356 matches
-
frică, de toate și toți, încât cei mai mulți nu și-au mai putut reveni la normal. Intr-un cuvânt, scopul final era distrugerea valorilor interioare ale individului (Bacu, 1991). Specificul acestui “experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității “dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea “demascarea externă” și se solda cu afirmarea lealității față de Partid, din partea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
susținută de o serie de teze1: teza heterocroniei (R. Zazzo), a eterogenității (H. Pieron), a heterodezvoltării (C. Păunescu), a incompetenței sociale (E.A. Doll), teza vâscozității genetice (B. Inhelder), teza inerției proceselor cognitive, teza rigidității structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de modul nostru de a percepe acest proces, așadar, în esență, este o chestiune de atitudine. Pentru a clarifica unele aspecte esențiale cu privire la educația integrată, putem efectua următoarea sinteză: Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului integrat în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a problematicii respective. Dacă nu există semnale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
actualitatea ideilor sale. Deși nu a manifestat un interes aparte pentru pedagogia socială, Ștefan Bârsănescu (1895-1984) nu a ignorat domeniul. Unele studii pot fi circumscrise, fără rezerve, acestei direcții de cercetare. Clasa de elevi (1928), de pildă, face o analiză psihosociologică a colectivelor școlare, identificând caracteristicile care dau personalitate psihologică și etică clasei, ca și cum ar fi o persoană unitară reală. Pe baza acestei cunoașteri, profesorul își organizează apoi strategia formativă. Alte studii dovedesc preocuparea sa de a face cunoscute ideile pedagogiei
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
își pierde specificitatea de sistem educativ și va triumfa o nouă concepție: adulții au nevoie de forme noi de educație, se impune o nouă concepție despre formarea lor. Conceptul de formare poate fi valorificat mai bine dacă adoptăm o perspectivă psihosociologică pentru înțelegerea sa. A forma înseamnă nu a adăuga, ci a dezvolta potențele existente, substanța intelectuală și socio-morală a individului, a-i schimba structurile aperceptive și acționale încât să se schimbe întreaga structură a personalității. Formarea nu e un simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de a comunica, la dobândirea unei culturi a interacțiunii satisfăcătoare. Motiv pentru care în acțiunile de formare se preferă metodele participative, în grupuri mici, numai acestea provocând schimbări la nivelul stilului de comportament. Educația adulților constituie, așadar, dintr-o perspectivă psihosociologică, nu o continuare a educației școlare tradiționale, ci un continuum, în sensul alimentării nevoii de informație, dar și al orientării valorice cu modele acționale și stiluri de viață, nevoie pe care o resimte omul contemporan. Adultul nu e un școlar
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Seminarul Pedagogic Universitar din Iași” (1899-1948), în Educația: ieri-astăzi-mâine, Buletinul Cabinetului Pedagogic al Universității din Iași, nr. 4. Neculau, Adrian, 1988b, „«Actorii» și «contextul» în actul educativ”, în Revista de pedagogie, 8. Neculau, Adrian, 1989, „Intervenție, schimbare, formare - o perspectivă psihosociologică”, în A trăi printre oameni, Junimea, Iași, pp. 81-102. Neculau, Adrian, 1994, Pedagogie socială, Experiențe românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Neculau, Adrian, 2002, „Le contrôle du contexte politique et la manipulation des représentations sociales”, în C. Garnier, W
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care ne dă cea mai mare satisfacție și ne face să credem într-un viitor mai bun”. Experiența din timpul campaniilor studențești de vară a dezvoltat un model original de cercetare-intervenție, modern pentru timpul acela: în și prin echipă. Literatura psihosociologică despre munca în echipă este deosebit de bogată. Dacă, în ultimii ani, numărul de titluri referitoare la grup s-a diminuat, a crescut în schimb interesul pentru echipă ca loc privilegiat de realizare și dezvoltare personală. Munca în echipă este considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin norme de conformitate și inovație asociativ-grupală. Cercetând formele de asociere în satul tradițional românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1958, Introducere la T. Diamant, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Moscovici, Serge, 1979, Psychologie des minorités actives, PUF, Paris. Neculau, Adrian, 1989, „Instituția cooperării în satul românesc tradițional. O lectură psihosociologică”, în Revista de psihologie, 3. Popescu-Teiușan, Ilie, 1940, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova. Stoian, Stanciu, 1938, Școala Superioară Țărănească, Editura Cultura românească, București. Stoian, Stanciu, 1942, Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești, Editura Scrisul Românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
discursul aceluiași enunțător se fac auzite mai multe "voci"144. În viziunea lui Ducrot 145, în toate teoriile despre polifonia lingvistică se regăsesc "trei teze": "diferențierea între subiectul vorbitor ("empiric" sau "real"), înțeles ca producătorul efectiv al enunțului, adică ființa psihosociologică căreia i se atribuie o origine [...], și locutorul, adică ființa pe care sensul enunțului o prezintă ca fiind responsabilă de enunțare"; "unele enunțuri prezintă simultan mai multe puncte de vedere fără a exclude teoretic eventualitatea ca altele să nu prezinte
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru întreprindere. Conducerea prin obiective, descentralizarea, îmbogățirea sarcinilor, sistemele de cointeresare, cercurile de calitate, identificarea unei culturi a întreprinderii, elaborarea unui proiect al întreprinderii, pregătirea cadrelor, sunt procese de integrare în plină dezvoltare. Funcția de personal trebuie să integreze caracteristicile psihosociologice ale oamenilor și aspirațiile lor intelectuale cu scopul de a asigura o veritabilă gestiune a resurselor umane. Lărgindu-și orizontul și domeniul, funcția se transformă astfel: își modifică locul în structură, devenind un departament în marile întreprinderi; își “actualizează” oamenii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cu mare finețe acest mod al aluziei în lumea proustiană. 424 Ar fi multe de spus despre acest aspect pe care nu-l dezvoltăm aici, intenția noastră având o altă perspectivă (deși aceasta este strâns legată de ea în mod psihosociologic, dar am ales un alt loc pentru a evoca această problemă a străinului). 425 Tomaso Landolfi, Racconto d'autunno, Adelphi Edizioni, 1955 (ed. I-a, 1947), trad. fr. J. Piloz-Humbert, La jeune fille et le fugitif, Gallimard, 1979. 426 Landolfi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185 Universul material / 187 Istoria arborelui de cafea / 195 Activitățile de producție / 199 Vânătoarea / 206 Circulația monetară / 210 Investigație psihosociologică / 220 Raporturile comerciale / 225 Raportul de paradă / 230 Abrevieri / 235 Bibliografie / 237 Cuvânt înainte Laurent Bazin și Monique Selim Oricare ar fi concepțiile pe care le avem despre efectele globalizării, nu putem să nu constatăm că aceasta antrenează valuri de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acoperită 400 franci Pantalon 960 franci Șort 350 franci Cămașă 350 franci Cuvertură între 450 și 900 franci Bucată de stofă 1000 franci Farfurie 250 franci Cratiță 490 franci Pachet de țigări 50 franci Cutie de chibrituri 10 franci Investigație psihosociologică Ne-am pomenit în fața unei probleme metodologice serioase: experimentasem deja sistemul clasic al chestionarului de opinii și nu fuseserăm satisfăcuți. Obstacolul limbii face acest demers inutil: nici cunoașterea dialectului lingala nu este suficientă, sătenii neexprimându-se decât în limba lor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și psihosociologic a transformat această acțiune în una din cele mai cunoscute forme de manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile și cenzura la care este supus sistemul teoretic se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cealaltă parte a baricadei. Pentru „a-i ajuta” pe oameni să Înțeleagă care este „drumul cel drept” și a le asigura „fericirea”. Cu ajutorul ideologiei, contextul social și-a anexat indivizii de care avea nevoie. Desigur, ne interesează cu deosebire mijloacele psihosociologice utilizate. Este acum momentul să spunem câteva cuvinte și despre importanța hotărâtoare a contextului În construirea gândirii sociale. Cuvântul „context” (din lat. contextus) semnifică, mai Întâi, un ansamblu de texte care anturează un element al limbii (un cuvânt, o frază
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau impune un model prin constrângeri sau despre instituția contextului, alcătuiri organizaționale care impun norme, reguli, obiceiuri, practici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că au căzut În capcană și că sunt dirijați. Discuțiile de grup de la unele televiziuni, dialogurile Între unele spirite luminate ascund adesea opțiuni bine structurate și/sau stipendiate, care Întind capcane cognitive ingenioase. Am citit cu această grilă de lectură psihosociologică o carte de literatură apărută nu demult, Dubla cetățenie de Nicolae turtureanu. O carte ficțională, dar În care apar și nume reale, sau personaje cărora li se stâlcește doar puțin numele, ca să poată fi identificate. Procedeul nu e nou, au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mincinoase, a Înșelării opiniei publice, a delapidării sau furtului organizat din avuția colectivă, Încât teama de oprobiu public a devenit un gest deplasat. Unde să mai aibă loc sentimentul de rușine? În cartea la care mă refer sunt prezentate cercetări psihosociologice Întreprinse de coordonator și colegii săi privind „cultura plagiatului În universitate”, cercetări relative la „frauda intelectuală În universități” (dacă și profesorii, de ce nu și studenții?), „rușinea și vinovăția” În câmpul universitar. Dar despre acestea În tableta viitoare. Peisajul social pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
puterea de a determina atitudinile și comportamentul unei persoane, evoluția sa). Când discută despre personalitate, cercetătorii ultimelor decenii iau serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale. Sub presiunea cercetărilor psihosociologice, preeminența factorului situație asupra factorilor interni (trăsături de personalitate) s-a reflectat Într-o amplă dezbatere trăsătură/situație. Psihosociologii au adus argumente care afirmă că situația poate anula calitățile personalității, dotarea intelectuală, chiar linia morală a caracterului. Un cercetător american
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
punct un sistem de control al populației, să Întindă un năvod sub care să adune și să regleze (uniformizeze, alinieze) mințile, atitudinile și comportamentele indivizilor. Aceasta poate Însemna controlul total (politic, social, economic, fizic, educativ, cultural) sau recurgerea la mijloace psihosociologice, „educative” de dirijare a conștiinței publice, de influențare a mijloacelor de formare și de elaborare a schemelor cognitive, pentru ca „beneficiarii” sistemului să Încerce un sentiment colectiv de satisfacție și Împlinire. Adesea, aceste mijloace sunt conjugate, urmărindu-se ca finalitate Încarcerarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009) Despre criză dinspre psihosociologie În acest debut de secol, societatea mondializată se găsește Într-o situație de risc generalizat, la nivel economic, ecologic, politic și desigur psihosociologic. Polarizarea socială determină stări conflictuale de o extremă gravitate. Acestea mențin o stare de tensiune socială și provoacă uneori explozii fără precedent. Criza Înseamnă În primul rând degradarea condițiilor de viață, dar ea este amplificată de percepția acestei situații precare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
antrena violențe de masă. Schimbarea accelerată a economiei mondiale și a valorilor poate destabiliza indivizi, grupuri, instituții. Soluția psihologică este temporizarea, negocierea, reinterpretarea situațiilor. Rol esențial au agenții de schimbare, psihosociologii și sociologii clinicieni, psihoterapeuții de grup, psihanaliștii. Principiile intervenției psihosociologice au fost fondate de Lewin și echipa sa cu mai bine de o jumătate de secol În urmă. Numai că metoda este utilizată numai În țările avansate, unde există o cultură a schimbării percepției prin metode de grup. În unele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să evite rupturile și conflictele, să negocieze. De la sondajele de opinii (nemanipulate!) la dinamica grupului există o multitudine de metode de Învățare Împreună a reflecției, pentru viitorului tuturor. Puteam oare imagina un sistem de consultare a corpului social prin metode psihosociologice? Vrea cineva să audă? (10.08.2009) Ce se poate naște din lehamite? Societatea românească a luat-o razna, cu o intuiție obișnuită nu poți bănui În ce direcție se Îndreaptă. Omul normal nu găsește repere pentru a interpreta ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]