5,478 matches
-
fi în Viena și nu va merge să viziteze acest "minunat lucru", conchide Golescu, "este vrednic de pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de "mulți pehlivani și măscărici", "zăbovindu-se cu naiuri și nagarale" și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul Răducanu Rosetti "a uimit pe austriaci, șeiț înșiși destul de meșteri de pușcă și de pistol, prin chipul minunat în care trăgea la țintă". "Pe cînd ei ș= austriaciiț trăgeau cu carabinele - povestește Radu Rosetti -, boieriul moldovan întrebuința pistoalele sale Kuchenreiter, montate pe straturi ușoare de metal". Hatmanul Răducanu participase la Viena la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
în județ - are o perspectivă legalistă asupra lucrurilor: "Unde-i duelgiul șLeonașț, să-l trîntesc la gros?", cu alte cuvinte "să-l bag la temniță", "să-i pun picioarele în butuci". Se trec în revistă armele luptei (sabie, pistol sau pușcă), dar pînă la urmă Guliță renunță de frică și totul se transformă într-o farsă. Ca și echitația, fumatul, danțul, balul mascat sau jocul de cărți, pentru Chirița & Co duelul nu este altceva decît un alt obicei la modă, un
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
încă în public, în fața invitaților săi. Pentru o cauză similară ("onoarea de familist nereperată"), cu riscul de a merge "la cremenal", jupîn Dumitrache îl atacă "cu sabia scoasă" pe "bagabont", ajutat fiind de ipistat, înarmat așișderea și de Chiriac, cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
pe care Pușkin îl numea "Sodomul-Chișinău". A.S. Pușkin și boerii români În decurs de numai cîțiva ani, Pușkin a fost implicat într-un număr impresionant de dueluri. Probabil că și din această cauză românii simpli din Basarabia îl porecliseră "cuconaș Pușcă". În iarna anului 1820, Pușkin plănuia să plece la Moscova, să-l provoace la duel pe contele F. Tolstoi-"Americanul", dar își realizează intenția abia în 1826. La Chișinău, în octombrie 1820, în urma unei neînțelegeri la masa de biliard, a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
membrilor săi și a cercetărilor acestora. în schimb, iată, "centre de excelență", ba chiar "instituții de interes public", devin asociația vânătorilor și masoneria! Ca să vezi ce fel de politică se face în societatea deschisă românească a mileniului III: prin cătarea puștii și cu gluga pe cap! Cum la noi aprehensiunile, suspiciunile și spaimele obscure trec mult înaintea interesului legitim, pierdem ani și decenii, îngroziți că vom deveni iarăși victime ale istoriei. Unde am fi fost astăzi dacă, la începutul anilor '90
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
de viața voastră. Cît despre moarte ce să mai vorbim... La acele cuvinte în cort intră călare căpitanul Opujiș alungîndu-i pe spectatori și ținînd în mînă un binoclu militar. După el, în tr-un suman austriac, venea un bărbat cu o pușcă veche. Căpitanul se întoarse și-și puse la ochi binoclul. Atunci celălalt îl omorî prin binoclu. Căpitanul căzu de pe cal, iar animalul eliberat de strînsoare galopă afară în noapte... Aceea a fost a doua moarte a căpitanului Opujiș Și iarăși
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe: „Discuție cu X - distins intelectual - despre Călin Nemeș care, la Cluj, a înfruntat cu pieptul deschis puștile armatei în decembrie 1989. Apoi, după un timp, s-a sinucis! În ziua aceea era beat, îmi replică X. Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la Paris - mîncam
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
trecut pe lângă el privind în altă parte. Rătăcea printre case, din ce în ce mai înghețat și mai disperat. Nici măcar nu știa când se întunecase. Nimeri printr-o minune la tanc, lângă care ardea acum vesel un foc într-un coș metalic. Soldații, cu pușca pe spate, își încălzeau mâinile la el. Îl cuprinse o frică atavică și se retrase repede în parcul întunecat, dar mulțumită tancului reuși să-și localizeze blocul - își amintea peisajul de pe geam. Se simți ușurat să se găsească din nou
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
prieteni nici iubite n-am uite cum îmi crește iarba pe geam Întunericul de deasupra casei noastre întunericul de deasupra casei noastre se umple de lupi iubita mea se ascunde în gutuia de la geam frumusețea ei mă urmărește ca o pușcă-ncărcată și nici nu știu câtă lumină mai am Am vîzut numai femei uitate Am văzut numai femei uitate necăutate neașteptate nesărutate înșelate încurcate tulburate învolburate secate terminate implicate sfidate insultate torturate somate paralizate decapitate împușcate exterminate înghețate nerăzbunate și doar una
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
își dădu seama că Ludmila, Cervenkova carevasăzică, nici măcar nu-l vede. Dar ceea ce punea capac acestei imagini, în fapt, un adevărat coșmar, era că stătea de vorbă cu Marfușka, iar dumneaei, Marfușka, nici măcar nu observa că Cervenkova e goală, goală pușcă, goală așa cum probabil nici măcar dumneaei nu se văzuse vreodată, nici măcar la baie (știa el, Ivan Mihailovici că la baie Marfușka nu scotea niciodată totul după ea, uneori nici măcar chiloții pe care îi freca cu ditamai codrul de săpun de casă
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
în vulcan gata să izbucnească în coloana cu măști se clătina bolta încrustată cu numele starurilor vechiului cinematograf orașele înconjurate de ziduri medievale levitau peste dalele rase lucitor toată rotunjimea se străduia să ne dea naștere eram niște daimoni goi pușcă în burta maicilor noastre c-o linguriță de miere în gură și pleoape cusute eram vrednice viespi uterine cu prapuri de cuceritori înnăscuți și banderole de pirați în jurul șoldurilor drămuind presupusa fericire între microsecunde se stabilise un timp fără timp
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă), volumul fiind consacrat celor care cu sufletul, cu mintea și cu brațele le-au fost măicuțelor aproape la slujire și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sosi în zori) sau: „Dacă ar fi să te judec după partida de rațe de astă-primăvară, aș zice să iei depozitul de muniție...” („Umbra” intră în capcană) Pentru pregătirea unei partide de vânătoare, se impun, obligatoriu, pe lângă cele trebuincioase vânătorii (pușca, alice etc. ), cuțitul de vânătoare, busola etc. Termenului de „pasiune” i se adaugă - multă subtilitate, meșteșug, iubire sacrală față de natură și față de vietățile universului, plus: respectarea unor reguli de etică a naturii și de etică vânătorească. Detalii pertinente ne oferă
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
au fost testați proaspeții recruți, tineri toți, abia trecuți de șaptesprezece ani. Trimiterea lor în linia întâi a fost un semn al slăbiciunii cu care armata germană se apropia de capitulare. Ajungeau pe front toți cei care puteau ține o pușcă în mână, nu mai conta vârsta. Johann era perfect instruit, căci făcuse în țară pregătire militară sub unguri, așa numita „levente”. Desfăcea pușca mitralieră în bucăți și-o refăcea cu ochii legați, în patruzeci și două de secunde, mai bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
credeam mai mult în tine decât în propria-mi derută. în podul istoriei în podul casei am descoperit o mulțime de monezi ecvestre jurnalul de călătorie al bunicului. Caii proaspăt potcoviți tropoteau peste fosile de coleoptere, îmbâcsite de praf de pușcă veșmintele lui de ofițer de infanterie. Soldații virili se lăfăiau în budoare cu fetele de la Moulin Rouge. Pe pieptul lor dezgolit atârnau decorații coclite. I-am zis atunci într-o doară: Iată podul istoriei. Și am auzit deodată zgomotul șampaniilor
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
discurs. În loc să-l epateze pe burghez, îl cucerește prin seriozitate și distincție chiar în momentul săvârșirii actelor de teribilism. Este " s-ar putea spune " un contestatar îmbrăcat cu costum și cravată. Un teoretician stilat al libertății de a trage cu pușca. Cele mai cuceritoare poeme ale lui Geo Dumitrescu rămân cele scrise la douăzeci de ani. Dezinvoltura pe care poetul o avea atunci s-a pierdut pe parcurs, chiar dacă el a mai încercat de câteva ori să o reconstituie. Nu se
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
iluziei, articulația pumnului și ne sugeam apoi unul altuia din rană seva amară pe care mai tîrziu o scuipam deasupra Suișului Adumim,umplînd valea cu păduri de portocali tu ai iubit neprihănirea, Rabbi, și ai urît nelegiuirea, tu ai dus pușca la ochi și ai ochit bine, lupul acela avea o carne cu gust de ceață și ne-am înfruptat amîndoi din discursuri și imagini și m-ai lăsat să mă satur de semn, dar apoi ai arătat cu degetul în
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
de palat, apoi păși în dormitor. Aici era cam întuneric și la început nu văzu bine, se frecă la ochi. Totuși realitatea i se impunea cu o forță de nestăvilit. Întinsă în pat, uluitoare, se afla o blondă nemaipomenită, goală pușcă, de îți tăia respirația numai când o vedeai. Nu, nu de-asta m-am făcut eu blondă, te rog nu mă întrerupe. Așa, o blondă fabuloasă, și Andrew se opri paralizat. „Mă scuzi, frumușico, zise el, probabil că am greșit
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
respirat, labele pentru înot subacvatic și închiriasem de la magazin un aparat de radio portativ, cu baterii, destul de uzat; cu tot calabalâcul ăsta și cu cearșaful de plajă băteam cale lungă până la golfuleț unde îmi găseam un loc, mă dezbrăcam gol pușcă și intram cu delicii în marea lustrală, deja călduță. Înotam mult, mă scufundam și mă pierdeam în lumea tăcerii; într-un târziu mă desprindeam cu greu de elementul marin și dădeam fuga la cearșaf, trântindu-mă acolo ditamai găliganul cu
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
fine, cât de serios e Geo Dumitrescu? În 1989, la apariția antologiei Aș putea să arăt cum crește iarba, Nicolae Manolescu pune pe tapet toate aceste probleme. Lirica tezistă, militantismul, atitudinea morală fac din autorul Libertății de a trage cu pușca un poet politic, spune criticul, un pătimaș sarcastic necruțător al actualității, contestatar și polemist, nu demistificator, un ironist detașat și gratuit care pledează pentru banalitatea cotidianului, un poet al cărui avangardism popular (expresia lui Gh. Grigurcu) e în linia unui
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
tematic în cicluri care preiau numele unor volume. Aici, secțiunile sunt: Africa de sub frunte, Furtună în Marea Serenității și Jurnal de campanie, poemele scrise în anii ’40 și care făcuseră parte din volumele Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca fiind amestecate cu cele din anii ’60, apărute în Aventuri lirice și Nevoia de cercuri, cele mai recente datând din anii ’70 și unul singur din 2002 (excelenta Romanță, la adio, publicată pentru prima oară chiar în România literară). În
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
al petrolului se sfîrșește strivit de șenile de tancuri, Ucis de rachete teleghidate și sateliți ai morții. Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină îmbrăcată-n museline albe, trupeșă și tandră, ahtiată după
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]