comună, la rîndul lui, subconștientul rămîne în totalitatea sa legal și dinamic legat de ansamblul motivațiilor supraconștiente, cele două instanțe extraconștiente constituind, una principiul formării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
influența nu întîrzie să se manifeste cu adevărat și, de exemplu, bolile se pot declanșa sau dispărea ca și cum ar fi trimise sau vindecate de spirite rele sau bune (în același fel, istericii își pot imagina și provoca boli reale, fenomenele psihopatice fiind în anumite privințe o regresie spre viața primitivă). Influența, devenită realitate psihică, își găsește la omul primitiv o explicație care rămîne imaginativă. Dar această explicație imaginativă este bazată pe un adevăr psihic: sugestibilitatea. Explicația nu este fondată la modul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și vanitate. Dimpotrivă, timpul și energia sînt irosite prin absența autocontrolului, ceea ce lasă total la latitudinea meditațiilor vanitoase încarnarea lor și uciderea elanului. Elanul se încarnează pas cu pas, în măsura în care reușește, grație spiritului rațional valorificator, să combată zilnic falsele motivații psihopatice încă de la ivirea lor insidioasă în intrapsihic. Termenul "a se încarna" posedă un sens precis dacă îl înțelegem pornind de la rădăcina sa lingvistică: omul trăiește spiritual și trupește. Carnea-somă este vie atît timp cît este animată de spirit: intenționalitatea rațional
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
introspecției. Datorită faptului că tentațiile subconștiente participă la deliberarea introspectivă, introspecția capătă cu ușurință o tentă morbidă. Contrariul libertății nu este determinarea, ci obsesia subconștientă (terminologie utilizată în psihiatrie pentru un anumit tip de nevroză, folosită aici pentru ansamblul deformărilor psihopatice). Toate manifestările subconștiente conțin elementul obsedant al exaltării imaginative a dorințelor, care, refulate (nervozitatea) sau realizate obsesiv (banalizarea), nu încetează să-și exercite puterea de fascinație devenită incontrolabilă. Datorită acestei situații, omul obligat biogenetic să delibereze înainte de a acționa, ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
angoasa patologică care derivă din ea neconstituind decît aspectul negativ, sancțiunea imanentă. Sancțiunile imanente împotriva funcționării psihice sînt psihopatiile: nervozitatea și banalizarea. Nervozitatea și prea bunele intenții moralizante sînt ambivalent legate de intențiile agresive și dușmănoase ale banalității. Nenumăratele variațiuni psihopatice au drept cauză esențială (oricare ar fi motivele externe) plîngerea patetică și patogenică împotriva lumii și a vieții: consecința auto-disculpării fiecăruia și a inculpării implicite a tuturor. Justiția este imanentă pentru că sancționarea legal imanentă a dizarmoniei funcționării deliberante intime este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
drept cauză esențială (oricare ar fi motivele externe) plîngerea patetică și patogenică împotriva lumii și a vieții: consecința auto-disculpării fiecăruia și a inculpării implicite a tuturor. Justiția este imanentă pentru că sancționarea legal imanentă a dizarmoniei funcționării deliberante intime este angoasa psihopatică sub forma sa principială: angoasa față de propriul adevăr, vanitatea culpabilă și tendința ei spre falsa justificare a fiecărei greșeli și vini. Cauza esențială a psihopatiilor este refularea, oricărui sentiment de culpabilitate, tendință care fară știtea noastră și în ciuda diverselor grade
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faptul că omul poate renaște chiar și din "moartea sufletului" la o viață conformă "adevărului etern": legea armoniei, principiul bucuriei. Bucuria fiind contrariul morții elanului: elanul în activitate, fără exaltare sau inhibiție, ceea ce este însăși definiția sănătății psihice opusă deformării psihopatice. Responsabilitatea esențială a fiecăruia constă în faptul că stările de sănătate și de maladie psihică fiind supraconștient și subconștient imanente pot fi ridicate la nivelul conștientului și supuse controlului purificant. Supraconștiința armonizantă este mai mult decît conștienta iar subconștientul dizarmonizant
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
orice posibilitate de descărcare datorită vanității prea bunelor intenții și întărite din cauză că se concentrează în sarcini exaltate pseudo-sublime. Prin mai multe refulări acumulate succesiv în subconștient, energia pervertită riscă să facă în cele din urmă explozie sub forma unor simptome psihopatice, care exprimă simbolic cînd dorințele refulate, cînd prea bunele intenții de purificare. Infernul nervozității este culpabilitatea refulată transformată subconștient în tortura remușcărilor sterile: focul veșnic al Infernului biblic și Infernurile mitologiei grecești Eriniile, simbolul culpabilității refulate. În caz de banalizare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]