1,107 matches
-
valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reactivitate individuală, de structura psihică a personalității bolnavului, de modelul de comportament individual, de conflictul dintre nivelul de aspirații și posibilitățile personale de realizare, de factorii morbigenetici exogeni și de natura relațiilor interpersonale. În cursul evoluției clinice a nevrozelor, tulburările psihopatologice pot influența negativ capacitatea de muncă a bolnavilor, mai ales în domeniile care solicită o activitate intelectuală susținută, de intensitate medie sau crescută. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște trei grade de deficiență psihică în cazul nevrozelor: deficiența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comuna Tansa, în prezent necunoscut; loc de muncă: necunoscut Tata: vârstă: 31 ani; nivel de școlarizare: 12 clase domiciliul: București loc de muncă: necunoscut Frați / surori (număr, vârstă, nivel de școlarizare): nu are frați sau surori; Nu sunt cunoscute antecedentele psihopatologice ale familiei. Situația economică a familiei: este precara, părinții sunt despărțiți și sunt plecați în căutarea unui loc de munca; nu pot asigura o educație corespunzătoare copilului; bunica în grija căruia a rămas este foarte bolnavă și trăiește în condiții
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Tata: vârstă: 40; nivel de școlarizare: 10 clase domiciliul: Iași loc de muncă: necunoscut Frați / surori (număr, vârstă, nivel de școlarizare): are un frate de 1 an și 5 luni și o soră de 15 ani; Nu sunt cunoscute antecedentele psihopatologice ale familiei. Situația economică a familiei: este precara, probleme socio-economice părinții sunt despărțiți, nu au loc de muncă; Observații asupra mediului familial, părinților și relațiilor intra familiale în special, relațiilor membrilor familiei cu copilul: deși mama este consumatoare de alcool
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
corectată, DSM III nu recunoaște decât 2 forme de TPD - tulburare autistă, și TPD nespecific. Această clasificare ridică destule probleme, și accentuează mai ales dihotomia între autism și restul aspectelor negative definite. Mai mult o astfel de concepție neglijează dimensiunea psihopatologică și neagă suferința psihică care se manifestă în mod vizibil la unii copii. De asemeni, unii autori subliniază disfuncționalitatea psihologică și relațională și preferă să vorbească despre tulburări majore de organizare a personalității ce afectează în același timp construirea identității
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între diferite domenii de cercetare vor crea discursuri mai realiste și că dezvoltarea copilului autist și obstacolele să fie considerate și recunoscute ca fructul unei interacțiuni complexe în care se încrucișează potențialul genetic, biologic și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
sale: inclaustrarea, stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
degrabă doze intermediare șunt asociate cu agresivitate, violența și dezorganizarea generală a comportamentului social. De asemenea, În timp ce consumul cronic de amphetamine pare a fi strans legat de comportamentul violent comparativ cu alte droguri, dar intensitatea acestei relații depinde de trăsăturile psihopatologice pre existente. Efectele consumului de ecstasy pe o perioadă scurtă de timp poate induce pierderea inhibiției, strîngeri involuntare a dinților, privire încețoșata, transpirații reci, tensiune musculară, greață; iar după trecerea efectului drogului pot apărea tulburări de somn, anxietate și depresie
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
violență ce intră uneori În sfera criminalității. Un alt aspect care se remarcă cu ușurință este acela că anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
emoțiile negative și consumul de substanțe poate fi amplificata și datorită unei psihopatologii prexistente sau În curs de dezvoltare. În concluzie - indiferent dacă agresivitatea este declanșată direct de consumul unei anumit drog, sau aceasta este indusă de modificările psihologice sau psihopatologice induse de drogul respectiv, sau este expresia dezinhibiției comportamentale În cazul consumatorilor cu tulburări de caracter, de personalitate sau psihopatologice preexistențe, sau este expresia modului deficitar În care un consumator de droguri relaționează cu mediul sociofamilial sau profesional este evident
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
concluzie - indiferent dacă agresivitatea este declanșată direct de consumul unei anumit drog, sau aceasta este indusă de modificările psihologice sau psihopatologice induse de drogul respectiv, sau este expresia dezinhibiției comportamentale În cazul consumatorilor cu tulburări de caracter, de personalitate sau psihopatologice preexistențe, sau este expresia modului deficitar În care un consumator de droguri relaționează cu mediul sociofamilial sau profesional este evident faptul că dependența sau consumul de drog se asociază inevitabil cu un comportament agresiv putându-se ajunge cu ușurință la
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
o formă de agresiune și existența victimei drept consecință. Studiile efectuate au evidențiat o multitudine de aspecte care conduc la ideea că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament. − Control slab al pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
pacienții cu risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin reunirea și interpretarea unor date secvențial furnizate de analiza psihologică, psihopatologică, antropoculturală sau sociologică. Psihodinamica individuală se raportează la primele 36 luni de viață ale copilului În care se realizează Între copil și mamă un proces complex cu stadii succesive de simbioză, separare, apropiere și individualizare. Interacțiunea mamă copil se desfășoară
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În ultimele decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la subiecții cu scoruri foarte crescute de narcisism. Fumătorii sunt foarte narcisiști (dispoziție medie sau forte) comparativ cu nefumătorii pe diferite domenii psihopatologice ale QDN. Aceste studii efectuate pe modele animale sau pe subiecți umani nu fac decât să oglindească efortul specialiștilor, pe de o parte de a Înțelege mecanismele intime ale tabagismului și pe de altă parte Încercarea de găsire a unor
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
în psihologie și psihopatologie 8. Metode și tehnici în psihologia medicală și psihopatologie 9. Relația „medic - bolnav” 10. Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie Secțiunea a II-a: Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea sistemului personalității și dinamica proceselor psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
9. Relația „medic - bolnav” 10. Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie Secțiunea a II-a: Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea sistemului personalității și dinamica proceselor psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifică în psihologie și psihopatologie Secțiunea a II-a: Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea sistemului personalității și dinamica proceselor psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a II-a: Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea sistemului personalității și dinamica proceselor psihopatologice 13. Psihopatologia proceselor psihice I 14. Psihopatologia proceselor psihice II 15. Sindroamele psihopatologice I (Aspecte generale) 16. Sindroamele psihopatologice II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) 17. Nosologia psihiatrică I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]