819 matches
-
Embeddeness and immigration: Notes on the social determinants of economic action”, în M.C. Brinton și V. Nee (eds.), The new institutionalism in sociology, Russel Sage Foundation, New York. Postelnicu, C. (2003a), „Analiza rețelelor”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Postelnicu, C. (2003b), „Sociometrie”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Pullium, R.M. (1993), „Reactions to AIDS patients as a function of attributions about controllability and promiscuity”, Social Behavior and Personality, 21
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Nee (eds.), The new institutionalism in sociology, Russel Sage Foundation, New York. Postelnicu, C. (2003a), „Analiza rețelelor”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Postelnicu, C. (2003b), „Sociometrie”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Pullium, R.M. (1993), „Reactions to AIDS patients as a function of attributions about controllability and promiscuity”, Social Behavior and Personality, 21. Radu, I. (1977), Lecții de psihologie socială, curs multiplicat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Radu, I. (1993), „Principii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
and loving: An invitation to social psychology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Rushton, J. (1989). „Genetic similarity, human altruism, and group selection”, Behavioral and Brain Sciences, 12. Sandu, D. (2003), „Capital social”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Satow, K. (1975), „Social approval and helping”, Journal of Experimental Social Psychology, 11. Scher, S.; Cooper, J. (1989), „Motivational basis of dissonance”, Journal of Personality and Social Psychology, 56. Schneider, M.E.; Major, B.; Luhtanen, R.; Crocker, J.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
57. Smith, P.B.; Schwartz, S. (1997), „Values”, în W. Berry, M.H. Segall și C. Kagitcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3, Allyn & Bacon, Boston. Stănculescu, E. (2003), „Gândire de grup”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Steele, C.M. (1988), „The psychology of self-affirmation: Sustaining the integrity of the self”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Stephan, W.G.; Stephan, C.W. (1984), „The role of ignorance
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Repression and its mediating influence on the defensive attribution of responsability”, Journal of Research in Personality, 26. Tilly, C. (1978), From mobilisation to revolution, Addison-Wesley, Reading, Massachusetts. Tîrhaș, C. (2003a), „Moda”, în S. Chelcea și Petru Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Tîrhaș, C. (2003b), „Personalitate multimodală”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Touraine, A. (1973), Production de la société, Le Seuil, Paris. Tönnies, F. (1887), Gemeinshaft und Geselshaft, Berlin. Tuckman, B.; Jensen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
C. (1978), From mobilisation to revolution, Addison-Wesley, Reading, Massachusetts. Tîrhaș, C. (2003a), „Moda”, în S. Chelcea și Petru Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Tîrhaș, C. (2003b), „Personalitate multimodală”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Touraine, A. (1973), Production de la société, Le Seuil, Paris. Tönnies, F. (1887), Gemeinshaft und Geselshaft, Berlin. Tuckman, B.; Jensen, M. (1977), „Stage of small groups development revisited”, Group and Organizational Studies, 2. Zamfirescu, V.D. (1982), Etică și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Englewood Cliffs. Friedman, M.; Fisher, S.P. (1998), Handbook on Effective Instructional Strategies, EDIE (The Institute for Evidence based Decision-Making in Education, Inc.), Columbia. Fryer, M. (1998), „Rezolvarea conflictelor și creativitatea o abordare psihologică”, în A.S. Constantin și A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. Fullan, M. (1998), Change Forces. Probing the Depths of Educational Reform, The Falmer Press, Londra. Gagnon Jr., George W. ; Collay, Michelle (2001), Designing for Learning - Six Elements in Constructivist Classrooms, Crowin Press, Inc., Thousand Oaks
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
can be so Stupid, Yale University Press, New Haven. Sternberg, R.J. (coord.) (2005), Manual de creativitate, Editura Polirom, Iași. Stitt, A.J. (1998), Alternative Dispute Resolution for Organization, John Wiley & Sons Canada, LTD, Toronto Stoica-Constantin, A.; Neculau, A. (coord.) (1998), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tichy, N.M.; DeVanna, M.A. (1986), The Transformational Leader, John Wiley
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și metodologia evaluării), 2c + 2s, (5credite), semestrul 3; 4) Didactica specialității, 2c + 2s, (5 credite), semestrul 4; 5) Practica pedagogică, 3 ore / săptămînă, (5 credite), semestrele 5-6; Discipline opționale ( 1din oferta de minim 3), 1c+ 2s, (4 credite), semestrul 5: Psihosociologia grupurilor școlare; Comunicare educațională; Teorii și practici integrative în educație; Evaluare finală, Portofoliu didactic, 1s, (1 credit), semestrul 6. Modulul II. Discipline obligatorii: 1) Didactica ariei curriculare 2c + 2s (5 credite), semestrul 1; 2) Managementul clasei, 2c + 2s, (5 credite
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
selecționare, se folosește pentru asimilarea cunoștințelor, a trăirilor valorice și a stimulării spiritului creativ. Când se alege o metodă, se ține cont de finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor școlare, de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și competența cadrului didactic. "-" Rezolvarea de probleme în grup este o metodă care presupune depășirea unor obstacole de ordin practic sau cognitiv prin mijloacele proprii ale educatorului. Când elevii sunt antrenați
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
plecați la lucru în străinătate, ocupându-ne mai îndeaproape de studiul relației dintre bunici și nepoți. Lucrarea „“ reliefează aspecte interesante referitoare la acest fenomen social, cu implicații în toate sferele societății. Tema abordată se situează la granița dintre pediatria comportamentală, psihosociologie, pedagogie comportamentală, asistență socială și geriatrie. Prezentul demers presupune atât fundamentare teoretică, cât și practic-aplicativă, deoarece prezintă amănunțit rezultatele unei cercetări empirice, pe baza anchetei și a interviului ghidat. Astfel, noi, cadre didactice fiind, am realizat un studiu prin care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare („telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Un exeget al fenomenului, în societatea românească de dinainte de schimbare, constată insuficiența definițiilor din marile dicționare, caracterul lor schematic (Sicoe, 1992). Încercarea sa de a descrie psihosociologia cozii, într-un registru ironic și fals „științific”, evitând pateticul, ne oferă câteva repere în analiza acestui fenomen: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997). Weinrich, H. (1997), Lethe. Kunst und Kritik des Vergessens, Beck, München. Context social și practici cotidiene - o rememoraretc "Context social Și practici cotidiene - o rememorare" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Ultimul număr al revistei pariziene Connexions (80, 2004), revistă de psihosociologie și științe umane, reunește studii și cercetări sub un generic deosebit de incitant: Mémoire collective et représentations sociales. În editorialul ce deschide acest număr tematic, Claude Tapia propune o abordare relativ nouă a relației dintre reprezentările sociale și memoria colectivă. El
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Le concept de «thèmata»”, în G. Guimelli (ed.), Structures et transformations des représentations sociales, Delachaux et Niestlé, Lausanne. Neculau, A. (1992), „România - dificultățile schimbării”, Revista de psihologie, 1, pp. 81-89 (studiul a fost reluat în volumul Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Polirom, Iași). Neculau, A. (1999), „Memorie colectivă și uitare”, Psihologia Socială, 3, pp. 49-62. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, 5, pp. 38-47. Neculau, A. (2001), „Cum se construiește astăzi memoria socială?”, Psihologia Socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
d’ethnopsychiatrie, nr. 18, Grenoble. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, nr. 58. Neculau, A. (1992), „Les «secrets» de l’Est: le modele roumain”, Connexions, nr. 60. Neculau, A. (1998), „Conflictul sociocognitiv”, în A. Stoica-Constantin, A., Neculau, (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului (Psychosociologie de la solution du conflit), Polirom, Iași. Neculau, A. (1998), „Intervention et manipulation”, Connexions, nr. 71. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută (La mémoire perdue), Polirom, Iași Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale” („Le contrôle du
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Printre „indicațiile” primite de acești specialiști a fost și aceea ca în cazul decesului să fie trecut diagnosticul complicațiilor finale (cel mai adesea „blocaj renal” sau „septicemie”), astfel că numărul femeilor decedate în urma avorturilor provocate depășește zece mii. Importante din perspectiva psihosociologiei, ca fapt de memorie socială, sunt și amintirile traumatizante ale femeilor ce-au suportat avorturi provocate ilegal. Designul cercetării În scopul investigării amintirilor legate de avorturile provocate și semnificațiilor conferite acestora în memoria de lungă durată, am efectuat un studiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
New York. Lazarus, R.S. (1966), Psychological Stress and Coping Process, McGraw-Hill, New York. Lazarus, R.S., Folkman, S. (1987), „Transactional theory and research on emotions and coping”, European Journal of Personality, nr. 1, pp. 141-169. Neculau, A. (coord.), (1999), Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Polirom, Iași. Neculau, A. (2000), „Memorie colectivă și uitare“, Psihologia Socială, nr. 3. Piret, A., Nizet, J., Bourgeois, E., (1996), L’analyse structurale. Une methode d’analyse de contenu pour les sciences humaines, De Boeck & Larcier, Paris-Bruxelles. Popescu-Neveanu, P.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
numai că „nu există viață adevărată în falsificare” (Adorno), dar și că falsificarea distruge orice încercare de viață adevărată. L.A.: Ultima precizare: modul tău de a răspunde la întrebări depășește o viziune strict psihoterapeutică. D.G.: Prima mea iubire a fost psihosociologia; psihologia clinică și psihoterapia m-au „întreținut” - nu poți trăi numai din iubiri! Gregory Bateson a spus-o cel mai bine: „Dacă vrem să înțelegem ceva din spiritul uman, atunci va trebui să avem întotdeauna în vedere faptul că ne
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
and Practice, Oxford University Press, Londra. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1983), „Intelectualitatea în sistemul democrației socialiste: tehnic și politic”, în M. Voiculescu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1983), „Intelectualitatea în sistemul democrației socialiste: tehnic și politic”, în M. Voiculescu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analitic cercetărilor empirice ale satelor și zonelor rurale; Școala sociologică de la București a fost, simultan, o abordare teoretică și o mișcare socială amplă de reformare social-economică, culturală, administrativă, juridică a vieții sociale rurale pe baza cunoașterii sale științifice; b) sistemul psihosociologiei focalizat pe rolul individului În determinismul social, formulat de D. Drăghicescu, printr-o tratare inedită a premiselor sociologice franceze; c) integralismul sociologic, elaborat de P. Andrei, ca sinteză a orientărilor teoretice din sociologia europeană și nord-americană; d) sociologia comparată (N.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a facilita publicarea, a fost nevoit să schimbe titlul ,,subversiv” al lucrării Intelectualitatea În procesul revoluției tehnico-științifice În titlul acceptat de conducerea politică a Academiei, Creșterea rolului și ponderii creației tehnico-științifice În activitatea economico-socială; sociologii au preferat termenii psihologie socială, psihosociologie etc. pentru a evita blocarea unor uși ale cenzurii editurilor (C. Zamfir); c) efectul de presiune exercitată asupra sistemului comunist prin clarificarea conceptuală a unor domenii, identificarea unor mecanisme structurale de evoluție a organizațiilor etc. De pildă, cercetarea empirică, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
S. Rădulescu; L. Rain); - sociologia sociologiei românești (I. Bădescu, M. Ungheanu; Șt. Costea, M. Larionescu, F. Tănăsescu; R. Baltasiu; A. Negru; L. Popescu; C. Bălan; Z. Rostas; M. Diaconu; C. Schifirneț; Z. Ornea; I. Vlăduț; T. Tanco etc.); - fundamente ale psihosociologiei (S. Chelcea; P. Iluț; A. Neculau; E. Zamfir). Majoritatea cercetărilor din ultimii cincisprezece ani s-au bazat pe abordări cantitative și calitative. Demersul cantitativ cuprinde o arie largă de metode și tehnici care facilitează construcția de modele, teorii, concepte Întâlnite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Université de Liège. Mitrofan, N., Zdrenghea, V. și Butoi, T. (1992). Psihologie judiciară. București: Editura Șansa SRL. Rădulescu, S.M. (1999). Sociologia violenței (intra)familiale. București: Editura Lumina Lex. Rock, P. (1994). Victimology. Londra: Darmouth. Voinea, M. și Dumbravă, F. (1999). Psihosociologie judiciară. București: Editura Sylvi. Zamfir, C și Zamfir, E. (2000). Starea societății românești după 10 ani de tranziție. București: Editura Expert. Abstract In Romania, the official police and justice statistics offer few information and data about the intensity of violent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]