310 matches
-
descrise în sistemele internaționale. De aceea, în ultimii ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante și un anumit model de manifestare longitudinal, de-a lungul vieții. Grupul nu e unitar, dar agregă anumite tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ultimele decenii s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și ICD-10 precum și psihopatia lui CLECKLEY. 2. TP antisocială și psihopatia după CLECKLEY Tulburarea de personalitate antisocială din DSM-IV-TR (1994Ă continuă tradiția americană a TP sociopate. În ICD-10 (1992Ă tulburarea echivalentă e denumită dissocială și e foarte asemănătoare. Caracteristicile TP antisociale sunt considerate agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și ICD-10 precum și psihopatia lui CLECKLEY. 2. TP antisocială și psihopatia după CLECKLEY Tulburarea de personalitate antisocială din DSM-IV-TR (1994Ă continuă tradiția americană a TP sociopate. În ICD-10 (1992Ă tulburarea echivalentă e denumită dissocială și e foarte asemănătoare. Caracteristicile TP antisociale sunt considerate agresivitatea, desconsiderarea și violarea drepturilor fundamentale ale altor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask of sanity” (CLECKLEY, 1964Ă. În ea este descris și comentat un anumit tip de persoană anormală din seria etichetată ulterior ca personalitate antisocial-sociopată. Decupajul tipologic făcut de CLECKLEY este
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de a urmări un plan general de viață. Psihopatul, așa cum e descris mai sus, poate avea succese în diferite domenii sociale. Sunt date exemple de doctori, psihiatri, avocați, oameni de știință și de afaceri, „oameni de lume”, situații la care psihopatia este deghizată, existând multiple victime printre oamenii cu care se intră în contact, și totuși, autorul consideră că există patologie la acest nivel, că psihopatia integrată social și cea din domeniul juridic au la bază deficiențe mascate. Căci - susține autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doctori, psihiatri, avocați, oameni de știință și de afaceri, „oameni de lume”, situații la care psihopatia este deghizată, existând multiple victime printre oamenii cu care se intră în contact, și totuși, autorul consideră că există patologie la acest nivel, că psihopatia integrată social și cea din domeniul juridic au la bază deficiențe mascate. Căci - susține autorul - sănătatea, incluzând-o pe cea mintală este un concept proteiform, larg. Există o mască a sănătății (acesta este titlul cărții „Mask of Sanity”Ă care
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatului ca persoană care este în același timp delictuală - o problemă juridico-psihiatrică, deficientă psihologic în anumite arii - deci, o problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV, această
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai găsesc trăsături descrise la histrionic - șarm superficial, insinceritate, egocentricitate, manipulare - la narcisic - grandiozitate, lipsa empatiei, exploatarea altora
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezente la mai multe categorii de tulburări de personalitate pledează pentru o abordare mai mult dimensională decât categorială a acestuia, deși inițial el a fost descris în stil categorial. 3. Domeniul general de caracterizare a persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Dincolo de unele tipuri ce beneficiază de descrieri prototipice politetice precum TP antisocială sau de psihopatul CLECKLEY - HARE, există un consens actual de circumscriere a unui domeniu de manifestare aberantă a unor personalități anormale cu important impact negativ în relațiile interpersonal-sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
politetice precum TP antisocială sau de psihopatul CLECKLEY - HARE, există un consens actual de circumscriere a unui domeniu de manifestare aberantă a unor personalități anormale cu important impact negativ în relațiile interpersonal-sociale, cu manifestări delictuale și criminale. Această zonă a „psihopatiei” este variat descrisă și caracterizată, dar ansamblul termenilor utilizați se agregă într-o anumită zonă, astfel încâ se impune un „aer de familie”. Persoanele din „zona psihopatiei” sunt descrise de obicei ca dominante și manipulative, sigure de sine și egosintone
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
impact negativ în relațiile interpersonal-sociale, cu manifestări delictuale și criminale. Această zonă a „psihopatiei” este variat descrisă și caracterizată, dar ansamblul termenilor utilizați se agregă într-o anumită zonă, astfel încâ se impune un „aer de familie”. Persoanele din „zona psihopatiei” sunt descrise de obicei ca dominante și manipulative, sigure de sine și egosintone, cu o bună părere despre sine, crescut potențial agresiv, impulsiv-explozive și lipsă a fricii. Manifestarea față de alții e deseori agresivă, violentă în diverse modalități, uneori cu tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se acceptă un domeniu de agregare - sau un cluster - a persoanei psihopate - distinctă de TP antisocială-dissocială sau de alte tipuri categoriale, apar
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se acceptă un domeniu de agregare - sau un cluster - a persoanei psihopate - distinctă de TP antisocială-dissocială sau de alte tipuri categoriale, apar în discuție și variante sau subtipuri ale acesteia. Ele au fost comentate mai ales din perspectiva populației
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de tulburări de personalitate. În grupul P predomină cei narcisici, histrionici și antisociali, în grupul S antisocialii, pasiv-agresivii, evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a fi condiționate mai mult genetic decât învățate. Această cazuistică reactualizează problematica comentată de LOMBROSO, desigur fără tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor criminale (după STONEĂ Persoane care au ucis, dar care nu sunt criminali. Cei care au ucis pentru a se apăra și care nu prezintă psihopatie Ucigașii din gelozie, ne-psihopați, care au comis „crime pasionale” Companioni (compliciă de bunăvoie cu criminalul, persoane impulsive, cu unele trăsături antisociale Persoane traumatizate (abuzateă care ucid rudele abuzatoare sau alte persoane (de exemplu, cei care ucid pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Companioni (compliciă de bunăvoie cu criminalul, persoane impulsive, cu unele trăsături antisociale Persoane traumatizate (abuzateă care ucid rudele abuzatoare sau alte persoane (de exemplu, cei care ucid pentru a face rost de droguriă și care manifestă remușcări Criminali impulsivi, fără psihopatie Ucigașii cu trăsături psihopate clare, care ucid „pe cei ce le stau în cale” Psihopații dornici de putere, care ucid când sunt „încolțiți” Psihopați care își planifică acțiunile, nemiloși și egocentrici Ucigași psihopați ce comit crime multiple cu sânge rece
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
egocentrici Ucigași psihopați ce comit crime multiple cu sânge rece Criminali psihopați ce își torturează victimele, tortura fiind mobilul principal Psihopați criminali și torționari, la care tortura este principalul mobil (majoritatea, dar nu toți, sunt criminali în serieă. Subtipuri ale psihopatiei după MILLON. Conform concepției sale asupra tulburărilor de personalitate, MILLON (1998Ă descrie, 10 subtipuri ale psihopatului, cu precizarea că observațiile vin din practică iar numărul de 10 nu e unul finit. Aceste tipuri sunt: Psihopatul lipsit de scrupule („unprincipled”Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
TP borderline. Psihopatul abraziv (cverulentă. Este în permanență certăreț și conflictual cu orice ocazie, oriunde poate găsi prilejuri de a-și descărca iritabilitatea sau a induce cazuri litigioase. Deși unii cverulenți susțin că luptă pentru principii înalte, acest tip de psihopatie se asociază cu TP paranoică. Este mereu în opoziție și contrazice pe alții. Psihopatul vindicativ („malevolent”Ă. Este în permanență ostil și vindicativ, neîncrezător, combativ, cu intenția dominantă de a-și lua revanșa pentru un tratament nefavorabil, real sau imaginar
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ostilitate, imaginându-și că aceștia ar vrea să-1 persecute, să-1 intimideze, să-l distrugă. E frecvent prezent un sentiment de grandoare. Se manifestă fanatic. Maniera în care MILLON își prezintă subtipurile atrage atenția asupra faptului că o caracterizare generică a psihopatiei - un „portret robot” așa cum s-a încercat mai sus - e un demers util dar relativ. Tulburarea „psihopatică” nu se poate constitui într-o categorie definită - bine circumscrisă și distinctă de celelalte categorii. Încercarea DSM și ICD de a descrie o
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tulburările de personalitate cultivă în ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea detaliată de cazuri prototip ca un contrabalans față de simpla circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea unui număr de criterii. 4. Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în general persoana psihopată în înțelesul actual au fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]